Crearea Organizatiei Internationale a Muncii

Crearea Organizatiei Internationale a Muncii

In pragul declansarii primului razboi mondial erau deja trasate liniile generale ale viitoarei organizatii internationale; razboiul avea sa accelereze miscarea in favoarea acesteia[1]. Intr-adevar, pe parcursul celor patru ani de razboi, organizatii sindicale si muncitoresti, de cele mai diverse orientari si tendinte, discutasera problemele legate de imbunatatirea conditiilor de munca si viata ale salariatilor. Preocuparile acestora s-au canalizat in doua directii: crearea conditiilor pentru ca in reglementarea pacii sa se asigure si reprezentarea lucratorilor, prin tinerea unui congres muncitoresc in acelasi timp cu conferinta de pace sau prin participarea lucratorilor in delegatiile nationale pentru conferinta de pace; includerea in Tratatul de pace a unor clauze care sa amelioreze conditiile de munca ale lucratorilor, fie prin adoptarea de catre conferinta de pace a unor dispozitii privind drepturile fundamentale ale lucratorilor, fie prin stabilirea unui cadru institutional pentru elaborarea si dezvoltarea unei legislatii internationale a muncii[2].

Dupa cum este cunoscut, sfarsitul razboiului adusese profunde modificari in pozitia si rolul clasei muncitoare, in multe state europene existand o situatie revolutionara[3]. Prima conflagratie mondiala a avut, printre consecintele sale, si o recrudescenta a problemelor sociale, insotita de o amplificare a preocuparilor pentru solutionarea lor, atat pe plan national, cat si international. Acest lucru explica si preocuparea unor guverne (Franta, Anglia, Germania) de a avansa proiecte privind clauzele de munca care puteau fi luate in discutie de catre Conferinta de pace si rapiditatea cu care s-a lucrat pentru conceperea, constituirea si functionarea Organizatiei Internationale a Muncii. Conferinta de pace, incredinteaza, in prima sa sedinta, unei comisii speciale care includea, pentru prima data in istoria conferintelor diplomatice, si reprezentanti ai lucratorilor, sarcina de a analiza si de a propune masuri in legatura cu reglementarea internationala a muncii. Dupa 35 de sedinte de lucru, comisia propune includerea in Tratatul de pace a partii a XIII-a, consacrata problemelor de munca, prevazand constituirea Organizatiei Internationale a Muncii [4]

Filozofia si misiunea noii organizatii internationale rezulta cu claritate din Preambulul Constitutiei sale, unde ideea ca pacea universala nu poate fi intemeiata decat pe baza justitiei sociale', se completeaza fericit cu cea potrivit careia neadoptarea de catre o natiune a unui regim de munca cu adevarat uman impiedica eforturile celorlalte natiuni, doritoare de a ameliora situatia lucratorilor in propriile lor tari'.

Sub presiunea organizatiilor muncitoresti[5] care avansasera ideea adoptarii unor reforme sociale prin insasi Tratatul de pace, a fost convocata de urgenta Conferinta Organizatiei Internationale a Muncii, fara a se mai astepta semnarea Tratatului de pace si in conditiile in care, din punct de vedere tehnic, Societatea Natiunilor nu-si incepuse activitatea.

La 29 octombrie 1919, la Washington, in prima sa sesiune, Conferinta Organizatiei Internationale a Muncii a adoptat, prin voturile delegatilor celor 42 de tari membre ale tinerei institutii, 6 conventii internationale[6] care, privite prin prisma obiectului lor, aveau o extrema importanta.

Intaiul mare pas pe calea internationalizarii reglementarii problemelor de munca, poate mai mare chiar decat toate cele ce au urmat, era facut [7].

Daca am insistat mai mult asupra aspectelor legate de materializarea ideii unei organizatii internationale a muncii am facut-o cu intentia de a sublinia rolul activ pe cire 1-a jucat miscarea sindicala in formarea, conturarea si materializarea acesteia, inca din 1929, deputatul roman I.I. Mirescu arata ca a prezenta OIM ca o concesie sau ca un act de bunavointa si de recunostinta fata de clasa muncitoare din partea inaltelor Parti Contractante este o greseala si un atentat impotriva adevarului istoric OIM este opera si rezultatul luptelor clasei muncitoare'[8].