Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Relatia Org–MEO–B. Fundamentare teoretica

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




Relatia Org MEO–B. Fundamentare teoretica

Primul capitol a fost destinat identificarii dimensiunilor conceptuale ale „baronului local PSD” prin intermediul unei analize empirice. Rezultatul acestei analize empirice s-a concretizat in elaborarea conceptului teoretic de „baron local”. Constructia si clarificarea conceptului B impune un pas urmator in cadrul materialului. Este vorba de constructia unui cadru teoretic necesar investigarii relatiei dintre OP si MEO si a rolului functional pe care B il detine in cadrul acestei relatii. Rolul acestui cadru teoretic ar trebui sa fie reprezentat de generarea unor instrumente conceptuale/teoretice care sa permita analiza comportamentului B asociat relatiei OP – MEO.




As dori sa pornesc constructia cadrului teoretic urmarind doi pasi: 1) definirea in cadrul teoriei organizatiilor a paradigmei care sa interpreteze si sa explice cel mai adecvat relatia OP – MEO; 2) largirea acestei paradigme in vederea cresterii puterii sale explicative, prin adaugarea unor instrumente conceptuale din alte zone disciplinare – daca este cazul.

In realizarea primului pas, definit mai sus, ma voi opri, intr-o prima faza, asupra unei scurte prezentari a principalelor perspective teoretice din teoria organizatiilor. Astfel, W. Graham Astley si Andrew H. Van de Ven ne propun, in Central Perspectives and Debates in Organizational Theory[2], o trecere in revista a principalelor scoli de gandire organizationala, folosindu-se de incrucisarea a patru criterii de ordin teoretic si pornind de la nivelurile macro si micro de analiza organizationala a asumptiilor deterministe si voluntariste (a se vedea tabelele nr.1 si 2). Mai jos poate fi consultata matricea criteriilor de ordin teoretic utilizata in constructia clasificarii scolilor de gandire organizationala.

Tabelul nr.1

MATRICEA CRITERIILOR DE ORDIN TEORETIC

Criteriul 1

relatia dintre perspectivele structurala si sistemica (referire la structura organizationala)

Criteriul 2

modul in care se realizeaza alegerea strategica (referire la comportamentul organizational)

Criteriul 3:

selectia naturala (referire la modul in care se produce schimbarea)

Criteriul 4:

perspectivele de actiune colectiva de la nivel organizational (referire la rolurile manageriale)

Clasificarea celor doi autori isi propune sa raspunda la un set de sase intrebari cu rol esential in analiza oricarei organizatii:

Sunt organizatiile sisteme rational functionale, constranse tehnic sau sunt construite social, pe baza semnificatiilor subiective implicate de actiunea individuala?

Sunt schimbarile de la nivelul formelor organizationale explicabile prin adaptare interna sau prin selectia de mediu?

Este viata organizationala determinata de constrangeri de mediu de neinlaturat sau este creata in mod activ de alegerile manageriale fundamentate strategic?

Trebuie MEO privite ca fiind o simpla agregare de organizatii guvernate de forte economice externe sau ca o colectivitate integrata de organizatii guvernate de propriile forte sociale si politice interne?

Este comportamentul organizational definit in principal de actiuni individuale sau colective?

Sunt organizatiile instrumente tehnice neutre valoric si construite pentru atingerea unui anumit obiectiv sau sunt manifestari institutionalizate ale unor interese egoiste si ale unei structuri de putere a societatii intregi?

Un model similar de clasificare a perspectivelor teoretice este construit ulterior, in 1985, de Lawrence G. Hrebiniak si William F. Joyce[4], dar de aceasta data mult mai simplificat (a se vedea tabelul nr. 3). In acest caz, criteriul de clasificare este definit de modalitatea in care este perceputa adaptarea la mediu a organizatiei si relatia existenta intre deciziile strategice si determinismul MEO in adaptarea organizationala.

Richard W. Scott ne propune trei perspective in studiul teoriei organizatiilor : perspectivele sistemice rationala, naturala si deschisa. Aceste perspective trebuie intelese in doua sensuri. Pe de o parte acestea sunt produse care s-au dezvoltat istoric / sisteme de idei si practica care s-au dezvoltat in anumite momente si circumstante. Pe de alta parte, dincolo de interesul istoric, fiecare perspectiva are propria semnificatie si relevanta; fiecarei perspective corespunzandu-i traditii coerente de cercetare stiintifica.

Tabelul 2. Principalele scoli ale teoriei organizatiilor / perspective teoretice (W. Graham Astley si Andrew H. Van de Ven)

Nivelul de analiza organizationala

PERSPECTIVE TEORETICE CU PRIVIRE LA ANALIZA ORGANIZATIILOR



Nivelul macro (populatii si comunitati de orgnizatii)

Perspectiva selectiei naturale

Scoli: Ecologia populationala, economia industriala, istoria economica

Structura competitie in mediu si capacitatea de a predefini nise. Structura industriala este determinata economic si tehnic

Schimbarea evolutie naturala a variatiei de mediu, a selectiei si Contextul economic circumscrie directia si gradul de crestere organizationala

Comportamentul intamplator, natural sau economic, selectie realizata de mediu

Rolul managerului: inactiv

CADRANUL I

Perspectiva actiunii colective

Scoli Ecologia umana, economia politica, pluralismul

Structura: Comunitati sau retele semiautonome de grupuri de partizani care interactioneaza in vederea modificarii sau constructiei propriilor optiuni, norme si medii. Organizatia controleaza prin actiune colectiva, elibereaza si extinde actiunea individuala

Schimbarea: negociere colectiva, conflict, compromis prin ajustare partizana mutuala

Comportamentul: rezonabil, construit colectiv, si ordine negociate politic

Rolul managerului Inactiv

CADRANUL III

Nivelul micro (organizatii individuale)

Perspectiva sistemic structurala

Scoli: teoria sistemelor, functionalismul structural, teoria contingentei

Structura roluri si pozitii aranjate ierarhic in vederea realizarii eficiente a functiei sistemice

Schimbarea: imparte si integreaza roluri pentru a adapta subsistemele la schimbarile din mediu, la tehnologie, marime si resursele necesare

Comportament: determinat, constrans si adaptativ

Rolul managerului: reactiv

CADRANUL II

Perspectiva alegerii strategice

Scoli: Teoria actiunii, teoria contemporana a deciziei, managementul strategic

Structura: actorii si relatiile dintre acestia sunt organizate si socializate in vederea realizarii scopurilor celor care detin puterea

Schimbarea mediul si structura sunt construite si detin semnificatiile actiunilor celor care detin puterea

Comportament construit, autonom, reglementat

Rolul managerului proactiv

CADRANUL IV



Orientare determinista

Orientare voluntarista

Tabelul nr. 3 Categorii de perspective teoretice in functie de determinismul MEO in relatia cu organizatia - (Lawrence G. Hrebiniak si William F. Joyce)

III.

Gradul de alegere strategica este inalt/ determinismul MEO este scazut

Alegere strategica

Alegere maxima

Adaptare prin design

II.

Gradul de alegere strategica este inalt/determinismul MEO este inalt

Diferentiere sau atentie

Alegere diferentiata

Adaptare in cadrul constrangerilor

IV.

Gradul de algere strategica este scazut/determinismul MEO este scazut

Alegere nediferentiata

Alegere incrementala

Adaptare prin intamplare (noroc)

I.

Gradul de alegere strategica este scazut/determinismul MEO este inalt

Selectie naturala

Alegere minima

Asumptia predominanta la nivelul teoriei organizatiilor consta in definirea alegerii strategice si a determinismului de mediu drept explicatii concurente ale adaptarii organizatiei la mediu. Hrebiniak si Joyce au redefinit alegerea stategica si determinismul de mediu drept doua variabile independente care pot fi pozitionate la extemitatile unui continuum, extremitati intre care sunt distribuite, ulterior, diferitele tipuri organizationale. Problema centrala in discutia cu privire la conceptul de adaptare organizationala este legata de modul in care aceasta este determinata: adaptarea organizationala este determinata managerial sau este derivata de MEO?

Rolul acestui capitol in economia de ansamblu a materialului este semnificativ. Mi-am propus, pe de o parte sa ofer o imagine generala cu privire la diferitele scoli de gandire organizationala care integreaza ansamblul teoriilor cu privire la organizatii, existent in literatura de specialitate. Pe de alta parte, introducand pe scurt, acest cadru general, am considerat ca este utila identificarea locului in care este pozitionata abordarea teoretica pe care o folosesc (perspectiva sistemic-structurala, abordarea organizatiei ca sistem deschis, centrata pe investigarea atat a relatiei dintre organizatie si mediu, cat si a modalitatilor prin care organizatia supravietuieste in conditiile relationarii cu diversi factori din MEO). O astfel de abordare este utilizata, spre exemplu, de teoria dependentei de resurse sau de teoria contingentei.



Termenul de „adecvat” face referire aici la relatia dintre capacitatea explicativa a paradigmei si interesele de cercetare ale materialului, care indica obiectul de analiza ce se cere explicat/interpretat. Adica, ceea ce trebuie sa caut este paradigma care explica cel mai bine: relatia OP – MEO si strategia OP de a se adapta la MEO prin dezvoltarea unor extensii organizationale in cadrul carora B detine o pozitie importanta in controlul accesului la resursele de care OP are nevoie.

Publicat in Administrative Science Quarterly, 28, 1983, pp. 245 - 47

Prin asumptii deterministe si voluntariste se fac referiri la cele doua abordari teoretice existente cu privire la studiul organizatiilor. Abordarea determinista porneste de la ideea potrivit careia studiul organizatiilor trebuie sa aiba in vedere faptul ca supravietuirea organizatiilor este puternic influentata de capacitatea de selectie a MEO si mai putin de strategiile de management dezvoltate. In acest context, analiza se realizeaza la nivel macro-organizational, avandu-se in vedere populatii de organizatii. Abordarea voluntarista porneste de la ideea potrivit careia studiul organizatiilor trebuie sa puna accent pe capacitatea organizatiei de a supravietui prin influentarea MEO in care functioneaza. Analiza este centrata in acest caz la nivel micro-organizational.

Articolul se numeste „Organizational Adaptation. Strategic Choice and Environmental Determinism” si a fost publicat in Administrative Science Quarterly, 30

W. Richard Scott, Organizations. Rational, Natural, and Open Systems, Prentice Hall International Inc., New Jersey, 1998, pp.31 – 33

W.R. Scott foloseste conceptul de perspectiva nu in sensul unui singur model unitar de structura organizationala, ci in sensul unei umbrele sub care sunt adunate abordari similare sau care relationeaza



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 638
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site