Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


PARTIDE POLITICE

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ZONE DE RISC SI CONFLICT SPORIT PE HARTA POLITICA A LUMII
Politica sociala a Uniunii Europene
Procesul de implementare a unei politici publice
INSTITUTII EUROPENE SI EUROATLANTICE – TEST GRILA
EUROPA CETATENILOR
Aspecte ale politicii sociale in lume. Perspectivele politicii sociale in contextul globalizarii
Regimuri politice
POLITICA AGRICOLA A STATELOR UNITE ALE AMERICII
APARITIA GEOPOLITICII
AGRICULTURA, GATT SI OMC

PARTIDE POLITICE




Istoric

Regimuri politice

a)      Comunismul

b)      Democratia

Cazurile de coruptie

Partide aflate la conducere, campaniile electorale,

drepturi si obligatii ale Parlamentului

Functia prezidentiala

a)      Istoric

b)      Atributiile Presedintelui?

6. Bibliografie

Politica este de sute de ani modul in care se guverneaza si se intretin statele. De la regi panǎ la presedinti, de la monarhie panǎ la democratie, politica in sine a avut parte de o evolutie semnificativa; de la impunerea conducatorului pana la dreptul cetǎteanului de a-si alege liderul, s-ar pǎrea si chiar se poate spune cǎ politica este (sau ar trebui sa fie) tratatǎ cu cea mai mare seriozitate. In ziua de azi insǎ, coruptia care se aflǎ in politicǎ (in special) ii obliga pe cetǎteni nu numai sǎ nu ia partidele politice si reprezentantii lor in serios, ci chiar sǎ ii blameze, sa ii ironizeze. Desi noi nu ne-am propus lucrul acesta, nu pot garanta seriozitatea acestui proiect avand in vedere faptul cǎ politica insǎsi este un pamflet.

Politica este stiinta si practica de guvernare a unui stat si reprezintǎ sfera de activitate social-istoricǎ ce insumeazǎ relatiile, orientǎrile si manifestǎrile care apar intre partidele politice, intre diversele categorii si grupuri sociale, intre natiuni s.a.m.d. in vederea emancipǎrii conceptelor proprii, in lupta pentru putere sau suprematie ideologicǎ etc. Politica reprezintǎ de asemenea orientarea, activitatea, actiunea propriu-zisǎ a unui partid sau a unor grupǎri exercitatǎ in domeniul guvernǎrii problemelor interne si externe. Totodatǎ, poate fi definitǎ ca ideologie ce reflectǎ aceastǎ orientare sau actiune.

Politica este procesul prin care sunt luate decizii in interiorul unor grupuri. Desi termenul este folosit in general pentru a defini comportamentul din interiorul guvernelor, se observǎ existenta sa in toate interactiunile grupurilor umane, inclusiv in cele din cadrul institutiilor de corporatie, academice si religioase.Stiinta politicǎ este studiul comportamentului politic si examineazǎ achizitia si aplicarea puterii.

2. COMUNISMUL

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe notiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveazǎ acest sistem social, sau o miscare politicǎ ce doreste sǎ implementeze acest sistem.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristǎ in care nu existǎ proprietate privatǎ si nici clase sociale. In comunism toate bunurile apartin societǎtii ca intreg si toti membrii acesteia se bucurǎ de acelasi statut social si economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societǎti comuniste este: 'Fiecare dupǎ puteri, fiecǎruia dupǎ nevoi.'

Romania socialistǎ se referǎ la perioada din istoria Romaniei in care tara a fost cunoscutǎ cu denumirile oficiale de Republica Popularǎ Romanǎ si, respectiv, Republica Socialistǎ Romania. In aceasta perioadǎ, PCR a fost, de facto, partidul politic unic in Romania.

Dupǎ incheierea celui de-al doilea rǎzboi mondial, Uniunea Sovieticǎ a facut presiuni pentru includerea in guvernele postbelice a unor reprezentanti ai Partidului Comunist, recent reintrat in legalitate, (partidul fusese interzis in 1924 ca urmare a acceptarii tezei cominterniste „a dreptului popoarelor oprimate din Romania imperialistǎ la autodeterminare panǎ la despǎrtirea de stat”, in vreme ce liderii necomunisti erau eliminati in mod constant din viata politicǎ. Regele Mihai I a abdicat din cauza presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 si a plecat in exil, in acelasi timp fiind proclamatǎ Republica Popularǎ Romana. In primii ani de dominatie comunistǎ, resursele secǎtuite de rǎzboi ale Romaniei au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte romano-sovietice SovRom, infiintate dupǎ incheierea conflagratiei mondiale pentru a masca jefuirea tǎrii, care se suprapunea uriaselor despǎgubiri de rǎzboi plǎtite URSS-ului. Un mare numǎr de oameni (estimarile variaza de la 137 la mai multe zeci de mii) au fost inchisi din motive politice, economice sau altele. Existǎ mǎrturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare numǎr de oameni, in principal in cazurile oponentilor politici.

La inceputul deceniului al saptelea, guvernul roman a inceput sǎ treacǎ la actiuni pentru cresterea gradului de independentǎ fatǎ de Uniunea Sovieticǎ.

Nicolae Ceausescu a fost ales noul Secretar General al PCR in 1965 si sef al statului in 1967. Denuntarea invaziei sovietice a Cehoslovaciei din 1968 si scurta relaxare a represiunii interne, l-a ajutat pe noul lider comunist de la Bucuresti sǎ-si creeze o imagine pozitivǎ in tarǎ si in occident.

Rapida crestere economicǎ, sustinutǎ de marile credite obtinute din vest, a scǎzut gradual in intensitate panǎ la a ajunge la austeritate si la represiune internǎ, care au avut ca rezultat Revolutia din decembrie 1989 si prǎbusirea regimului comunist.



DEMOCRATIA

Democratia este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetǎtenilor la procesul de conducere. Acest regim politic se defineste prin:

separarea puterilor in stat, alegeri libere, pluralism, respectarea drepturilor si libertǎtilor oamenilor, domnia majoritǎtii si protectia minoritǎtiilor.

Romania ocupǎ locul 50 intr-un clasament privind indicele de democratie realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), divizia de informatii de afaceri a Economist Group, proprietarul ziarului The Economist. Romania ocupǎ locul 50, dintr-un total de 167 de state, fiind inscrisǎ in categoria democratiilor care prezintǎ puncte slabe, alǎturi de state precum Panama, Jamaica, Trinidad-Tobago, dar si Italia, Cipru, Ungaria, Bulgaria, Croatia si Lituania. In acest top, Romania este devansatǎ de state precum Chile, care ocupǎ locul 30, Taiwan (locul 32), Botswana (locul 36), Capul Verde (locul 39) si Jamaica (locul 45). Bulgaria devanseazǎ Romania in topul privind indicele de democratie, ocupand locul al 49-lea. Romania este de asemenea devansatǎ in acest clasament de o serie de state noi membre ale Uniunii Europene, inscrise de asemenea in categoria democratiilor care prezintǎ puncte slabe: Estonia (locul 33), Cipru (locul 36) , Ungaria (locul 38), Lituania (locul 39), Slovacia (locul 41), Letonia (locul 43) si Polonia (locul 46). Clasamentul este structurat in patru parti : 'Democratii complete' (categorie in care sunt incluse 28 de tǎri printre care Olanda, Danemarca, Suedia, Finlanda, Statele Unite , Franta, Grecia, Japonia, Mauritius si Costa Rica), 'Democratii care prezintǎ puncte slabe' ( 54 de tǎri, printre care Romania), 'Regimuri hibride' ( 30 de state printre care Albania, Bosnia-Hertegovina, Turcia, Ghana, Zambia, Rusia, Venezuela, Armenia, Georgia si Irak) si 'Regimuri autoritare' ( 55 de tǎri printre care Egipt, Cuba, Belarus, Afganistan, Iran, China si Coreea de Nord). Suedia ocupǎ locul intai in clasamentul EIU, fiind notatǎ cu 9,88 puncte. Ea este urmatǎ de Islanda, Olanda, Norvegia, Danemarca si Finlanda. Ultimul loc este ocupat de Coreea de Nord, cu 1,08 puncte. Statele Unite ocupǎ locul al 17-lea, fiind devansate de tǎri precum Germania, Austria, Malta si Spania.

Romania ocupa locul doi in topul celor mai corupte tari din Europa, unul din cinci romani declarand, intr-un studiu Gallup, ca a dat mita in ultimele 12 luni, clasandu-se dupa Albania, tara in care 66 la suta dintre cetateni sustin ca au dat mita in ultimul an.

Romania, unde 20% din cetateni declara ca au dat cel putin o data mita in 2006, este mai corupta decat provincia Kosovo (unde 12% din locuitori sustin ca au dat mita in acest an), decat Turcia (2%), Bulgaria (8%), Macedonia (9%) sau Serbia (13%). La polul opus in Europa, doar 1% dintre cetatenii finlandezi, elvetieni si suedezi au sustinut ca au dat mita in ultimul an si numai 2% din populatia Austriei, Danemarcei, Frantei, Germaniei, Islandei, Olandei, Norvegiei, Portugaliei, Spaniei si Marii Britanii.

Mai corupte decat Romania, dintre cele 60 de state studiate de Gallup in Barometrul Global al Coruptiei, realizat pentru Transparency International (TI), sunt marea majoritate a celor africane (Camerun, Congo, Gabon, Kenya, Maroc, Nigeria, Senegal) si cateva din cele din America Latina (Bolivia, Republica Dominicana, Mexic, Paraguay, Peru, Venezuela). Scorurile obtinute de cele din urma sunt insa cu doar cateva procente mai mari decat cel al Romaniei. In opinia celor 1.024 de repondenti romani alesi pe criterii sociologice clare, cele mai corupte medii din Romania sunt cel politic (care a primit 4,1 puncte, din maximum cinci care reprezinta “domeniu extrem de corupt”), urmat de Parlament, care a primit o medie de patru puncte pe scara de la unu la cinci si de sistemul judiciar, notat de romani cu 3,9 puncte. Evolutia perceptiei asupra coruptiei a inregistrat, totusi, in ultimii doi ani, un trend descendent din 2004 si pana la finalul acestui an. Procentul celor care afirma ca au dat mita in Romania a scazut, in ultimii doi ani, cu patru procente.

“Situatia Romaniei este alarmanta”

In ultimii doi ani, cele mai corupte trei domenii de activitate au evoluat interesant in opinia lui Victor Alistar, liderul TI Romania. Studiul prezinta trendul descrescator avut de cele trei la nivelul anului 2005, cand toate au coborat sub 3,8 puncte, pentru a reveni la peste patru in acest an. “Din punctul de vedere al coruptiei, situatia Romaniei este alarmanta”, a apreciat Alistar, explicand evolutia din perspectiva diferentelor majore intre declaratiile politice si faptele propriu-zise. Alistar a opinat ca una din cauzele care au dus la involutia eficientei anti-coruptie din Romania in ultimul an a fost incoerentǎ conducerii politice a statului, care, in dese randuri, a avut de trecut peste opinii divergente pe aceasta tema, uneori chiar de nedepasit. “Pana cand cei care conduc nu vor intelege ca trebuie sa-si concentreze eforturile pe prevenirea coruptiei, prin legiferarea si controlul incompatibilitatilor si alte instrumente de acest gen, eficienta luptei anticoruptie nu va avea nicidecum rezultate spectaculoase”, a spus Alistar.

4. PSD

Partidul Social Democrat este un partid atasat valorilor social-democratiei moderne, care militeaza pentru dezvoltarea Republicii Moldova in conformitate cu rigorile statului de drept, ale democratiei politice, economice, sociale si internationale.

Principalele obiective politice ale PSD sunt:

intarirea rolului statului si afirmarea lui in calitate de forta de echilibru in societate, asigurand

un raport nou intre cetatean, societatea civila si stat;

restructurarea si modernizarea economiei nationale in scopul edificarii unei economii de piata

competitive social orientate;

reformarea administratiei publice centrale si locale, subordonata intereselor cetatenilor;

valorificarea rationala, in baza criteriilor de eficienta, a proprietatii publice in interesul intregii

societati

afirmarea practicii de aplicare a programelor de stat de protectie sociala a categoriilor

defavorizate

cultivarea in societate a spiritului de solidaritate umana, comunitar de intrajutorare, de respect

al persoanei si al familiei, in interesul asigurarii coeziunii sociale;

asigurarea conditiilor necesare pentru dezvoltarea invatamantului, stiintei si culturii fara de

care este imposibil progresul general al societatii;

abilitarea femeilor in viata publica, reconsiderarea rolului familiei in societate;

instituirea unui sistem de ocrotire a sanatatii care ar asigura ingrijirea medicala pentru toti

cetatenii tarii, fara deosebire de posibilitatile lor materiale si domiciliu;

combaterea extremismul politic, national sau de alta natura, precum si a manifestarilor de



sovinism, separatism etnic sau teritorial;

promovarea unei politici externe de larga colaborare cu toate tarile lumii, indeosebi cu statele

vecine, in stricta concordanta cu interesele nationale ale statului;

dezvoltarea relatiilor de prietenie si colaborare reciproc avantajoasa cu alte partide sau

organizatii membre ale Internationalei Socialiste.

PDL

Partidul Democrat Liberal este persoana juridica de drept public. Partidul Democrat Liberal isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul Romaniei, in conformitate cu dispozitiile Constitutiei, ale Legii partidelor politice, precum si cu prevederile prezentului Statut si ale regulamentelor adoptate pe baza si pentru aplicarea acestuia.

Scopuri majore ale PDL:

Dezvoltarea si modernizarea societatii romanesti ca societate democratica, libera, dreapta si pasnica, in care fiecare cetatean sa aiba sanse egale sa dobandeasca bunastare, prin concurenta libera si loiala.

Principalele obiective politice

a. construirea unei societati in care fiecare cetatean al Romaniei sa se bucure de libertate si de prosperitate;
b. respectarea neconditionata a demnitatii umane, garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, separatia puterilor in stat si pluralismul politic;
c. asigurarea dreptului la libera exprimare si a libertatii depline a presei;
d. garantarea proprietatii private, a concurentei loiale in activitatea economica si incurajarea liberei initiative;
e. participarea activa a Romaniei la constructia europeana si respectarea angajamentelor asumate in calitatea sa de membru al organismelor europene si internationale;
f. infaptuirea justitiei si asigurarea egalitatii in fata legii a tuturor cetatenilor;
g. recunoasterea rolului comunitatii si al familiei, al traditiei, al culturii si al religiei in pastrarea identitatii nationale;
h. respectarea principiului subsidiaritatii, al descentralizarii si al autonomiei locale;
i. asigurarea suveranitatii nationale, a independentei, a unitatii si a integritatii Romaniei, in conditiile generate de statutul de membru al Uniunii Europene;
j. combaterea oricaror discriminari in viata politica, economica si sociala;
k. cresterea nivelului de educatie si de cultura, in scopul integrarii in civilizatia europeana si al consolidarii democratiei, inclusiv prin incurajarea participarii cetatenilor la viata publica;
l. incurajarea dezbaterii si a schimbului de idei, atat in interiorul, cat si in exteriorul  partidului;
m. pregatirea temeinica pentru participarea la guvernare si garantarea folosirii tuturor resurselor Partidului Democrat Liberal pentru guvernarea eficienta, in beneficiul tuturor cetatenilor Romaniei;    
n. raportarea permanenta a directiilor de actiune politica stabilite prin Programul Politic al partidului la nevoile reale ale Romaniei, in scopul asigurarii eficientei politice si a progresului social.

UDMR

Prin prezenta sa in Parlamentul Romaniei (10 senatori, 22 deputati) si in Guvern, U.D.M.R. si-a asumat un rol important in consolidarea sistemului institutional democratic al Romaniei, in realizarea reformelor generale in toate domeniile vietii politice, economice si sociale, precum si in procesul de aderare la Uniunea Europeana. Totodata, isi asuma, ca o menire primordiala, promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale minoritatilor nationale din Romania in cadrul statului de drept.

PNL

Respectul pentru drepturile fundamentale ale individului este principiul fundamental al liberalilor. O societate libera si prospera garanteaza individului libertatea si sansa de a-si pune in valoare calitatile, de a-si urmari aspiratiile si de a-i fi recunoscute meritele. PNL este singurul partid autentic de dreapta si singurul reprezentant al liberalismului in Romania. A fi de dreapta inseamna a fi o persoana libera, cu initiativa si aspiratii. A fi de dreapta inseamna a fi liberal.

PC

Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator sunt:
a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
b) responsabilitatea umana, factor de armonizare a aspiratiilor individului cu interesele generale ale societatii;
c) cunoasterea, mijloc de dobandire a libertatii individului si conditie de asumare a responsabilitatii;
d) proprietatea privata, factor de garantare a protectiei economice si sociale, conditie de manifestare a libertatii si responsabilitatii individuale.
e) minimalizarea interventiei statului in economie si reducerea acestei interventii la mentinerea si consolidarea respectarii legii si a competitiei loiale;
f) promovarea si consolidarea statului de drept ca pe cele mai bune si pragmatice mijloace de realizare a bunastarii sociale;
g) temporizarea individualismului exacerbat atunci cand acesta aduce atingere comunitatii.

Presedintele Romaniei este seful de stat al Romaniei. El are rolul de a reprezenta statul roman in relatiile internationale.

Conform Constitutiei, este garantul independentei nationale, vegheaz la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritǎtilor publice,     exercit functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. De asemenea, presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Ap rare a T rii.

Pan la abdicarea regelui Mihai I, atributiile de sef al statului roman au fost detinute si exercitate de rege. Odat cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, aceste atributii au fost preluate de un organ colegial, denumit Prezidiul republicii. Conform Constitutiei din 1948, functia de sef de stat este incredintat Prezidiului Marii Adun ri Nationale, mentinut pan in 1961, cand a fost inlocuit de Consiliul de Stat.

In fine, functia propriu-zis de presedinte al republicii a fost creat in anul 1974, de cand ea este exercitat de o singur persoan . Incepand cu 27 decembrie 1989, se instituie functia de Presedinte al Consiliului Frontului Salv rii Nationale, care primea si atributiile de sef de stat. La inceputul lunii februarie a anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizeaz prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune National (CPUN), al c rui presedinte preia si atributiile de sef de stat.



Atributiile Presedintelui:

Atributii privind reglementarea:

* promulgarea legilor;

* semnarea legilor in vederea public rii lor in Monitorul Oficial;

* posibilitatea de a sesiza Curtea Constitutional in legatur cu neconstitutionalitatea legilor sau in legatur cu conflicte juridice de natur constitutional

Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice:

* prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii;

* consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de important deosebit

* participarea la unele sedinte ale Guvernului;

* organizarea referendumului in probleme de interes national, dup consultarea prealabil a Parlamentului.

Atributii cu privire la numirea sau revocarea altor autorit ti publice:

* dizolvarea Parlamentului, in conditiile in care acesta a refuzat de dou ori investitura Guvernului;

* desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru;

* numirea Guvernului pe baza votului de incredere al Parlamentului;

* revocarea sau numirea unor ministri in caz de remaniere guvernamental sau de vacant a postului, la propunerea primului ministru;

* numirea a trei judec tori la Curtea Constitutional

* numirea in functie a magistratilor;

* numiri in anumite functii publice;

* acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral etc.

Atributii in domeniul ap r rii si ordinii publice:

* declararea, de regul , cu aprobarea prealabil a Parlamentului, a mobiliz rii partiale sau generale a fortelor armate;

* instituirea st rii de asediu sau a st rii de urgent , partiale sau totale;

Atributii de domeniul politicii externe

* incheierea tratatelor negociate de Guvern si supunerea spre ratificarea Parlamentului;

* acreditarea si rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentantilor diplomatici ai Romaniei;

* aprobarea infiint rii, desfiint rii sau schimb rii rangului misiunilor diplomatice;

* acreditarea in Romania a reprezentantilor diplomatici ai altor state.

Alte atributii

Presedintele Romaniei mai are o serie de alte atributii, cum sunt conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare sau acordarea gratierii individuale.

Aveti grijǎ, deci, la politicieni, tratati cu seriozitate alegerea noilor lideri; dacǎ multi dintre adultii de azi pot fi usor pǎcǎliti cu minciuni ieftine, haideti sǎ invǎtǎm din greselile lor si sǎ incercam strop cu strop, sǎ facem Romania sa ajungǎ din urmǎ mǎcar Austria. Cea de acum 50 de ani, adicǎ

BIBLIOGRAFIE:

https://wikipedia.org, .ro

https://aluzii.ro

https://infonews.ro

Dictionar de filozofie, Editura Politica, Bucuresti 1978

https://cotidianul.ro

https://zf.ro



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 440
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site