Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Etica in administratia publica

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Modele dezvoltate in relatia politica-administratie publica
Concepte fundamentale ale relatiilor publice
Etica in administratia publica
Functii ale relatiilor publice
Impactul miscarilor politice




Etica in administratia publica

A ignora dezvoltarea pe coordonate etice a administratiei publice, sub pretextul ca este de ajuns aplicarea legii este tot una cu a ignora faptul ca functionarii publici sunt persoane, nu simpli executanti, ca ei au propriile valori, vin din medii diferite iar dorinta lor de afirmare ca profesionisti ai administratiei nu se reduce la conformism, datorie pe sarcina, salariu, sanctiune, premiere, ci ca identitatea profesionala devine o componenta a identitatii personale. Implinirea profesionala este o parte a implinirii omenesti si o conditie a stimei de sine.




Zona etica a administratiei publice este cu atat mai sensibila cu cat scopul vizat este mentinerea increderii publice in functionarea institutiilor, incredere fara de care democratia este doar spectacol politic.

Interesul public face necesar un cadru moral in care functionarii sa poata opta. Acest cadru moral este circumscris unor valori de tipul: demnitate personala, libertate, respect pentru ordine si lege. Ei au datoria sa abordeze rational propriul rol in sensul eficientei (sa obtina cel mai bun rezultat cu cel mai scazut cost). Din acest motiv abordarea lor trebuie sa fie, pe langa cea deontologista (legata mai ales de statutul lor de implementatori de legi) si una utilitarista: actiunea unui functionar public este moral corecta daca produce cea mai mare utilitate pentru cel mai mare numar de oameni.

Primele imperative cu care se confrunta functionarii publici sunt urmatoarele:

Ø      sa satisfaca standardele de performanta profesionala, comportamentala si etica;

Ø      sa adere la ceea ce le impun guvernul, politicile publice, publicul insusi;

Ø      sa impace cerintele legii cu situatiile reale din viata zilnica;

Ø      sa impace morala privata cu cerintele codului profesional.

Functionarii publici au doua prioritati care uneori pot sa fie contradictorii: publicul si propria institutie. Functionarii publici au rol dual. Sunt si angajati ai administratiei, reprezentanti ai cetatenilor si cetateni in acelasi timp. In calitate de angajati ai publicului ei nu au dreptul sa faca politici partizane. Partizanatul politic duce la neglijarea obligatiei legale de a servi publicul. In calitate de cetateni ei participa la procesul politic. Daca se izoleaza de politica isi neglijeaza indatoririle de cetateni .

Caracteristicile personale ale functionarilor publici conteaza in mod semnificativ, tocmai din cauza particularitatii muncii lor.

Ø      Ei se afla intr-o asa numita 'zona gri' in care nu poti sa fii nici total altruist (orientat exclusiv pe interesul public), nici egoist, (orientat doar spre interese proprii).

Ø      Functionarii publici traiesc intr-un climat politic in schimbare, prin urmare, etica lor este una situationala. In consecinta, atasamentul rigid fata de un anumit set de valori este disfunctional.

Ø      Urmarea stricta a procedurilor are paradoxurile ei. Procedurile slujesc ordinii, stabilitatii, egalitatii de tratament si eficientei. uneori insa 'habotnicia procedurala' creeaza efecte nedrepte[2].

1.1. Importanta eticii in administratia publica

Motivele care ne conduc la afirmatia ca functionarii publici trebuie sa isi desfasoare activitatea tinand cont de etica profesionala a administratiei publice sunt:

a) deciziile administrative sunt luate de catre persoane in pozitie de incredere publica;

b) functionarii publici isi exercita profesia in institutii care, in principiu sunt fondate pe valori ca: autoritate, rationalitate si eficienta pentru viata cetatenilor;

c) institutiile publice exista intr-un mediu politic care are politici, valori si scopuri conflictuale;

d) functionarii publici sunt cei care cauta strategii si mijloace de transfer in practica a politicilor publice;

e) intr-un mediu politic democratic, functionarii publici sunt cei care trebuie sa practice si mentina valori de tipul: libertate individuala, egalitate, dreptate, participare, responsabilitate in exercitarea drepturilor constitutionale, corectitudine, descentralizare, respect pentru demnitate persoanei[3].

Avand in vedere acestea putem structura in cele ce urmeaza obiectivele care ne conduc spre implementarea Codului de Conduita a Functionarilor Publici:

Ø      ocupa locul lasat liber intre valorile cadru ale unei comunitati si lege;

Ø      contribuie la reputatia, increderea, respectul pe care beneficiarii unei activitati il au fata de institutia care presteaza serviciul respectiv;

Ø      reprezinta un contract moral intre beneficiari si organizatii, intre cei ce fac parte din organizatie si, in acest ultim sens, mentine coeziunea unei organizatii, institutii;

Ø      protejeaza organizatia de comportamente necinstite sau oportuniste si furnizeaza un model de comportament;

Ø      promoveaza o imagine pozitiva a organizatiei;

Ø      este un mijloc de reglementare a adeziunii si devotamentului colaboratorilor;

Ø      influenteaza crearea sentimentului de unicitate si apartenenta pentru membrii grupului;



Ø      este un cadru de referinta in orientarea deciziilor si orientarea actiunii;

Ø      arata angajamentul de principiu al conducatorilor;

Ø      coreleaza relatiile pur contractuale cu increderea si responsabilitatea;

Ø      creeaza climatul etic, respectiv climatul in care actiunile sunt percepute ca drepte;

Ø      ghideaza comportamentul in caz de dileme etice.

1.2. Virtuti in administratie publica

Virtutile morale implicate in deciziile luate de functionarii publici sunt:

- optimismul, legat de insusi conceptul de 'bine public' inteles ca scop al actelor acestei categorii de profesionisti;

- curajul consta in capacitatea de a actiona drept, chiar daca presiunile politice si cererea de favoruri din partea partidelor, organizatiilor, politicienilor sau chiar a celor apropiati sunt uneori coplesitoare;

- corectitudinea este asociata cu datoria supunerii fata de lege;

- empatia (capacitatea de a te pune in situatia celor care depind de deciziile tale);

Aceste virtuti cultivate si afirmate drept comportamente profesionale conduc spre o valoare de mare importanta in mentinerea increderii in functionarii publici: buna reputatie.

Conform lui York Willbern (1984), nivelurile de moralitate ale functionarilor publici ar putea fi influentate de :

1. onestitatea si conformarea la lege – legea este mai presus de orice, ea este cea care asigura ordinea juridica dintr-un stat, este cea care vegheaza asupra relatiilor sociale, cea care ne asigura exercitarea libera a drepturilor.

2. confruntarea cu conflicte de interese – care ar putea intervenii si influenta activitatea administratiei nu numai moralitatea functionarului, indiferent de palierul din care acestea provin (societal, economic sau politic).

3. orientarea pe sarcini si corectitudinea procedurala - este importanta in principal din cauza tendintei guvernantilor de a face ceea ce le este convenabil, de a accentua pe propria lor autoritate, uneori de a eluda legea, de a se folosi arogant de putere, din cauza tendintei spre secretomanie si lipsa de transparenta.

4. etica responsabilitatii democratice. Functionarii publici sunt, dincolo de jocul politic, purtatorii „vointei poporului” si au datoria sa mentina controlul democratic. Uneori ei pot decide chiar contra opiniei publice, datorita calitatii lor de profesionisti. Prin urmare, ei trebuie sa tina in balanta: legea, politicile publice, vointa populara si corectitudinea profesionala.

5. orientarea pe etica politicilor publice. Solutiile de implementare a politicilor publice sunt in atributia functionarilor publici. Ei trebuie sa stabileasca cele mai potrivite proceduri care afecteaza pozitiv cel mai mare numar de oameni.

6. etica compromisului si integrarii sociale. In mod absolutist moralitatea inseamna aderarea la un principiu, fara nici un fel de compromisuri. O astfel de abordare duce la intransigenta ca pericol, lipsa de conciliere, uneori chiar la radicalisme pe care le putem socoti „fascism normativ” (principiul trebuie respectat, chiar daca piere toata lumea: „Fiat iustitia, pereat mundus!”).

In acest sens este ilustrativa ideea formulata de catre T. Smith:

Lumea este plina de sfinti, fiecare dintre ei stiind calea unica spre mantuire. Rolul functionarului public este cel al pacatosului care sta la cotitura sa opreasca un sfant sa taie beregata altui sfant. Acesta este poate cel mai inalt nivel etic la care poate sa ajunga cineva care lucreaza pentru sectorul public.



ASPA, op.cit., 1982.

Stephen Bailey, The relationship between ethics and public service, publicat in Public administration and democracy, Syracuse University Press, 1965, p.283-298.

Adaptare dupa Harold F. Gortner, Ethics for public managers, Greenwood Press, New York, 1991, p. 15

Pentru aprofundarea acestui capitol a se vedea Mihaela Miroiu si Gabriela Blebea Nicolae, Introducere in etica profesionala, Ed. Trei, Bucuresti 2001.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1144
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site