Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Viitorul Politicii de dezvoltare Rurala

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Modele spatiale ale alegerilor
Transcriptul 'procesului' Nicolae si Elena Ceausescu - Decembrie 25 1989
Comentarii asupra Declaratiei Universale asupra Drepturilor Omului si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului
Pactul Ribbentrop-Molotov
STATUTUL - PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT
Rolul partidelor politice in democratie
REGULA MAJORITATII SIMPLE
SISTEMUL POLITIC - CONCEPTUL DE SISTEM POLITIC
TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
ORDINEA BIPOLARA

Viitorul Politicii de dezvoltare Rurala. Propuneri pentru perioada 2007-2913

In data de 20 septembrie 2005 Consiliul European a adoptat Regulamentul 1968 care modifica Regulamentul 1257/1999 (privind sustinerea dezvoltarii rurale prin intermediul FEOGA), incepand cu anul 2007. Acest regulament vizeaza consolidarea si simplificarea implementarii politicii de dezvoltare rurala a Uniunii Europene. In acest sens, a fost constituit un nou fond. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), care sa se ocupe in exclusivitate de finantarea dezvoltarii rurale. Astfel, Consiliul doreste ca Politica de Dezvoltare Rurala a Uniunii Europene sa joace un rol mai important in noua si reformata Politica Agricola Comuna (PAC), reflectand mai bine cerintele cetatenilor de a se concentra mai mult pe mediu, siguranta alimentelor si calitate. Introducand un singur instrument de finantre si programare, va fi simplificat modul de administrare si de control si va creste gradul de coerenta, transparenta si vizibilitate, iar statele membre si regiunile vor avea mai multa libertate in implementarea probramelor.




Una dintre concluziile Consililului Euroopean de la Gotegorg (2001) a fost aceea ca „o puternica performanta economica trebuie sa mearga mana in mana cu utilizarea durabila a resurselor naturale si a nivelului de deseuri, mentinand biodiversitatea, pastrand ecosistemele si evitand desertificarea. Pentru a face fata acestor cerinte, Consiliul European agreeaza ca Politica Agricola Comuna si viitoarea ei dezvoltare sa contribuie, printre alte obiective, la obtinerea unei dezvoltari durabile, sporind accentul pus pe incurajarea produselor sanatoase, de calitate superioara, a metodelor de productie viabile din punct de vedere a mediului inconjurator, inclusiv productie organica, materie prma regenerabila si protejarea biodiversitatii”.

Consiliul European de la Lisabona a adoptat o serie de concluzii menite sa ofere linii directoare dezvoltarii viitoare a Uniunii, care au fost reunite sub numele de „Agenda Lisabona”. Prinre concluziile cupriinse in aest document, avem:

pregatirea tranzitiei spre o economie si societate bazate pe cunoastere;

modernizarea modelului social european investitia in oameni si combaterea excluderii sociale;

sustinerea perspectivei economice axate pe sanatate si a previziunilor de crestere favorabile, aplicand un mix corespnzator de politici macroeconomice;

o atentie deosebita va trebui acordata indeplinirii „Agendei Lisabona”.

Pentru a atinge aceste obiective, UE va trebui sa depna eforturi mai mari pentru a mobiliza toate resursele la nivel national si comunitar – inclusiv Fondurile Structurale si cele de Dezvoltare Rurala astfel incat aceste sinergii sa fie folosite in mod eficient.

Avand in vedere tendintele atat la nivelul UE cat si al statelor membre, Comisia a decis 3 domenii cheie ale Politicii de Dezvoltare Rurala , anume:

economia Agroalimentara;

mediul inconjurator;

economia rurala in sens larg si populatia.

Pentru perioada 2007-2013 conform Regulamentului Consiliului 1698/2005 au fost instituite noi reguli de programare si de urmarire a imlementarii programelor. Astfel, au fost adoptate trei documente care sa reglementeze politica de dezvoltare rurala pusa in practica de statele membre:

orientarile strategice ale Uniunii Europene. Elaborat de Comisie, acest document defineste, pe baza unui bilant al situatiei existente, prioritatile Uniunii Europene. El fixeaza obiective si indicatori de baza pentru masurarea realizarii aestor obiective. O fisa va analiza situatia fiecarui stat membru in ceea ce riveste obiectivele comunitare. Orientarile strategice ale Uniunii pot face obiectul unei revzuiri la jumatatea parcurgerii etapei.

Planul strategic national. Stabilit de fiecare stat membru dupa consultarea partenerilor institutionali, asociativi si socio-economici si in stransa colaborare cu Comisia, el hotaraste prioritatile de actiune ale statului membru tinand cont de orientarile strategice ale Uniunii si de specificul national. El nu face obiectul unei adoptari formale de catre Comisie.

Programele de dezvoltare rurala, (declinari operationale ale planului strategic national elaborat de statul membru dupa consultarea partenerilor economici si sociali). Programul de dezvoltare rurala poate acoperi tot sau o parte din teritoriul national, cu conditia ca intreg teritoriul sa fie acoperit. Statele care au optat pentru o programare regionala pot prezenta, in vederea aprobarii, un cadru national care contine elementele comune ale programelor regionale. Fiecare program este adoptat dupa avizarea sa de citre comitetul STAR (Comitetul structurilor agricole si al dezvoltarii rurale al Uniunii Europene).

In domeniul complementaritatii intre instrumentele UE, va trebui inurajata sinergia intre politicile structurale, de munca si dezvoltare rurala. In acest context, Statele Membre vor asigura complementaritatea si coerenta intre actinile care vor fi finantate de catre Fondul de Coeziune, FSE, ISOP, si FEADR, intr-o zona delimitata si intr-un domeniu de activitate stabilit. Principiile diriguitoare in ceea ce priveste linia de demarcatie si mecanismele de coordonare intre actinile sustinute din diferitele Fonduri, vor fi definite la nivelul cadrului de referinta national (Planul National Strategic).

In ce priveste dezvoltarea capitalului uman, sprijinul prin dezvoltarea rurala va viza agricultorii si agentii economici implicati in diversificarea economiei rurale. Populatia zonelor rurale poate primi sprijin ca parte a abordarii integrate de jos in sus. Actiunile in aceste domenii trebuie implementate in conformitate cu obiectivele Strategiei Europene de Ocupare, asa cum se stipuleaza in Liniile Integrate pentru crestere si locuri de munca, fiind totodata coerente cu actiunile intreprinse prin programele nationale de reforma in cadrul procesullui de la Lisabona. Programul de lucru „Educatie si Pregatire 2010” cauta sa indelineasca latura de educatie si pregatire a obiectivelor de la Lisabona. Educatia continua este centrul acestui program si se aplica la toate nivelurile si tipurile de educatie si pregatire, inclusiv celor din sectoarele agricole, silvice si agroalimentare.

Exista mai multe mijloace disponibile la nivelul UE si al Statelor Membre pentru a imbunatati capacitatea de guvernare si pe cea de a crea politici. Asistenta tehnica va fi folosita pentru a construi retele europene si nationale de dezvoltare rurala, in calitate de platforma de schimb de experienta si practica cu privire la toate aspectele legate de crearea de politici, management si implicarea in sanul partilor interesate. LEADER va juca un rol important in imbunatatirea capacitatii de guvernare si mobilizarea potentialului indigen de dezvoltare al zonelor rurale.

Ilustrand concluziile conferintei de la Salzburg (noiembrie 2003) si orientarile strategice ale Consiliului European de la Lisabona si Goteborg si accentuand elementele de sustinere economice, de mebru si sociale, au fost stabilite urmatoarele trei obiective majore ale politicii de dezvoltare rurala (cunoscute si sub numele de „cele 3 axe”) in Comunicatul de Perspective Financiare pentru perioada 2007-2013:

Axa 1: ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sustinerea restructurarii, inovarii si dezvoltarii;

Axa 2: imbunatatirea mediului inconurator si a zonelor rurale prin intermediul sprijinului pentru managementul terenurilor (inclusiv actiunile de dezvoltare rurala legate de programul Natura 2000);

Axa 3:imbunatatirea calalitatii vietii in zonele rurale si promovarea diversificarii activitatilor economice prin masuri care au ca obiectiv sectorul agricol si alte zone rurale (cunoscuta si sub numele de „Dezvoltare Rurala Extinsa).

Pe langa cele 3 axe enuntate mai sus, mai exista si o a 4-a axa, cea numita „axa LEADER”, care va capata o mai mare importanta, datorita faptului ca fiecare dintre cele 3 axe trebuie sa isi detalieze obiectivele prin intermediul celei de-a 4-a. Astfel, fiecare program ar trebui sa contina o „abordare de tip LEADER”.

In plan financiar, pentru axele 1 si 3 se propune a se aloca un minim de 10% din totalul programelor de finantare ale UE , pentru axa 2 un minim de 25%, in timp ce pentru axa LEADER se propune un minim de 2,5%. Pentru aistenta tehnica pot fi alocate pana la 4% din programele de finantare pentru implementarea programelor, inclusiv finantarea retelelor nationale, pentru a sprijini implementarea masurilor de dezvoltare rurala, precum si, in special, grupurile locale de actiune, si de a servi ca punct de contact pentru Reteaua Europeana de Dezvoltare Rurala. Tot prin Regulamentul 1698/2005 se prevede constituirea unei retele de dezvoltare rurala la nivel european si la nivelul fiecarui stat membru. Aeasta se va constitui din organizatiile si administratiile care lucreaza in domeniul dezvoltarii rurale.

Ratele de co-finantare ale UE sunt stabilite la nivelul fiecarei axe, la un minim de 20% si un maxim de 50% din cheltuielile publice totale (75% in regiunile de convergenta). Pentru axa 2 si pentru axa LEADER rata maxima va fi de 55% (80% in regiunile de convergenta), exprimand prioritatile UE anexate la aceste axe. Pentru regiunile periferice ratele maxime de co-finantare cresc cu 5 puncte.

Sub aspect financiar, FEADR va fi constituit din valorile actuale de finantare din Regulamentul de Dezvoltare Rurala, plus jumatate din creditele LEADER plus o crestere pentru a tine cont de extindere (FEADR = FEOGA Garantii pentru Dezvoltare Rurala + FEOGA Orientare obietiv 1 + jumatate din alocatiile LEADER + credite DR ale noilor state membre). Sintetic, sursele de constituire ale FEADR sunt prezentate in tabelul 2.10.

Tabelul 2.10

Sursele de constituire ale FEADR pentru perioada

Total FEADR

Miliarde euro

Din care (origine) FEOGA G

FEOGA O

LEADER

Principiile alocarii sunt urmatoarele:

88,75 miliarde de euro (in preturi 2004) pentru perioada 2007-2013 din care 31,3 miliarde rezervate regiunilor cu obiectiv de convergenta;

3% din resurse (2,66 miliarde de euro) vor fi puse in rezerva (rezerva comunitara pentru axa LEADER), apoi alocate pentru ultimii doi ani de programare statelor membre ca prima pentru performanta lor din axa LEADER;

0,25% din resurse (0,22 miliarde euro) sunt afectate asistentei tehnice pentru Comisie;

4% pentru asistenta tehnica a statelor;

Produsul modularii hotarate la Luxemurg se va adauga finantarii de 7 mililarde de euro (preturi 2004).

Comisia realizeazza o repartizare anuala indicativa a alocarilor (in vederea inscrierii lor in bugetul general) pe baza unor criterii obiective, tinand cont de: sumele rezervate regiunilor eligibile pentru obiectivul Convergenta, de rezultatele trecute, de situatiile si nevoile speciale.

Comisia va reexamina in 2011 finantarile anuale pentru anii 2012 si 2013 pentru a repartiza rezerva comunitara pentru axa LEADER. Contributia fondului este calculata in raport cu ansamblul cheltuiellilor publice eligibile. O operatiune nu poate beneficia de contributia Fondului decat in baza unui program de dezvoltare rurala in acelasi timp. Ea nu poate fi finantata in baza unei singure axe a programului de dezvoltare rurala. TVA , cmpararea de terenuri si micsorarea ratei dobanzilor nu vor fi a priori eligibile pentru cofinantare cu exceptia cazului in care, in ceea ce priveste imprumuturile cu dobanda mica, sunt create reguli de aplicare noi ca raspuns la obiectiile actuale ale Comisiei.

Ratele de participare ale FEADR sunt limitate:

75% din cheltuielile publice pentru axele 1 si 3 in zonele de convergenta.

80% din cheltuielile publice pentru axele 2 si 4 in zonele de convergenta.

In ceea ce priveste macheta financiara ce trebuie furnizata, ea nu va mai fi constituita decat din doua tabele de program: primul prezinta , pentru fiecare an, valoarea finantarii, precizand suma pentru obiectivul de convergenta; cel de-al doilea precizeaza in plus, pentru fiecare axa, contributia comunitara si contributia nationala, rata de cofinantare ce trebuie respectata pentru fiecare axa, precum si suma rezervata pentru asistenta tehnica. Repartizarea intre masuri trebuie furnizata    numai cu titlu indicativ. Procentul de cofinantare trebuie respectat la nivelul axei si nu al masurii, ceea ce ofera mai multa suplete. Activitatile de evaluare vor avea loc in mod continuu, cuprinzand la nivel de program evalulari anterioare, la jumatatea perioadei de posterioare precum si alte activitati de evaluare considerate utile pentru imbunatattirea managementului programului si al impactului acestuia. Acestea vor fi insotite de studii tematice si evaluari de sinteza la nivel de Comunitate, precum si de activitati ale Retelei Europene pentru Dezvoltare Ruralla ca platforma de schimb si capacitate de constructie sociala si institutionala, precum si pentru evaluarea in Statele Membre. Schimbul de bune practici si de rezultate ale evaluarilor poate contribui semnificativ la eficienta devoltarii rurale. In aceest sens, reteaua europeana trebuie sa joace un rol central in facilitarea contractelor.

Trebuie mentionat ca s-a decis, totodata, ca valoarea contributiei fiecarui stat membru la Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune si FEADR nu trebuie sa depaseasca 4% din PIB-ul sau.

Pornindu-se de la premisa ca spatiile rurale intampina provocari in ceea ce priveste:

Cresterea (economica in sens larg);

Locurile de munca;

Dezvoltarea durabila in urmatorii ani, prin noua orientare a Politiii de Dehvoltare Rurala asistam la oferirea de oportunitati reale in ceea ce priveste:

Potentialul de crestere in noi sectoare;

Punerea in valoae a frumusetilor naturale si a turismului;

Activitatea ruralului ca loc de munca si de habitat;

Rolul de rezervor de resurse naturale;

Pretuirea peisajului.

In acest sens, liniile directoare strategice au fost stabilite:

Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si silvic;



Imbunatatirea mediului si spatiului rural;

Cresterea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii;

Construirea capacitatii locale de creare a locurilor de munca si de diversificare;

Transpunerea prioritatilor in programe;

Complementaritatea intre instrumentele UE.

Tinta Comisiei Europene in aceasta privinta este ca pana la sfarsitul anului 2005 sa se adopte liniile strategice, pentru ca statele membre sa poata finaliza planurile strategice nationale, iar in a doua jumatate a anului 2006, sa se poata trece la aprobarea acestora.

In cele ce urmeaza dorim sa prezentanm o abordare mai detaliata celor patru axe viitoare ale dezvoltarii rurale din cadrul PAC pentru perioada 2007-2013, tinand cont ca acest lucru priveste in mod direct Romania.

1. Ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sustinerea restructurarii, inovarii si dezvoltarii: Axa 1

Agricultura Europei, silvicultura si sectorul sau agroalimentar au un mare potential de a dezvolta produse de inallta calitate si valoare adaugata ridicata, care raspund cererii diverse si crescande a consumatorilor Europei si a pietelor mondiale. Resursele alocate axei 1 au menirea de a contribui la sustinerea unui sector agroalimentar european puternic si dinamic, prin focalizarea asupra prioritatilor de transfer de cunostinte si inovatii in lantul alilmentar si sectoare prioritare pentru investitii in capital fizic si uman.

Pentgru a transpune in practica aceste prioritati, Statele Membre trebuie sa se concentreze asupra actiunilor cheie, precum90:

Facilitarea inovatiilor si accesul la cercetare si dezvoltare. Inovacarea este din ce in ce mai importanta pentru sectoarele agricol, agroalimentar, si silvic, in vreme ce mariile companii agroalimentare din Europa sunt adesea in varful noilor tendinte, introducerea de noi produse si procese ar putea contribui semnificativ la performanta procesatorilor mai mici si a firmelor agricole, indeosebi noi forme de cooperare ar putea facilita accesul la cercetare si dezvoltare, invocare si actiuni realizate conform Programului Cadru 7;

Imbunatatirea integrarii lantului agroalilmentar. Industria alimentara a Europei este una dintre cele mai competitive si mai inovatoare din lume, dar se confrunta cu concurenta mondiala in crestere. Exista suficienta acopoerire in economia rurala pentru a crea si comercializa noi produse, a pastra mai multa valoare in zonele rurale prin planuri de calitate si pentru a face produsele europene mai cunoscute peste hotare. Utilizarea erviciilor de consiliere si sprijin pentru realizarea standardelor Comunitatii va contribui la acest proces de integrare. Un sector agricol orientat catre piata va ajuta si mai mult la consolidarea pozitiei sectorului agroalimentar al Europei ca angajator principal si sursa de crestere economica;

Incurajarea preluarii si difuzarii ICT. Sectorul agroalimentar in intregime a fost identificat ca deficitar in preluarea tehnologiilor ICT. Asa se intampla mai ales in cazul firmelor mici. Adoptarea aplicatiilor afacerilor electronice este inci la u n nivel scazut in afara companiilor multinationale si a marilor lor furnizori2. Fondurile de dezvoltare rurala trebuie sa completeze initiativele viitoare ale Comiiei precum i2020 in domeniile afacerilor electronice (mai ales in ce priveste IMM-urile ), abilitatile electronice si invatarea electronica91.

Ocrotirea antreprenoriatului dinamic. Reformele recente au creat un nou mediu orientat spre piata pentru agricultura europeana. Aceasta aduce noi oportunitiati firmelor agricole. Dar realizarea acestui potential economic va depinde de dezvoltarea abilitatilor strategice si organizationale;

Dezvoltarea de noi puncte de desfacere pentru produsele agricole si silvice. Noile puncte de desfacere pot ofeir o valoare adaugata mai mare. Sprijinul pentru investitii si pregatire in domeniul productiei nealimentare conform dezvoltarii rurale poate completa masurile luate conform primului pilon prin crearea de noi puncte de desfacere inovatoare pentru productie sau pentru sprijinirea dezvoltarii materialelor energetice regenerabile, biocombustibililor si capacitatii de productie;

Imbunatatirea performantelor de mediu ale fermelor si ale silviculturii. Durabilitatea pe termen lung va depinde de abilitatea de a fabrica produse pe care consumatorii doresc sa le cumpere, realizand in acelasi timmp standardele de mediu inalte. Investitiile in performante de mediu sporite pot si sa conduca la castig de eficienta in productie, in crearea de situatii de succes;

Restructurarea sectorului agricol. Dezvoltarea rurala este un instrument cheie pentru restructurarea hartii agricole. Ajustarile agricole reusite pot fi cheia imbunatatirii competitivitatii si durabilitatii de mediu a sectorului agricol si sporind locurile de

munca si cresterea in domeniile legate de economie. Toate statele membre trebuie sa promoveze anticiparea schimbarii in cadrul sectorului agricol in contextul restructurarii, si sa dezvolte o abordare practica a pregatirii si reconversiei agricultorilor, mai ales in ceea ce priveste abilitatile transferabile.

Pentru a stimula reinnoirea generatiilor in agricultura, trebuie avute in vedere combinatii pe masuri disponibile conform axei 1, adaptate nevoilor tinerilor agricultori. In cadrul acestei axe, sprijinul privind competivitatea sectorului agricol si forestier va privi:

A.           Masri ce urmaresc imbunatatirea potentialului uman, prin;

Formarea profesionala si actiuni de informare pentru persoanele angajate in sectoarele agricol si forestier. Sprijinul nu va include cursuri de instruire sau formare pentru cei ce fac parte din programele sau sistemele normale ale invatamantului agricol si forestier, la nivele liceal sau superior.

Instalarea tinerilor fermieri. In temeiul acestei masuri, se va acorda sprijin persoanelor care:

Au varsta mai mica de 40 de ani, si se stabilesc pentru prima data la o exploatatie agricola ca sefi ai acesteia;

Poseda pregatirea si competenta profesionoala adecvata;

Prezinta un plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor proprii ferme.

Sprijinul va fi acordat sub forma unei singure prime pana la valoarea maxima, care a fost fixata la 40.000 euro, conform anexei 3.2.

Pensionarea anticipata. In cadrul acestei masuri, se acorda sprijin pentru:

Fermierii care decid incetarea activitatii lor agricole, cu scopul de a-si ceda exploatatiile altor fermieri;

Muncitorii fermei care decid incetarea definitiva a tuturor activitatilor desfasurate la nivelul fermei.

Pentru cel care cedeaza o exploatatie sunt impuse, cumulativ, urmatoarele conditii:

Va avea varsta de peste 55 de ani, dar nu inca varta necesara de pensionare in momentul cedarii, sau nu mai putin de 10 ani in minus fata de varsta normala de pensionare in cadrul statelor membre, in momentul cedarii;

Va inceta definitiv orice activitate comerciala in domeniul fermei;

Sa fi desfasurat activitati in domeniul fermei timp de 10 ani, inaintea cedarii acesteia.

Pentru cel care preia o astfel de exploatatie, pentru a fi eligibil la prima, trebuie sa indeplineasca una din cele 2 conditii de mai jos:

Succede persoanei care cedeaza exploatatia, asa cum este prevazhut anterior, sau

Va fi un fermier cu varsta mai mica de 50 de ani, care va prelua exploatatia cedata in vederea maririi dimensiunile acesteia.

Pentru lucratorul agricol, criteriile de eligibilitate se refera cumulativ la urmatoarele:

Va avea mai putin de 55 de ani, dar nu inca varsta normala de pensionare, sau nu mai putin de 10 ani in minus fata de varsta normala de pensionare, in cadrul statelor membre;

Si-a dedicat cel putin jumatate din timpul sau de lucru, in ultimii 5 ani, in ajutorarea familiei sau ca lucrator agricol in cadrul fermei.

A lucrat in exploatatia ce urmeaza a fi cedata cel putin echivalentul a 2 ani de activitate permanenta, in timpul celor 4 ani ce preced pensionarii anticipate a celui care cedeaza exploatarea.

Apartine unui sistem de asigurare sociala.

Durata totala de acordare a sprijinului pentru pensionare anticipata nu va depasi o perioada de 15 ani pentru cel care cedeaza exploatatia si pentru lucratorul agricol. Ajutorul nu mai poate fi acordat dupa imlinirea varstei de 70 de ani a celui care cedeaza exploatatia, si nici dupa implinirea varstei normale de pensionare de catre lucratorul agricol. In cazul in care pensia normala a persoanei care cedeaza exploatatia este platita de catre statul membru, sprijinul pentru pensionarea anticipata va fi acordat ca un supliment, tinandu-se cont de valoarea pensiei nationale. Acest sprijin va fi acordat sub forma unei plati anuale, pana la suma maxima stabilita in anexa nr.3.2.

Utilizarea serviciilor de consultanta. Sprijinul va fi acordat pentru:

A ajuta fermierii si detinatorii de paduri sa gaseasca acele costuri rezultate din utilizarea serviciilor de consultanta privind imbunatatirea performantei in cadrul intregii exploatatii.

A ajuta fermierii sa gaseasca acele costuri rezultate din utilizarea serviciilor de consultanta, cu privire la concordanta cu standardele legale ale Comunitatii, in domeniul protectiei mediului, sanatatiii consumatorilor, a animalelor si a plantelor, bunastarii animalelor si a standardelor de siguranta profesionala.

Sprjinul pentru utilizarea serviciilor de consultanta va fi limitat la suma maximma prevauta in anexa nr.3.2. pentru Romania , propunerea este pentru acoperirea unui procent intre 80% si 100% din cheltuielile eligibile, maximum fiind fixat la 1500 euro.

Instalarea managemementului si folosirea serviciilor de consultanta. Sprijinul prevazut va fi acordat in scopul acoperirii costurilor ce rezulta din formarea managementului si folosirea serviciilor de consililere in domeniile silvic si al fermelor, care va fi acordat treptat pe o perioada de maxim 5 ani de la instalare.

B.           Masuri ce urmaresc imbunatatirea capitalului fizic

Modernizarea fermelor. Sprijinul prevazut va fi acordat fermierilor pentru investitii care: imbunatatesc performantele globale ale fermei si respecta standardele Comunitatii aplicabile investitiilor implicate. Acolo unde investitiile sunt facute cu scopul de a se conforma standardelor Comunitatii, sprijinul poate fi acordat numai acelora cqare se pot adapta standardelor nou introduse ale comunitatii. In acest caz, se poate acorda o perioada de gratie de maxim 36 de luni de la data la care standardele devin obligatorii, pentru ca fermierul sa le atinga. Sprijinul maxim este limitat la sumele prevaute in anexa nr.3.2.

Sporirea valorii economice a padurilor. Sprijinul va fi acordat padurilor detinute de proprietari particulari sau de asociatii ale acestora, de catre municiipalitati sau asociatii ale acestora. Aceasta limitare nu este aplicabila padurilor subtropicale si zonelor impadurite din Azore, Madeira si departamentele franceze de peste mari. Investitiile se vor baza pe panurile managementuli forestier, iar sumele maxime ce se pot aloca sunt prevayute in anexa nr. 3.2.

Valoarea adaugata a productiei agricole si forestiere primare. Sprijinul va fi acordat pentru investitiile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

Imbunatatiesc performanta globala a intreprinderii.

Vizeaza procesarea si comercializarea produselor agricole conform Tratatului Cominitatilor Europene, cu exceptia produselor piscicole si forestiere.

Respecta standardele Comunitiatii aplicabile in domeniul respectivelor investitii.

Acolo unde investitiile sunt facute in conditiile in care rspecta standardele Comunitatii,sprijinul poate fi acordat numai acelor investitii care sunt facute de catre microintreprinderi. In acest caz, se poate aplica o perioada de gratie, nu mai mare de 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru intreprinderi, in vederea conformarii la cerintele sale.



Infractructura legata de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii. Srijinul poate acoperi construirea infrastructurii, in vederea facilitatii accesului in ferma si in zona forestiera, furnizarea de energie si administrarea resurselor de apa etc.

C.           Masuri indreptate catre imbunatatirea calitatii productiei si produselor agricole

Atingerea standardelor impuse de catre legislatia Comunitiatii. Spijinul din cadrul acestei masuri are in vedere compensarea costurilor impuse, precum si scaderea veniturilor ocazionate de aplicarea noilor standarde de protectie a mediului, sanatatea plantelor si animalelor, sanatatea publica, bunastarea animalelor si securizarea locurilor de munca. Aceste noi standarde trebuie introduse in legislatia nationala si vor impune noi obligatii si restrictii cu privire la practicarea agriculturii, care au un impact semnificativ asuupra costurilor operationale uzuale ale fermelor, cu implicatii asupra unui numar semnificativ de fermieri. Sprijinul va fi acordat ca un ajutor uniform , temporat si degresiv    pe o baza anuala, pentru o durata de maxim 5 ani de la data cand standardul devine obligatoriu in concordanta cu legislatia Comunitara. Valoarea maxima a acestui tip de ajutor este stipulata in anexa nr.3.2.

Participarea fermierilor la schemele de calitate ale alimentelor. Acest tip de prijin:

Va acoperi numai produsele agricole destinate in exclusivitate consumului uman.

Vizeaza schemele Comunitiatii de calitate ale alimentelor, sau pe acelea recunoscute de care Statele Membre care vor fi in concordanta cu criteriile precise ce vor fi definite. Schemele al caror singur scop este sa asigure un nivel ridicat al respectarii controlului standardelor obligatorii, in concordanta cu legislatia natinala sau cea a Comunitiatii nu vor fi elibgibile pentru acest sprijin.

Este un stimulent anual al carui nivel va fi determinat in concodanta cu nivelul costurilor fixe ce reiese din participarea la schemele de sprijin, pe o perioada de maximumm 5 ani.

Activitati de informare si promovare. Sprijinul va fi pentru produsele cuprinse in shemele de calitate la care se refera masura prcedenta. Sprijinul va fi limitat la plafornul maxim prezentat in anexa 3.2.

D.        Masuri de tranzitie

Agricultura de semi-subzistenta. Sprijinul se refera la fermele care produc, in principal, pentru consumul propriu. Este acordat fermierilor care prezinta un plan de afaceri. Data limita pana la care se primesc cereri de sprijin a fost stabilita pentru 31.12.2008. sprijinul va fi acordat sub forma unui tarif uniform pana la plafonul maxim specificat in anexa nr.3.2., pentru o perioada ce nu va depasi 5 ani.

Grupurile de producatori. Sprijinul prin aceata masra va fi acordat in vederea facilitatii si stabilitatii activitatilor administrtive ale grupurilor de producatori in scopul:

Adoptarii productiei si rezultatelor producatorilor care sunt membrii ai unor astfel de grupari la cerintele pietei;

Plasarii in comun a bunurilor pe piata, inclusiv pregatirile pentru vanzare, colectre si vanzarea catre angrosisti;

Stabilirea regulilor comune cu privire la productie, in special cu privire la recoltare si disponibilitatea produselor.

Acest sprijin va fi acordat sub forma unui taqrif uniform anual pentru primii 5 ani ce urmeaza datei la care grupul de producatori a fost recunoscut. El va fi calcujlat pe baza productiei anuale ce a fost livata pe piata de catre membrii grupului, pana la plafonul stabilit in anexa nr.3.2., pana cel mai tarziu la data de 31.12.2008.

2. Managementul terenurilor: Axa 2

Pentru a proteja si spori resursele naturale ale UE si peisajele in zonele rurale, reursele alocate axei 2 trebuie sa contribuie la 3 zone de prioritate la nivel european: biodiversitatea si conservarea sistemelor agricole si silvice cu mare valoare naturala, apa, schimbarile climatice. Masurile disponibile conform axei 2 trebuie sa fie folosite pentru a integra aceste obiective de mediu si a contribui la implementarea retelei agricole si silvice Naura 2000, la angajamentele de la Gotteborg de stopare a declinului biodiversitatii pana in 2010, la obiectivele Directivei Cadru pentru Ape si la obiectivele Protocolului de la Kyoto pentru ameliorarea schimbarilor climatice.

Pentru a indeplini aceste obiective, Statele Membre trebuie sa isi focalizeze sprijinul asupra unor actiuni cheie precum92:

Promovarea serviciilor de mediu si a practicilor agricole ce nu dauneaza animalelor. Cetatenii europeni se asteapta ca agricultorii sa respecte standardele obligatorii. Dar multi sunt de acord si cu faptul ca agricultorii trebuie sa fie remunerati pentru ca semneaza angajamente care merg mai departe, oferind serviii pe care piata nu le-ar oferi singura, mai ales cand se focalizeaza asupra unor resurse specifice precum apa si solul;

Conservarea peisajului agricol. In Europa, mare parte din mediul rural valoros este produsul agriculturii. Sisteme agricole corespunzatoare ajuta in conservarea peisajelor si habitatelor variind de la mlastini la pajisti uscate si pasuni montane. In multe zone aceasta este o mare importanta a mostenirii culturale si naturale a atractivitatii generale a zonelor rurale ca locuri de viata si munca.

Combaterea schimbarii climei. Agricultura si silvicultura sunt in fruntea dezvoltarii energiei regenerabile si a resurselor naturale pentru instalatii de bioenergie. Dezvoltarea acestor surse de energie trebuie sa tina cont de reducerea de emisii de gaze cu efect de sera si conservarea efectului padurilor de reducere a carbonului si materiile organice in compozitia solului;

Consolidarea contributiei agriculturii organice. Agricultura organica reprezinta o abordare holistica a agriculturii durabile. In acest sens, contributia sa la obiectivele de bunastare a animalelor si mediului ar putea fi si mai accentuata.

Incurajrea initiativelor de mediu/economice de succes. Asigurarea de bunuri materiale, indeosebi prin masuri agricole si de mediu, poate contribui la identificarea zonelor rurale si a produselor lor alimentare. Ele pot forma o baza pentru crestere si locuri de munca asigurate prin turism si oferirea de posibilitati de recreere rurala, mai ales cand este legata de diversificarea spre turism, mestesguri, pregatire sau sectorul nealimentar.

Promovarea echilibrului teritorial. Programele de dezvoltare rurala pot aduce o contributie vitala la atractivitatea zonelor rurale. Ele pot de asemenea ajuta la asigurarea ca intr-o eonomie competitiva, bazata pe cunoastere, este pastrat un echillibru intre zonele rurale si cele urbane, in combinatie cu alte axe ale programelor , masurile de administrare a terenurilor pot avea o contributie pozitiva la distribuirea spatiala a activitatii economice si la coeziunea teritoriala.

Sprijinul comunitar in cadrul acestei axe va privi urmatoarle masuri, cu submasurile aferene:

A.              Masuri ce urmaresc incurajarea folosirii terenrilor agricole, din care fac parte urmatoarele submari:

Platile de handicap natural in zonele montane. Platile vor fi acordate anual    pe hectar de Zona Utilizata Agricol. Aestea trebuie sa compenseze costurile si veniturile aditionale anterioare ale fermierilor, raportate la handicapul productiei agriculturii in zona vizata. Plata se acoda fermierilor care se angajeaza sa practice agricultura pe astfel de terenuri pentru 5 ani de la prima plata. In anexa 3.2. este stipulata suma maxima ce se poate aloca pentru aceasta submasura, dar exista posibilitatea ca , in cazuri justificate, sa se depaseasca acest maxim din surse proprii ale Statului Membru, cu conditia ca media sumelor acordate de catre Statul Membru in cadrul acestei submasuri sa nu depaseasca suma maxima stipulata.

Plati catre fermierii din zonele cu handicap natural, altele decat zonele montane. Sprijinul se acorda in aceleasi conditii generale ca si mai sus.

Plati „NATURA 2000”. Sprijinul va fi acordat anual, pe hectar, fermierilor, in scopul compensarii coturilor produse sli veniturilor anterioare, rezultate din din dezavantajele zonelor vizate.

Plati pentru agromediu si bunastarea animalelor. Platile pentru agromediu si bunastarea animalelor vor fi acordate fermmierilor care elaboreaza pe baza de volulntariat angajamentele in domeniul agromediului si bunastarii animaleolor. Unde se justifica in mod corespunzator indeplinirea obiectivelor de mediu, platile pentru agromediu si bunastarea animalelor acopera numai acele angajamente ce merg dincolo de standardele obligatorii relevante, stabilite in conformitate cu articolul 4 si 5, si anexele III si IV ale Regulamentului Consiliului nr.1782/2003 si de alte cerinte obligatorii, stabilite prin legislatia nationala si regasite in program. In plus, fermierii si alti detinatori de teren ce-si iau angajamente in domeniul agromediului, vor respecta cerintele minime privind fertilizarea si protectia plantelor, regasite in program. Aceste angajamente vor fi asumate pe o perioada de 5 ani. Platile vor fi acordate anual si vor acoperi costurile aditionale si venitul mentionat mai sus ca rezultat al angajamentului luat, acolo unde este necesar, acestea pot acoperi ssi costurile tranzitiei.

Sprijin pentru investitii neproductive. Aceasta submasura are doua componente:

Investitiile legate de indeplinirea angajamentelor luate conform masurii precedente (plati pentru agromediu si bunstarea animalelor).

Investitiile in agricultura care maresc valoarea publica a zonelor „Naura 2000” implicate.

B.              Masuri ce urmaresc incurajarea folosirii terenurilor immpadurite cu urmatoarele tipuri de sprijin:

Prima impadurire a unui teren agricol. Sprijinul in cadul acestei masuri se materializeaza in acoperirea urmatoarelor tipuri de costuri pentru benefiiarii de drept privat:

Cheltuieli de infiintare (pot fi acordate si pentru beneficiari publici).

O prima anuala pe hectar impadurit in vederea acoperirii cheltuielilor de intretinere pe o perioada de pana la 5 ani (in categoria beneficiarilor intrand si entitatile de drept privat care au pamant concesionat sau arendat de la o entitate de drept public).

O prima anuala pe hectar pentru a contribui la acoperirea pierderii venitului rezultat din impadurire pentru o perioada de maxim 10 ani, bonus acordat acelor fermieri sau asociatii ale acestora care au lucrat pamantul inaintea impaduririi sale, sau pentru orice alta peroana fizica sau juridica privata (in categoria beneficiarilor intrand si entitatile de drept privat care au pamant concesionat sau arendat de la o entitate de drept public).

Acest sprijin nu se acorda fermierilor care vor primi sprijin pentru pensionare anticipata si nici pentru fermele specializate in cultivarea brazilor de Craciun.

Prima infiintare a unor sisteme agroforestiere pe un teren agricol. Se acorda pentru crearea sistemelor agroforestiere ce combina sistemele de agricultura extensiva si sistemele forestiere. Acest sprijin va acoperi doar cheltuielile de infiintare.

Prima impadrire a unui teren neagricol. Aceasta acopera cheltuiellile de organizare a impadririi terenurilor care nu sunt eligibile conform masurii precedente. Totusi sprijinul nu va fi acordat in cazul brazilor de craciun.

Plati NATURA 2000. Se vor acorda, anual si pe hectarul de padure, proprietarilor privati de paduri sau asociatiilor acestora in scopul compensarii costurilor efectuate.

Plati pentru mediul forestier. Sunt destinate mediului forestier si vor fi acordate pe hectarul de padure beneficiarilor care si-au luat in mod voluntar angajamente pe o perioada de minim 5 ani, privind mediul forestier. Aceste plati vor acoperi doar acele angajamente care depasesc cerinte obligatorii relevante. Ele vor acoperi cheltuieli aditionale rezultate din angajamentele luate. Sunt calculate in functie de costurile reale.

Refacerea potentialului productiei forestiere si introducerea actiunilor de prevenire. Sprijinul va fi acordat in vederea restabilirii potentialului forestier productiv in padurile afectate de calamitatile naturale si incendii si introducerea masurilor de prevenire. Masurile de prevenire a incendiilor vor avea in vedere padurile clasificate de catre statele membre cu un risc mare cat si mediu de incendiu, in conformitate cu planurile lor de protectie a padurilor.

Sprijin pentru investitii neproductive. Va fi acordat pentru investitiile in domeniul forestier care:

Se refera la indeplinirea angajamentelor luate conform masurilor stabilite in masurile 2 si 5 sau

Duc la crsterea valorii publice agreate a zonelor implicate.

3. Diversificarea economiei rurale si calitatea vietii in zonele rurale: Axa 3

Resursele alocate domeniilor diversificarii economiei rurale si calitatii vietii in zonele rurale conform anexei 3 trebuie sa contribuie la prioritatea generala a crearii de oportunitati de ocupare a fortei de munca. Gama masurilor disponibile conform anexei 3 trebuie sa fie folosita mai ales pentru a promova dezvoltarea capacitatilor,dobandirii de abilitati si organizarii pentru dezvolarea strategiei locale si de asemenea sa ajute la asigurarea ca zonele rurale raman atractive pentru generatiile viitoare, in promovarea pregatirii, informarii si antreprenoriatului, nevoile specifice ale femeilor si tinerilor trebuie luate in considerare.

Resursele alocate domeniilor diversificarii economiei rurale si calitatii vietii in zonele rurale conform axei 3 trebuie sa contribuie la prioritatea generala a crearii de oportunitati de ocupare a fortei de munca. Gama masurilor disponibile conform axei 3 trebuie sa fie folosita mai ales pentru a promova dezvoltarea capacitatilor, dobandirii de abilitati si organizarii pentru dezvoltarea strategiei locale si de asemenea sa ajute la asigurarea ca zonele rurale raman atractive pentru generatiile viitoare. In promovarea pregatirii, informarii si antreprenoriatului, nevoile specifice ale femeilor si tinerilor trebuie luate in considerare.



Pentru a indeplini aceste prioritati, Statele membre trebuie sa isi focalizeze sprijinul asupra unor actiuni cheie precum:

cresterea activitatii economice si a ratelor ocuparii in economia rurala extinsa. Diversificarea este necesara pentru crestere, ocupare si dezvoltare durabila in zonele rurale si astfel contribuie la un mai bun echilibru teritorial, atat din punct de vedere economic, cat si social. Turismul, mestesugurile si asigurarea posibilitatilor de recreere rurala sunt sectoare de crestere in multe regiuni si ofera oportunitati atat pentru diversificarea in cadrul fermei, cat si de dezvoltare a microfirmelor din economia rurala extinsa;

incurajarea intrarii femeilor pe piata muncii. Initiativele locale de dezvoltare a facilitatilor de ingrijire a copiilor in zonele rurale pot imbunatati oportunitatile de angajare si facilitatile de acces al femeilor pe piata muncii. Aceasta poate include dezvoltarea infrastructurii de ingrijire a copiilor, potential in combinatie cu initiativele de incurajare a infiintarii de firme mici legate de activitatile rurale;

dezvoltarea microafacerilor si mestesugurilor se poate face pornind de la abilitatile traditionale sau poate introduce noi competente, indeosebi cand este combinata cu achizitia de echipamente, cu pregatirea, ajutand la promovarea antreprenoriatului si la dezvoltarea structurii economice;

pregatirea tinerilor in dezvoltarea abilitatilor traditionale poate raspunde cererii de servicii turistice, de recreere si de mediu si de produse de calitate;

incurajarea adoptarii si difuzarii ICT. Adoptarea si difuzarea ICT este esentiala in zonele rurale pentru diversificare, precum si pentru dezvoltare locala, asigurarea de servicii locale si promovarea includerii electronice, economia la scala poate fi atinsa prin initiative ICT ale satului, combinand echipament IT, retelistica si pregatirea in domeniul abilitatilor pe calculator prin structuri ale comunitatii. Astfel de initiative pot facilita foarte mult adoptarea IT-ului de catre fermele locale si firmele rurale si adoptarea afacerilor electronice si comertului electronic. Trebuie sa se profite la maxim de posibilitatile oferite de internet si comunicatii, de exemplu, sprijinite prin programe rurale ale Fondurilor Structurale, pentru a indeparta dezavantajele localizarii;

dezvoltarea furnizarii utilizarii inovatoare a surselor de energie regenerabila poate contribui la crearea de noi puncte de desfacere pentru produsele agricole si silvice, furnizarea de servicii locale si diversificarea economiei rurale;

incurajarea dezvoltarii turismului. Turismul este un sector major de crestere in multe zone rurale. Utilizarea sporita a ICT in turism pentru rezervari, promovare, marketing, proiectarea serviciilor si a activitatilor recreationale poate ajuta la imbunatatirea numarului de vizitatori si la lungimea sejururilor, mai ales cand aceasta ofera legaturi cu facilitati mai mici si incurajeaza agroturismul;

imbunatatirea infrastructurii locale, mai ales in Noile State Membre. Investitii semnificative vor fi facute in infrastructura principala de telecomunicatii, transport, energie si apa in anii urmatori. Sprijin considerabil va fi disponibil din partea Fondurilor Structurale, variind de la retele transeuropene la dezvoltarea conexiunilor cu parcurile stiintifice sau de afaceri. Pentru ca efectul de multiplicare sa fie complet in sensul locurilor de munca si al cresterii, infrastructura locala la scala mica sprijinita de programele de dezvoltare rurala poate juca un rol vital in conectarea acestor investitii majore in strategiile de locale pentru diversificare si dezvoltare a potentialului sectorului agricol si alimentar.

In cadrul acestei axe, sprijinul se acorda pentru urmatoarele masuri:

A.     Masuri pentru diversificarea econoomiei rurale, ce cuprind:

Diversificarea activitatilor non-agricole. Beneficiarul ajutorului poate fi atat fermierul, cat si sotia sau sotul acestuia, cat si unul dintre copiii lor.

Sprijinul pentru crearea si dezvoltarea micro-intreprinderilor in vederea promovarii parteneriatelor intre intreprinzatori si a dezvoltarii structurii economice.

Incurajarea activitatilor turistice. Acest sprijin acopera urmatoarele domenii:

infrastructura la scara mica, cum ar fi centrele de informare si zonele de orientare a turistilor;

infrastructura de recreere, ce ofera acces la zonele naturale, si facilitati de cazare de capacitate mica.

Protejarea, dezvoltarea si managementul cadrului natural, contribuind astfel la sustinerea dezvoltarii economice. Acest sprijin acopera actiunile de mediu, dezvoltarea turismului si trasarea planului de protectie si management pentru zonele NATURA 2000, si a altor locuri cu valoare naturala ridicata.

B.     Masuri pentru imbunatatirea calitatii vietii rurale in zonele rurale, ce cuprind:

Servicii de baza pentru economia si populatia rurala. Sprijinul mentionat se refera la instalarea serviciilor de baza pentru un sat sau un grup de sate si infrastructura minima aferenta.

Restaurarea si dezvoltarea satelor, conservarea si sporirea cadrului natural. Sprijinul vizeaza studii si investitii asociate cu:

un program de imbunatatire sau dezvoltare a satului;

mentinerea, restaurarea si imbunatatirea patrimoniului rural la nivelul satului sau a unei parti a acestuia, cum ar fi centrul si siturile istorice sau monumentele.

C.     Instruire vocationala pentru agentii economici ce opereaza in campul la care se face referire in axa prioritara 3.

D.    O masura de dobandire a calificarilor si de animare locala in vederea pregatirii si implementarii unei strategii de dezvoltare locala, care va avea doua submasuri, si anume

Formarea profesionala. Spriijinul nu va include cursuri de instruire sau de formare care fac parte din programele sau sistemele educationale normale, la nivele secundare sau superioare.

Dobandirea cunostintelor si animatia. Sprijinul va acoperi:

studii ale zonei vizate;

masuri pentru obtinerea de informatii despre zona, si despre strategia de dezvoltare locala;

instruirea personalului implicat in pregatirea si implementarea strategiei de dezvoltare rurala;

evenimentele promotionale si instruirea liderilor locali.

4. Abordarea LEADER: Axa 4

Resursele alocate Axei 4 trebuie sa contribuie la prioritatile axei 1 si 2 si indeosebi ale axei 3, dar pot de asemenea juca un rol important in prioritatea de imnunatatire a guvernarii si de mobilizare a potentialului endogen de dezvoltare a zonelor rurale. Sprijinul conform axei LEADER ofera posibilitatea, in contextul unei strategii de dezvoltare locala bazata pe nevoile si pe punctele forte locale, de a combina cele 3 obiective – competitivitate, mediu si calitatea vietii/diversificare. Abordarile integrate ce ii implica pe agricultori, silvicultori si alti agenti rurali pot asigura si spori mostenirea naturala si culturala locala, care cresc nivelul de constientizare a mediului si investesc in promovarea produselor speciale, turismului si surselor de energie regenerabila.

Pentru a indeplini aceste prioritati, Statele membre trebuie sa-si focalizeze sprijinul asupra unor actiuni cheie precum:

construirea capacitatii in domeniul parteneriatelor locale, al aniimarii, precum si promovarea dobandirii de abilitati care pot ajuta la mobilizarea potentialului local;

promovarea parteneriatelor privat – public. LEADER va continua sa joace un rol important in incurajarea abordarilor inovatoare ale dezvoltarii rurale si in unirea sectoarelor public si privat in acest scop;

promovarea cooperarii si inovarii. Initiativele locale, precum LEADER si sprijinul pentru diversificare pot juca un rol esential in conectarea oamenilor la ideile si abordarile noi, incurajand inovarea si antreprenoriatul, precum si promovarea includerii (non-excluderii) sociale si oferirea de servicii locale. Comunitatile on-line pot ajuta la diseminarea cunostintelor, la schimbul de bune practici si la inovare in produse si servicii rurale.

Abordarea LEADER este definita ca o strategie de dezvoltare locala care include cel putin urmatoarele elemente:

programe zonale destinate unei bune identificari a teritoriilor rurale subregionale;

parteneriate public-private locale (GAL);

abordarea de jos in sus a puterii de decizie a grupurilor de actiune locala implicand elaborarea si implementarea unor strategii de dezvoltare locala;

abordari multi-sectoriale globale bazate pe interactiuni intre actorii si proiectele din diferite sectoare ale economiei locale;

implementarea abordarilor inovatoare;

implementarea proiectelor de cooperare;

legaturile dintre parteneriatele locale.

Abordarea dezvoltarii unui parteneriat local va fi implementata de catre grupurile de actiune locala in urmatoarele conditii:

trebuie sa contina oricare din grupurile deja calificate pentru initiativele LEADER II sau LEADER +, sau conform abordarii LEADER, sa fie un nou grup reprezentand parteneri provenind di diferite sectoare socio-economice locale de baza implicate. Decizia partenerilor luata la nivel economic si social de a include asociatii agricole, femei din zona rurala, tineri si asociatii, trebuie sa cuprinda cel putin 50% din parteneriatele locale;

trebuie sa demonstreze abilitati pentru a defini si a implementa o strategie de dezvoltare pentru acea zona;

trebuie fie sa aleaga un lider in domeniul administrativ, ori in cel financiar capabil sa administreze fondurile publice si sa asigure o activitate satisfacatoare a parteneriatului, fie sa administreze impreuna intr-o strucutra comuna legala care sa garanteze o activitate satisfacatoare in acest parteneriat si sa demonstreze capacitati de administrator pentru fondurile publice.

Zona in care opereaza strategia de dezvoltare va fi coerenta si va oferi suficiente resurse umane, financiare si economice, capabile de a dezvolta o strategie viabila. Grupurile de actiunew locala vor alege proiectele care vor fi finantate in cadrul acestei strategii. De asemenea, ele pot alege proiectele de cooperare.

Sprijinul acordat prin intermediul axei prioritare LEADER se acorda pentru:

Implementarea strategiilor de dezvoltare rurala locala, printr-o abordare de tip LEADER, privind indeplinirea unuia sau mai multor obiective din cele trei axe prioritare.

Implementarea proiectelor de cooperare ce implica obiectivele enumerate mai sus. Sprijinul se va acorda proiectelor de cooperare inter-teritoriala (cooperare in interiorul Statului Membru) si transnationala (cooperare dintre teritorii din unele State Membre si teritorii din statele care nu sunt membre). In acest ultim caz, numai cheltuielile care au legatura cu teritoriile din Uniunea Europeana vor fi eligibile pentru sprijin.

Functionarea grupurilor de actiune locala, dobandirea de cunostinte si implicarea in actiuni de animare in teritoriu. Sprijinul pentru dobandirea de cunostinte se va acorda ca prioritate in noile regiuni in care abordarea LEADER nu a fost aplicata.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 703
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site