Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE

&. 1. Consiliul judetean. Statutul constitutional al Consiliului judetean

In articolul 122 este reglementata consiliul judetean, autoritate a administratiei publice constituita la nivelul intermediar, respectiv la nivelul judetului. Semnalam tehnica diferita de reglementare a autoritatilor administratiei publice locale constituite la nivelul de baza (comuna, oras) si la cel intermediar (judet). Astfel, pentru nivelul de baza, constituantul consacra reglementari atat pentru autoritatile deliberative (consiliul local), cat si pentru autoritatile executive (primarul). In schimb, pentru nivelul intermediar, legea fundamentala vine cu reglementari numai pentru autoritatea deliberativa, respectiv consiliul judetean. Rol executiv la nivelul administratiei judetene are presedintele consiliului judetean, despre care, pana la revizuirea din 2003, nu exista nici o dispozitie care sa-l prevada. Abia in 2003 el a fost consacrat, insa nu in articolul care reglementeaza consiliul judetean, ci in cel care reglementeaza prefectul. Avem in vedere articolul 123 alin. (4) care prevede ca intre prefect, pe de o parte, consiliile locali si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.





Potrivit textului constitutional, consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Articolul 22 din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost el modificat prin Legea nr. 286/2006, reia, intr-o formulare aproape identica, textul constitutional precitat. Din interpretarea acestui text, rezulta urmatoarele elemente ale statutului constitutional si legal al consiliului judetean:

a) este o autoritate a administratiei publice locale, o autoritate a autonomiei locale.

b un al doilea element al acestui statut priveste rolul consiliului judetean, care este acela de a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti.

c) un ultim element priveste finalitatea coordonarii, anume realizarea serviciilor publice de interes judetean. Constatam astfel ca, in vreme ce consiliul local (comunal, orasenesc si municipal) dispune de plenitudinea de competenta in solutionarea problemelor de interes local, consiliul judetean are atributii restranse, care se limiteaza la coordonarea activitatii consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Dupa cum s-a subliniat deja in doctrina, legiuitorul constituant din 1991 “a pus accent pe autonomia comunelor si oraselor, rezervand autoritatii judetene alese doar un rol coordonator” Prin cel de-al doilea alineat al articolului 122 din Constitutie se trimite la lege, pentru a se stabili modul de alegere si functionare a consiliului judetean. Este vorba, mai intai, de Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, precum si de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Precizam ca in Romania, in perioada de elaborare a Constitutiei din 1991, in cadrul Adunarii constituante s-a pus problema necesitatii ca sa se consacre doua nivele intermediare, astfel ca, pe langa comuna, ca unitate administrativa de baza si judet, ca unitate intermediara, sa se consacre si al doilea nivel intermediar, pe nivelul plaselor care au existat in istoria tarii noastre. Propunerea, formulata de Dumitru Teaci, a fost argumentata pe ideea ca in multe judete, cu foarte multe comune, cu teritorii foarte intinse, este greu sa administrezi, propunere care nu a fost acceptata.

& 2. Drept comparat

Statele care compun Uniunea Europeana, din punct de vedere al organizarii administrativ teritoriale, sunt de trei categorii: state in care nu exista un nivel intermediar intre centru si comuna, cum ar fi Austria, Finlanda, Luxemburg si Portugalia; a doua categorie o formeaza statele in care exista un nivel intermediar, categorie in care se incadreaza Anglia, Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Irlanda, Olanda, si Suedia; state in care exista doua niveluri intermediare, situatie existenta in Franta. Romania face parte din cadrul statelor europene a caror organizare administrativ teritoriala cuprinde un singur nivel intermediar.

Denumirea acestui nivel intermediar este diferita de la stat la stat. Astfel, in Germania ele se numesc arondismente, in Belgia, Italia, Olanda, provincii, in Spania, regasim pe langa provincii si comunitati autonome, in Danemarca, Marea Britanie, Suedia si Irlanda sunt comitate, in Grecia regasim departamente. Franta se caracterizeaza prin doua niveluri intermediare, regasind, pe langa departamente, care sunt corespondentul judetelor din Romania, si regiunea. In Romania, judetul reprezinta nivelul intermediar intre nivelul central si comuna. Administratia publica de nivel intermediar a statelor membre ale Uniunii Europene este caracterizata prin faptul ca ea include cel putin o autoritate reprezentativa autonoma si un control din partea statului exercitat printr-o structura corespondenta, ca statut, prefectului din sistemul romanesc. In ceea ce priveste autoritatea reprezentativa autonoma, regasim o autoritate care poarta, de regula, numele de consiliu. Astfel, in Danemarca regasim Consiliul comitatului, care este organul deliberativ ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani, care este condus de un presedinte, ales dintre membrii sai, care actioneaza in numele Consiliului si il reprezinta. In Franta, exista doua autoritati autonome, corespunzatoare celor doua niveluri intermediare care caracterizeaza administratia publica din acest stat: la nivelul provinciei este ales si functioneaza un consiliu regional, format din consilieri alesi prin vot universal si direct pentru un mandat de 5 ani precum si un consiliu general la nivelul departamentului, autoritate deliberativa formata din consilieri generali alesi pentru un mandat de 6 ani. In Germania la nivelul arondismentului regasim un organ reprezentativ ales prin votul direct al populatiei, denumit Adunarea arondismentului, pentru un mandat de 5 ani. Aceasta alege, dintre membrii sai, un presedinte al arondismentului, care are un statut atipic fata de alte state. Astfel, acesta se alege pentru un mandat cuprins intre 6 si 12 ani si este functionar public ales, care indeplineste o dubla calitate, de presedinte al Adunarii arondismentului si de sef al intregii administratii din arondisment, exercitand controlul administrativ asupra actelor comunelor componente. Grecia are, la nivelul celor 51 de departamente ale sale, cate un consiliu departamental, format din consilieri alesi prin vot universal, direct si obligatoriu, pentru un mandat de 4 ani. La nivelul comitatelor din Irlanda sunt alese Consilii ale comitatului, prin vot direct, pentru un mandat de 5 ani. In Italia, la nivelul regiunii regasim doua autoritati reprezentative alese prin vot direct, respectiv Consiliul regional si Presedintele regiunii, alese pentru un mandat de 4 ani. Constitutia Italiei se particularizeaza prin reglementarile dezvoltate pe care le cuprinde cu privire la autoritatile administrative constituite la nivelul regiunilor. Astfel, conform articolului 121, organele regiunii sunt Consiliul Regional, Giunta si presedintele. Consiliul regional este cel care exercita puterea legislativa si celelalte functii conferite prin Constitutie si legi regiunii. Giunta este organul executiv al regiunii, iar presedintele regiunii este cel care reprezinta regiunea. In Olanda, in fruntea fiecarei provincii este aleasa prin vot direct o Adunare a provinciei, pentru un mandat de 4 ani, ca organ deliberativ, care alege dintre membrii sai un Birou executiv, ca organ colegial cu activitate permanenta care adopta cea mai mare parte a actelor administrative. Spania, cunoscuta ca un stat al autonomiilor, cuprinde 15 provincii (comunitati autonome), din care unele se bucura de largi prerogative legislative (Catalonia, Tara Bascilor, Andaluzia, Aragon, Navara, Castilia) ale caror organe deliberative poata denumirea de Adunari legislative, alese prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani. Provinciile sunt administrate de asa-numita reprezentanta compusa din Consiliul provinciei, Comisia de guvernare, Presedintele si vicepresedintii. Consiliul provinciei este organul deliberativ, compus din deputati provinciali, alesi in mod indirect, de catre consilierii municipali, din randul lor. Presedintele este organul executiv, ales de Consiliul provinciei, dintre membrii sai, si el numeste vicepresedintii care indeplinesc atributiile pe care el le delega. In Suedia, la nivelul comitatului regasim consiliul comitatului, care este un organ deliberativ, ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani si Comitetul executiv, ales de Consiliu dintre membrii sai si condus de liderul partidului care detine majoritatea in consiliu. Analiza intreprinsa ne determina sa identificam existenta in cea mai mare parte a statelor europene a unei autoritati cu caracter autonom constituita la nivel intermediar, aleasa, in cea mai mare parte, prin vot direct, cu rol deliberativ. In afara autoritatii deliberative regasim si o autoritate executiva, de regula un organ unipersonal, denumit presedinte, dar exista si state unde organul executiv are caracter colegial, sub forma unui comitet executiv. Alegerea organului executiv se face, in cele mai multe cazuri prin vot indirect, de catre organul deliberativ, dintre membrii acestuia.



& 3. Raporturile dintre autoritatile locale si cele judetene

Intre autoritatile constituite la nivel local si cele de la nivelul judetean nu exista raporturi de subordonare.[4] Legea numarul 215/2001 prevede ca raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune, orase si municipii si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

&4. Constituirea consiliului judetean si componenta

Consiliul judetean este format din consilieri, care in prezent sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Universalitatea votului reprezinta acea caracteristica a votului potrivit careia toti cetatenii romani au dreptul de a vota, daca sunt indeplinire conditiile constitutionale si legale.[5]

Egalitatea votului deriva din principiul constitutional al egalitatii tuturor in fata legii si a autoritatilor publice, consacrat de articolul 16 din legea fundamentala.

Caracterul direct al votului semnifica trasatura constitutionala a acestuia care presupune ca alegatorul poate si trebuie sa isi exprime optiunea sa personala si nu prin intermediari sau reprezentanti.

Caracterul secret exprima trasatura constitutionala a votului care da posibilitatea alegatorului de a-si exprima optiunea sa cu privire la candidatii propusi pe liste, fara ca aceasta optiune sa fie cunoscuta de altii sau supusa vreunei presiuni.[7]

Ultimul caracter, cel liber exprimat al votului evoca faptul ca alegatorul nu este supus nici unei constrangeri, ca el are posibilitatea de a-si manifesta sau nu optiunea pentru o anumita lista de candidati sau un anumit candidat.[8]

Cum am precizat deja, textul constitutional trimite la o lege, prin care sa se stabileasca modul de alegere si functionare a Consiliului judetean, fara a preciza daca va fi vorba despre sistemul alegerilor directe sau al celor indirecte. Initial, in baza Legii nr. 70/1991 a alegerilor locale in varianta initiala,[9] consiliul judetean se alegea in mod indirect, insa, in urma modificarilor aduse acestei legi prin Legea nr. 25/1996, s-a trecut la sistemul alegerii directe a consiliului judetean, sistem care este mentinut si prin actuala Lege nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

Numarul consilierilor care compun fiecare Consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul locuitorilor din fiecare judet, astfel cum este el raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. Legea stabileste numarul minim si maxim al consilierilor judeteni, si anume: pana la 350 000 locuitori, de consilieri judeteni intre 350 001 si de consilieri judeteni; intre 500 001 si 650 000, 35 de consilieri judeteni; peste 650 000, 37 de consilieri judeteni.

& 5. Atributiile Consiliului judetean

Trebuie precizat ca, la fel ca si consiliul local, si consiliul judetean are o dubla natura: de autoritate a autonomiei judetene si de autoritate a administratiei publice judetene.

Legea nr. 215/2001, in forma initiala, nu continea o clasificare a atributiilor autoritatilor administratiei publice locale si judeteane. In forma in care a fost modificat prin Legea nr. 286/2006, articolul 104 din lege identifica mai multe categorii de atributii care revin consiliului judetean

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean. In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean alege presedintele si vicepresedintii, hotaraste infiintarea, desfiintarea, reorganizarea de institutii, servicii publice, societati comerciale de interes judetean; aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, exercita, in numele judetului, drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, in conditiile legii; numeste, sanctioneaza si dispune cu privire la raporturile de munca sau de serviciu ale conducatorilor serviciilor publice de interes judetean;

b) atributii privind dezvoltarea economico- sociala a judetului. In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean aproba, bugetul de venituri si cheltuieli; contractarea si garantarea de imprumuturi; stabileste impozite si taxe la nivel judetean; adopta strategii si programe de dezvoltare; stabileste programele de dezvoltare a judetului si documentatiile pentru lucrarile de investitii.

c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului. In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor publice de interes judetean, inchirierea sau vanzarea celor private, atribuie denumiri pentru obiective de interes judetean.

d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine. In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din educatie, protectia copilului, sanatate, cultura, tineret, sport, ordine publica, situatii de urgenta, mediu inconjurator, monumentele istorice, evidenta persoanelor, cai de comunicatie, servicii comunitare de utilitate publica de interes judetean.

e) atributii privind cooperarea interinstitutionala. In exercitarea acestei atributii, consiliul judetean hotarste cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ teritoriale din tara sau strainatate.

In afara acestor categorii, consiliul judetean mai poate indeplini si alte atributii prevazute de lege.

Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care se exercita de la data constituirii pana la declararea, ca legal constituit, a consiliului nou–ales.

Functionarea consiliului judetean. Forma de lucru a consiliului judetean este sedinta, care are loc in fiecare luna. Precizam ca anterior modificarilor aduse Legii nr. 215/2001, sedintele consiliului judetean aveau loc o data la 2 luni. Dupa aceste modificari, realizate prin Legea nr. 286/2006, articolul 106 prevede caracterul lunar al acestor sedinte. In afara sedintelor ordinare, consiliul judetean se poate intruni si in sedinta extraordinara, ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin o treime din numarul consilierilor sau la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean. Art. 106 alin.(2) conditioneaza aptitudinea prefectului de a solicita presedintelui consiliului judetean intrunirea in sedinta extraordinara de existenta unor cazuri exceptionale, care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. In cadrul sedintelor extraordinare pot fi adoptate acte normative care sa corespunda situatiilor exceptionale care au atras intrunirea intr-o asemenea sedinta, de regula, cu caracter temporar, inclusiv in materie contraventionala, sanctionatorii sau vizand subiectele de drept din zonele calamitate sau supuse tulburarilor sociale.[13]

Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie Legea consacra caracterul obligatoriu al prezentei consilierilor judeteni la sedinte, urmand ca, prin regulamentul de organizare si functionare sa se stabileasca situatiile in care se considera ca absenta este temeinica, precum si sanctiunile care se pot dispune in cazul in care consilierul judetean absenteaza de la mai mult de doua sedinte fara motive temeinice.

&6. Actele consiliului judetean si ale presedintelui consiliului judetean.

Actele consiliului judetean sunt hotararile. In urma modificarilor care au fost aduse Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 286/2006, a fost introdus un nou capitol, numerotat capitolul VI3, cu denumirea actele autoritatilor administratiei publice locale si comunicarea acestora. In ceea ce ne priveste, am criticat denumirea acestui capitol, care face referire numai la comunicare, dat fiind faptul ca operatiunea comunicarii este specifica numai actelor administrative individuale, pe cand actele administrative normative se publica. In opinia noastra, ar fi fost suficient ca denumirea sa fie actele autoritatilor administratiei publice locale. Hotararile consiliului judetean se comunica in mod obligatoriu Prefectului, prin grija secretarului judetului. Ele sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti de contencios administrativ si controlului de legalitate al prefectului. Hotararile se semneaza de catre presedinte sau de vicepresedintele care a condus sedinta si se contrasemneaza de catre secretar. Hotararile consiliului judetean sunt acte administrative supuse regimului juridic al actelor administrative, cu toate dimensiunile acestuia (caracter executoriu, se bucura de prezumtiile de legalitate, autenticitate si veridicitate etc), care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual. Regula in ceea ce priveste adoptarea hotararilor consiliului judetean este ca ele se adopta cu majoritatea simpla, adica majoritatea consilierilor prezenti. Exista si doua exceptii, cand legea prevede majoritati calificate, respectiv majoritatea consilierilor in functie si majoritatea de doua treimi din numarul total al consilierilor in functie, in cazul in care se adopta bugetul local, contractarea de imprumuturi, stabilirea de impozite si taxe, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de dezvoltare transfrontaliera, de organizare si dezvoltare urbanistica, de asociere cu alte autoritati sau persoane fizice si juridice si cele care privesc patrimoniul.



Presedintele consiliului judetean, care, din punct de vedere al statutului sau, este un organ unipersonal si executiv al consiliului judetean, emite dispozitii, care pot avea atat caracter normativ cat, si caracter individual. Aceste dispozitii devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica (cele normative) sau sunt comunicate persoanelor interesate (cele individuale

& 6. Raspunderea consiliului judetean

Dizolvarea de drept. Articolul 111 din Legea nr. 215/2001 prevede institutia dizolvarii de drept a consiliului judetean, in urmatoarele cazuri, care sunt comune celor in care are loc dizolvarea de drept a consiliului local, conditii care au suferit modificari prin Legea nr. 286/2006, dupa cum urmeaza:

a)consiliul judetean nu se intruneste timp de doua ori consecutiv; in situatia in care, in trei sedinte ordinare consecutive nu a adoptat nici o hotarare;

b) in cazul in care numarul consilierilor s-a redus sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.

Secretarul judetului sau orice persoana interesata va sesiza instanta de contencios administrativ cu privire la interventia cazului de dizolvare de drept. In cazul in care dizolvarea priveste consiliul local, sesizarea poate fi adresata si de primar sau viceprimar, pe langa secretarul unitatii teritoriale sau orice persoana interesata. Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului, printr-o hotarare definitiva, care se comunica prefectului. Aceasta procedura, care implica instanta de contencios administrativ, a fost consacrata prin Legea nr. 286/2006. Anterior ei dizolvarea se realiza prin hotarare de Guvern, la propunerea prefectului. Pana la constituirea noului consiliu judetean sau, dupa caz, a noului consiliu local, problemele judetului vor fi rezolvate de secretarul unitatii administrativ teritoriale sau, dupa caz, de presedinte.

Dizolvarea prin referendum. Posibilitatea dizolvarii prin referendum a consiliului judetean, ca si a celui local, este una din modificarile de substanta pe care le aduce Legea nr. 286/2006 de modificare a Legii nr. 215/2001. Referendumul se organizeaza in conditiile legii (este vorba despre Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului), ca urmare a cererii adresata prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele elctorale ale judetului, sau, in cazul dizolvarii consiliului local, ale localitatii. Referendumul judetean, ca si cel local, se organizeaza de catre o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, un judecator, iar secretariatul este asigurat de institutia prefectului. El este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judetean, ca si a consiliului local, inceteaza daca in favoarea dizolvarii s-au pronuntat jumatate plus unu din numarul total al voturilor exprimate.

&8. Presedintele consiliului judetean

Conducerea consiliului este realizata de un presedinte, care indeplineste functia de reprezentare a judetului in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice din tara sau din strainatate. El raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene si de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si controleaza si care i se subordoneaza. Totodata, el asigura respectarea prevederilor Constitutiei, a legilor si celorlalte acte juridice obligatorii si a hotararilor consiliului judetean

Legea administratiei publice locale califica presedintele consiliului judetean ca fiind autoritate executiva, alaturi de primarii comunelor, oraselor, municipiilor, subdiviziunilor administrativ teritoriale ale municipiilor si primarul general al Capitalei (art. 1 alin. 2 lit e) din Legea nr. 215/2001, republicata).Cum am mentionat deja, pana in 2003 presedintele consiliului judetean nu se bucura de o recunoastere constitutionala. Actualul articol 123 alin. (4) ne permite insa sa afirmam ca in prezent presedintele consiliului judetean a devenit o institutie de rang constitutional.

Pana la alegerile din 2008, presedintele consiliului judetean se alegea in mod indirect, ca si vicepresedintii, dintre consilierii judeteni. Prin legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali[17], s-a consacrat formula alegerii presdintelui Consiliului judetean prin vot direct, prin scrutin uninominal, procedeu utilizat si la alegerea primarului. Insa, asa cum s-a exprimat deja literatura de specialitate, in mod paradoxal, inexplicabil si original, majoritatea voturilor cu acre se aleg cele doua autoritati este diferita. Astfel, in vreme ce primarii se aleg cu majoritatea voturilor valabil exprimate, iar daca nici unul dintre candidati nu intruneste aceatsa majoritate, se organizezaa al doile atur de scrutin, in ceea ce priveste presedintii consiliului judetean, este declarat ales candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi in primul tur. In caz se balotaj,. Se organizeaza al doilea tur, la doua saptamani de la primul tur, la acre vor participa numai candidatii aflati in situatia de balotaj.

Consideram si noi, alaturi de autorul citat, ca aceatsa prevedere legala poate determina, ipotetic,posibila si probabila alegere a unor presedinti de consiliu judetean, cu o majoritate atipica si neuzitata in desemnarea prin vot a unor functii.

& 9. Mandatul, functionarea si actele consiliului judetean

Potrivit articolului 93 din Legea nr. 215/2001, consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit numai prin lege organica si numai in caz de razboi sau catastrofa. Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a noului consiliu judetean.

Alegerea consiliului judetean, ca si a celui local sau primarului, se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

& 10. Atributiile presedintelui consiliului judetean

Potrivit articolului 104 din Legea nr. 215/20012, in forma modificata prin Legea nr.286/2006, presedintele consiliului judetean indeplineste urmatoarele atributii:

a)atributii privind functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, al serviciilor si institutiilor publice de interes judetean, a societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean: intocmirea si supunerea spre aprobare a regulamentului de organizare si functionare, a organigramei, a statului de functii si a regulamentului de organizare si functionare a aparatului de specialitate;

b) atributii privind relatia cu consiliul judetean: conduce sedintele consiliului judetean; prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte; propune consiliului judetean numirea, sanctionarea, modificarea sau incetarea raportului de serviciu sau de munca, pentru conducatorii serviciilor publice si institutiilor publice de interes judetean.

c) atributii privin bugetul consiliului judetean: exercita functia de ordonator principal de credite; intocmeste proiectul bugetului judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean; urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune masurile pentru incasarea lor in termen; initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emisiuni de titluri de valoare in numele judetului.

d) atributii privind relatia cu alte autoritati ale administratiei publice locale: indruma metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judetea, activitatile de stare civila si autoritate tutelara de la nivelul comunelor si oraselor; poate acorda, fara plata, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, sprijin, asistenta tehnica, juridica si de orice natura, consiliilor locale si primarilor, la cererea lor.

e) atributii privind serviciile publice de interes judetean:coordoneaza realizarea serviciilor de interes judetean; ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), respectiv educatia, sanatatea, cultura, tineretul, cultele religioase, evidenta persoanelor, mediul, drumurile publice, etc; ia masuri pentru existenta si controlul efectuarii serviciilor publice si de utilitate publica prevazute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d); emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege sau prin hotarare a consiliului judetean; coordoneaza si controleaza organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes judetean si activitatile de reabilitare a infrastructurii judetene.

Presedintele consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau date de consiliul judetean.

&11. Secretarul judetului

Ca si secretarul comunelor, oraselor, si cel al judetelor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative, si se bucura de stabilitate in functie. El nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie. [19]



& 12. Administratia municipiului Bucuresti

Dat fiind faptul ca municipiul Bucuresti este asimilat prin lege judetelor, Legea nr. 215/2001 consacra un capitol separat, capitolul V, pe care il denumeste chiar ”administratia publica a municipiului Bucuresti”. Potrivit acestui capitol, administratia publica a municipiului Bucuresti se realizeaza de doua categorii de organe: organele constituite la nivelul municipiului, si anume consiliul general al municipiului Bucuresti, care este organ deliberativ precum si primarul general al capitalei, care este organ executiv; organe constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv consiliile locale ale sectoarelor, ca organe deliberative, si primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ca organe executive.

Sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit articolului 92 din lege, se organizeaza ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuia. Consiliul general al municipiului Bucuresti se alege, se constituie si functioneaza, in conditiile prevazute de lege pentru consiliile locale. Primarul general si viceprimarii generali ai municipiului Bucuresti indeplinesc atributiile prevazute de lege pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod corespunzator. Cat priveste primarii si viceprimarii de sector, ei functioneaza in conditiile prevazute pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si exercita atributiile acestora, cu anumite exceptii.

La nivelul municipiului Bucuresti regasim si institutia prefectului, care functioneaza in conditiile prevazute de Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare.[20]



Eugen Popa, Drept administrativ, Editura Servo-Sat, Arad. 2000, p. 42.

Antonie Iorgovan in Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, Constitutia Romaniei comentata si adnotata, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992, p. 273.

Geneza Constitutiei, Lucrarile Adunarii Constituante, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998, p. 557.

Liviu Giurgiu, Aurel Segarceanu, Costin Horia Rogoveanu, Drept administrativ, Editia a II-a, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001, p. 43.

Gheorghe Iancu, Sistemul electoral, Editura C.H. Beck, editia 2, Bucuresti, 2006, p.9.

Gheorghe Iancu, Sistemul electoral, op. cit., p. 19.

Gheorghe Iancu, Sistemul electoral, op. cit., p. 19.

Gheorghe Iancu, Sistemul electoral, op. cit., p. 19.

M. Of. al Romaniei, Partea I, nr.239 din 28 noiembrie 1991

M. Of. al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 13 aprilie 1996.

Antonie Iorgovan in Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, op. cit., p. 273; Antonie Iorgovan in Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, op. cit., p. 259 .

Arpad Egyed, Relatiile internationale ale autoritatilor administratiei publice locale in contextul aderarii la Uniunea Europeana, articol aparut in lucrarea Reformele administrative si judiciare in perspectiva integrarii europene, Sectiunea pentru stiinte juridice si administrative, Caietul Stiintific nr. 6/2004, Institutul de Stiinte Administrative „Paul Negulescu”, p. 303-316.

Ioan Santai, Drept administrativ, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2002, p. 223.

I. Vida, Puterea executiva si administratia publica, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1994, p. 222.

Rodica Narcisa Petrescu, op. cit., p. 214.

Antonie Iorgovan in Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Constitutia Romaniei revizuita-comentarii si explicatii, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 262.

Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 13 martie 2008.

IORDAN NICOLA- Reflectii asupra modificarilor legislative in materia alegerii si constituirii autoritatilor administratiei publice locale, in Revista de Drept Public nr. 2/2008., p. 88.

Pentru dezvoltari, a se vedea Capitolul XXV, sectiunea 21.

M. Of. al Romaniei, partea I, nr. 658/21.07.2004.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1053
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site