FUNDAMENTAREA SI APROBAREA BUGETELOR LOCALE

SUPORT CURS

FUNDAMENTAREA SI APROBAREA BUGETELOR

LOCALE PE ANUL 2005

1.PREZENTAREA LEGII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2005

2.FUNDAMENTAREA VENITURILOR BUGETELOR LOCALE

3.FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE

4.ASIGURAREA TRANSPARENTEI BUGETARE

5.OMF 1792/2002 PENTRU APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE PRIVIND ANGAJAREA,LICHIDAREA ,ORDONANTAREA SI PLATA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE ,PRECUM SI ORGANIZAREA ,EVIDENTA SI RAPORTAREA ANGAJAMENTELOR BUGETARE SI LEGALE

6.SURSE DE FINANTARE

PENTRU ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

1.PREZENTAREA LEGII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2005

OBIECTUL LEGII-stabilirea volumului veniturilor si a structurii acestora pe capitole si subcapitole ,al cheltuielilor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat ,bugetele fondului national unic de asigurari sociale de sanatate ,creditelor externe ,fondurilor externe nerambursabile ,precum si pentru sumele allocate din veniturile proprii,pentru anul 2005.

STRUCTURA BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2005

Venituri totale 357.244,1 mld lei

*Venituri curente 356.036,1 "

# Venituri fiscale 335.997,1 "

Impozite directe 75.262,8 "

-impozit profit 60.71o,o "

-impozit pe salarii si venit 76.887,0 "

-cote si sume defalcate din impozit pe

venit pentru bugetele locale -69.694,2 "

-alte impozite directe 6.540,0 "

-contributii 820 "

Impozite indirecte 260.734,3 "

-taxa pe valoare adaugata incasata 186.094,0 "

-sume defalcate din TVA pentru

bugetele locale -59.548,7 "

-accize 97.733,0 "

-taxe vamale 16.752,0 "

-alte impozite indirecte 19.704,0 "

#Venituri nefiscale 20.039,0 "

*Venituri din capital 1.133,0 "

*Incasari din rambursarea imprumuturilor

acordate 75,0 "

Cheltuieli totale 387.832,7 mld.lei

Cheltuieli curente 322.550,1 "

*Cheltuieli de capital 28.696,0 "

*Imprumuturi acordate 129 "

*Rambursari de credite 36.457,4 "

DEFICIT    30.588,6 mld.lei

PROBLEME LEGATE DE REGIMUL SI DESTINATIILE

CHELTUIELILOR IN ANUL 2005

Plata premiului anual aferent anului 2004 se asigura din prevederile bugetare ale anului 2005.

Plata premiului anual aferent anului 2005 pentru personalul din institutiile publice ,indiferent de sistemul de finantare si de subordonare ,inclusiv activitatile de pe langa unele institutii publice finantate integral din venituri proprii,se efectueaza din prevederile bugetare pe enul 2oo6,incepand cu luna ianuarie 2006.

Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor suspenda pana la data de 31 decembrie 2005 , primele ce se acorda cu ocazia plecarii in concediul de odihna ,precum cele ale art.32 alin (2).

Programul privind dotarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat cu obiecte de inventar de natura mobilierului scolar va fi finantat din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii

Transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale pentru finantarea drepturiloracordate persoanelor cu handicap sunt prevazute in bugetul Ministerului Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei.

Din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor se acorda transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare ,prin ordin al ministrului ,cu repartizare pe judete,pe unitati administrativ teritoriale si obiective pe baza programelor de modernizare si retehnologizare prezentate de autoritatile administratiei publice locale.

In bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt prevazute sume pentru finantarea lucrarilor aferente strazilor, care se vor amenaja in perimetrele destinate constructiilor cvartalelor de locuinte noi,construite prin Agentia Nationala de Locuinte, in localitatile rurale si urbane.

Repartizarea pe judete pentru municipii,orase si comune a transferurilor din bugetul de stat catre bugetele locale se face de catre minister ,pe baza proiectelor aflate in executie.

Pentru anul financiar 2005,prin proiectul legii bugetului de stat

s-au stabilit sume defalcate pentru bugetele locale in valoare de 21.350,2 mild.lei,din care:

*6.145 mild.lei pentru asigurarea ajutorului social si ajutorului pentru incalzit;

*3.241 mild.lei pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;

*1007 mild.lei pentru finantarea institutiilor de cultura si plata contributiilor pentru personal neclerical angajat in unitatilor de cult din tara;

*10.956 mild.lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,oraselor,municipiilor si judetelor.

Pentru criteriul "Capacitatea financiara",prevazut la art.29 din OUG 45/2003 privind finantele publice locale se impune utilizarea formulei din anexa nr.6.

CE MODIFICARI IMPORTATNTE EXISTA IN OUG.45/2003 PRIVIND FINANTELE PUBLICE LOCALE?

-Creditele bugetare sunt prezentate intr-o forma mult mai completa.

Conform acestui act normativ creditele bugetare sunt utilizate pentru finantarea functiilor administratiei publicelocale,programelor,proiectelor,activitatilor,actiunilor,obiectivelor si al altora asemenea ,potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari,si pot fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare.

-Depasirea creditelor bugetare (limite maxime) in succesiunea operatiunilor de angajare,ordonantare,lichidare si plata-a devenit infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la trei luni sau cu amenda de la 50 milioane lei la 1oo milioane lei.

-Transferul de responsabilitati in procesul descentralizarii ar trebui sa se realizeze numai cu asigurarea resurselor financiare ,dupa cum urmeaza:

- in primul an - resursele vor fi asigurate prin legea bugetului de stat,distinct in anexa speciala;

-in anii urmatori -resursele vor fi asigurate in ansamblul sumelor alocate unitatilor administrative teritoriale.

-Apar definite disctinct regulile bugetare:

-este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate;

-cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile din legile specifice sau legile bugetare anuale;

-nici o cheltuiala nu poate fi prevazuta in buget sau efectuata ,fara sa aiba baza legala.

-nici o cheltuiala nu poate fi angajata,lichidata,ordonantata si platita fara prevedere bugetara sau sursa de finantare.

-dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora ,dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare.

-Apare un capitol distinct pentru control financiar preventiv propriu,audit public intern si control ulterior

-controlul financiar preventive propriu si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimonial public si privat;

-angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de de control financiar preventiv propriu.

-formarea si utilizarea fondurilor publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi;

-Proceduri de elaborare a bugetelor locale

-proiectele bugetelor locale se elaboreaza de ordonatorul principal de credite ,avand in vedere :

-prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali,pentru anul in curs si urmatorii trei ani;

-politicile fiscale si bugetare ,nationale si locale;

-prevederile acordurilor de imprumut interne si externe incheiate,semnate si ratificate;

-politicile si strategiile sectoriale si locale,precum si prioritatile stabilite in formularea propunerilor de buget;

-propunerile detaliate de cheltuieli;

-programe intocmite de ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni;

-programele de dezvoltare economico-sociale in perspective ale unitatilor administrativ-teritoriale;

-Activitati de natura economica

-pentru activitati de natura economica este obligatorie calcularea,inregistrarea si recuperarea uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe aferente acestor activitati,prin tarif sau pret.

-sumele reprezentand amortizarea calculata se colecteaza intr-un cont distinct ,deschis la trazoreria statului,in afara bugetului,se utilizeaza pentru realizare de investitii in domeniul respective si se evidentiaza distinct in programul de investitii,ca sursa de finantare a acestora.

-Cotele defalcate din impozitul pe venit

Din impozitul pe venit ,incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrative teritoriale,se aloca lunar,in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit :

-36%la bugetele comunelor ,oraselor si municipiilor,pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatea platitorii de impozite;

-10% la bugetul propriu al judetului;

-17% intr-un cont distinct ,deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,oraselor,municipiilor si judetului;

-37% la bugetul de stat ;

-Calendarul bugetar

-pana la 1 iunie a fiecarui an MFP transmite o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget;

-pana la data de 1 iulie ,ordonatorii principali de credite ,pe baza limitelor primite,elaboreaza si depun la DGFP proiectele bugetelor locale echilibrate si anexele la acestea ,pentru anul urmator si estimarile pentru urmatorii 3 ani;

-in 5 zile de la publicarea in MO,MFP transmite catre DGFP sumele defalcate si transferurile consolidabile;

-in 5 zile consiliile judetene ,in conditiile legii,repartizeaza pe unitati administrative teritoriale;

-in 15 zile se publica proiectul de buget,in presa locala sau prin afisare;

-locuitorii pot depune contestatii in 15 zile;

-in 5 zile de la expirarea termenului de contestatie se supune aprobarii;

-Echilibrarea bugetara

de la nivel central la nivel judetean dupa urmatoarele criterii:

-capacitate financiara 70%

-suprafata judetului 30%

-de la nivel judetean la nivel local dupa urmatoarele criterii:

-25% din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din cota de 17% se aloca bugetului consiliului judetean;

-capacitate financiara 30%

-suprafata 3o%

-populatie 25%

-alte criterii 15%

Componenta comisiei de consultare a primarilor:

-presedintele consiliului judetean

-prefectul judetului

-reprezentantul din judet desemnat de AMR

-reprezentantul din judet desemnat de AOR

-reprezentantul din judet desemnat de ACR

-directorul general DGFP

-Imprumuturi

-consiliile locale si judetene pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe,pe termen scurt,mediu si lung ,pentru realizarea de investitii publice de interes local.

-datoria publica locala este o obligatie generala care trebuie rambursata din veniturile proprii ale unitatilor administrative-teritoriale;

-valoarea totala a datoriei publice locale se inscrie in registrul de evidenta al datoriei publice locale si se raporteaza anual prin situatiile financiare.

-valoarea totala a garantiilor se inscrie in registrul garantiilor locale ale acestei autoritati.

-dupa contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, in termen de 10 zile au obligatia de a transmite la MFPcopii dupa:

-contractarea/garantarea imprumutului

-actul aditional la contractul/acordul de imprumut/garantare

-pe toata perioada de derulare a unui imprumut/garantare,se raporteaza la MFP situatia datoriei publice locale lunar ,in termen de 20 zile de la sfarsitul perioadei de raportare;

-imprumuturile contractate de unitatile administrative-teritoriale ,agentii economici si serviciile publice din subordinea acestora ,pot garanta prin venituri proprii(impozite si taxe locale incasate de la persoane fizice sau juridice si cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

-limita de indatorare a unei unitati administrativ- teritoriale este de 20% din totalul veniturilor proprii;

-verificari exceptionale ale Curtii de Conturi pentru:

-nerambursarea in termen a obligatiilor de plata

-daca la un moment dat ,se depaseste limita de indatorare

stabilita

-depasirea limitelor de cheltuieli aprobate prin buget constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la trei sau amenda de 50-100 de milioane.

2.FUNDAMENTAREA VENITURILOR BUGETELOR LOCALE

ETAPA 1

PROIECTIA VENITURILOR POSIBILE DE REALIZAT CONFORM ANEXEI 11 DIN PROIECTUL LEGII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2005

VENITURI PROPRII(exista competenta de stabilire ,urmarire

control si incasare)

CONDITIE DE FUNDAMENTARE

Existenta bazei de date necesara pentru stabilirea bazei de impozitare.

-numar persoane fizice platitoare de impozite si taxe locale

-tipuri de impozite si taxe locale si proceduri legiferate, pentru care se poate stabili baza de impozitare

-numar de persoane juridice platitoare de impozite si taxe locale

-tipuri de impozite si taxe locale si proceduri legiferate,pentru care se poate stabili baza de impozitare

-evidenta reactualizata a ramasitelor de incasat

-evidenta bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ teritoriale ,care pot fi inchiriate sau concesionate

-stabilirea baremurilor minime de la care pornesc negocierile de inchiriere sau concesionare

COTE DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT(IMPOZIT PE VENIT)

CONDITIE DE FUNDAMENTARE

Fiecare unitate administrativ teritoriala are obligatia sa faca o prevedere bugetara pentru aceasta sursa de venit,in proiectul de buget pentru anul urmator,pe care il supune dezbaterilor si aprobarii.

Previziunea trebuie efectuata impreuna cu specialistii din directiile teritoriale a finantelor publice

-stabilirea ,urmarirea,controlul si incasarea impozitului pe venit se efectueaza de catre MF prin DGFP

SUMELE DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT IN ECHILIBRAREA BUGETELOR LOCALE

CONDITIE DE FUNDAMENTARE

Fiecare unitate administrativ teritoriala are nevoie de :

-sumele destinate echilibrarii bugetelor locale ,prevazute in proiectul legii bugetului de stat pe anul respctiv

-criteriile legiferate in functie de care se efectueaza echilibrarea bugetelor locale pe judete si in interiorul judetului.

SUME ALOCATE BUGETELOR LOCALE CU DESTINATIE SPECIALA

CONDITIE DE FUNDAMENTARE

Fiecare unitate adminiatrativ teritoriala fundamenteaza necesarul de sume cu destinatie speciala, in functie de criteriile legiferate de actul normativ ,care institue cheltuiala cu destinatie speciala.

3.FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCAL

1.Identificarea tuturor activitatilor obligatorii administratiei in anul financiar, pentru care se efectueaza proiectia bugetara.

Ex. Functionarea primariei in parametri impusi de

comunitatea , pe care o deserveste.

Asigurarea fondurilor necesare bunei functionari a

scolilor din comunitate.

Asigurarea fondurilor aferente unor servicii minime

privind alimentarea cu apa potabila,protectia mediului,

drumuri si strazi,iluminat nocturn.

Prevedere bugetara pentru fondurile necesare

derularii programului privind asigurarea venitului

minim garantat si ajutorului de incalzit.

2.Identificarea unor activitati specifice comunitatii-cerinte exprese ale cetatenilor-

Ex.Reabilitarea caminului cultural al comunei

Reconsolidarea spitalului orasenesc

Organizarea Festivalului de Folclor" Pandelasu"

Refacerea picturilor din Biserica "Sf. Maria

Cofinantarea activitatii echipei de fotbal "Sageata"

3.Cuantificarea tuturor activitatilor identificate

In practica se aplica metoda costului istoric,influentat de o

prognoza a inflatiei in Romania.

In cazul municipiilor si oraselor mari,cu personal specializat,

se practica bugetarea fiecarei activitati(buget pe programe).

4.Se efectueaza analiza echilibrului dintre totalul veniturilor posibile de realizat si totalul cheltuielilor ,care pot fi efectuate.

In oricare situatie, necesarul de cheltuieli este mai mare decat

veniturile posibile de realizat.

5.Prioritizarea cheltuielilor

In practica nu se efectueaza o prioritizare.

"prevedem cate putin la fiecare actiune si-om vedea noi pana

la finalul anului"

Metodele si criteriile de prioritizare trebuie sa difere de la o

unitate administrativ-teritoriala la alta

CONDITII DE REALIZARE A FUNDAMENTARII

*baza de informatii necesara realizarii unei prevederi realiste

*baza tehnica pentru prelucrarea informatiilor

*personal specializat

*management financiar adecvat conditiilor socio-economice din

unitatea administrativ teritoriala.

*cadru legal clar si coerent

ETAPA 2

INTOCMIREA PROIECTULUI DE BUGET

In aceasta etapa, trebuie sa se aiba in vedere toate prevederile legale referitoare la forma si continutul proiectului de buget.

ETAPA 3

SUPUNEREA DEZBATERII PROIECTULUI DE BUGET

Proiectul de buget in forma legiferata sau in alte forme agreate

este supus dezbaterii publice(dezbateri cetatenesti,publicare,

afisare,dezbateri televizate sau radiofonice etc.)

ETAPA 4

SUPUNEREA APROBARII PROIECTULUI DE BUGET

Proiectul de buget este supus dezbaterilor si aprobarii

consilierilor locali sau judeteni,dupa caz. In timpul sedintei

de lucru, acesta va suferi toate modificarile solicitate de unii

consilieri cu conditia sa fie in spiritual legii si acceptate de

restul consilierilor prin vot.

ETAPA 5

EXECUTIA BUGETULUI APROBAT

Dupa votarea proiectului de buget acesta devine obligatoriu

atat pentru primar,presedinte ,cat si pentru intreg executivul.

4.TRANSPARENTA PROCESULUI DE ALOCARE A SUMELOR DE ECHILIBRARE BUGETARA

Dupa anul 1989,in Romania a inceput procesul reformei ,fapt care a determinat crearea unui nou cadru legislativ. Majoritatea actelor normative emise in Romania dupa aceasta data , au fost emise de Guvern ,iar un numar mare de legi adoptate de catre Parlament au fost initiate de Guvern ,fiind redactate in cadrul institutiilor administratiei publice.

Au existat multe voci .care au semnalat absenta consultarilor si implicarilor in emiterea actelor normative a celor interesati .Pe seama acestei lipse de consultare si a modificarilor sau inlocuirilor la termene foarte scurte a actelor normative, s-a formulat idea unei instabilitati legislative in Romania.

Reprezentantii comunitatilor locale s-au implicat direct in inlaturarea acestei situatii, prin introducerea in Legea 215/2001 privind administratia publica locala, a unei prevederi exprese conform careia,orice initiere,modificare sau inlocuire de act normativ ,care guverneaza activitatile acesteia ,se face doar cu consultarea structurilor asociative ale administratiei publice locale

Este un pas important castigat in aplicarea reala in Romania a principiului transparentei , care determina sporirea increderii in cadrul legal si totodata si cresterea gradului de respectare a legii,cu consecinte positive asupra dezvoltarii economice si mentinerii unor relatii de cooperare intre administratia publica si societatea civila.

Administratiei publice locale i-a fost legiferat cadrul de asigurare a transparentei activitatilor desfasurate si mai ales in domeniul formarii si utilizarii fondurilor publice.

CADRUL LEGAL DE ASIGURARE AL TRANSPARENTEI BUGETERE

*Legea 215/2001 privind administratia publica locala

-prevede consultarea structurilor asociative a administratiei publice locale in initierea,modificarea sau inlocuirea actelor normative ,care privesc activitatile administratiei publice locale.

*OUG 45/2003 privind finantele publice locale si legile bugetare anuale

-prevad obligativitatea consiliilor locale si judetene de publicare sau afisare a proiectelor bugetelor locale si conturilor de executie;dezbaterea publica a acestora,cu prilejul aprobarii si prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica.

*Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si

Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica

-prevad obligativitatea administratiei publice si locale de a consulta si lua in consideratie sugestiile provenite din randul reprezentantilor societatii civile.

*Legea 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni

-prevede posibilitatea initierii unui act normativ, de catre un comitet de initiativa alcatuit din cel putin 10 cetateni cu drept de vot,prevedere care este sustinuta si de art.74 si 150 din Constitutie.

In procesul echilibrarii bugetare ,unul din criteriile legiferate in prezent este -capacitatea financiara calculata in functie de impozitul pe venit.

Si in acest caz,formula nu mai este una impusa prin anexa la legea bugetara ,lasandu-se posibilitatea fiecarei unitati administrativ teritoriale sa o determine.

In proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005 se revine asupra acestei situatii-formula din anexa nr. 6 devine obligatorie in efectuarea echilibrarii in interiorul judetului.

Exista cadrul legal privind transparenta tehnicii bugetare si mai ales echilibrarii bugetara .

Problemele apar in implementarea acestora .

In multe situatii, prevederile legale nu sunt respectate.

Care este motivul nerespectarii prevederilor legale?

Poate lipsa unor sanctiuni severe pentru nerespectarea legii.

PROBLEME IDENTIFICATE IN ASIGURAREA

TRANSPARENTEI ECHILIBRARII BUGETARE

In OUG 45/2003 privind finantele publice locale, exista prevederi exprese cu privire la calendarul bugetar.

In practica ,termenele prevazute in acest calendar nu se respecta,proiectul legii bugetului de stat apare mult prea tarziu(oct.-nov.),iar aprobarea bugetelor locale apare ca posibila abia in luna decembrie,uneori chiar in perioada sarbatorilor de iarna. Situatia aceasta conduce catre imposibilitatea respectarii termenelor legale de publicare sau afisare si dezbatere publica a proiectelor de buget.

Propunere

Modificarea calendarului bugetar dupa cum urmeaza:

-pana la 1 mai a fiecarui an,emiterea de catre MFP a scrisorii cadru ,care va cuprinde limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor consolidate ,in baza carora se va intocmi proiectele bugetelor locale

-pana la 1 iulie a fiecarui an ,intocmirea proiectului bugetului consolidat

-in perioada iulie-ausust a fiecarui an ,dezbateri publice cu privire la proiectele de buget consolidate(consultari cu administratia publica locala si reprezentantii societatii)

-in perioada 1septembrie-1octombrie a fiecarui an,aprobarea bugetului consolidat de catre Parlament

-in perioada 1-15 octombrie a fiecarui an intocmirea proiectelor de buget la nivelul consiliilor judetene si consiliilor locale

-in perioada 15 octombrie-15 noiembrie organizare de dezbateri publice pe baza proiectelor de bugete locale

-in perioada 15 noiembrie-15 decembrie organizarea sedintelor de consilii judetene si locale privind aprobarea bugetelor locale pe anul urmator.

PROBLEME PRIVIND CULTURA INSTITUTIONALA SI

ORGANIZATIONALA

O conditie de baza a obtinerii unor rezultate favorabile Romaniei in cadrul reformei ,pe care o parcurge este -schimbarea anumitor mentalitati specifice unui centralism exagerat.

Efectul unor astfel de mentalitati ,determina lipsa de credibilitate a cetatenilor si uneori chiar a consilierilor locali, ca pot participa sau determina ,prin opiniile si activitatile lor, actul decizional la nivelul comunitatii locale sau la nivel national.

Societatea civila nu este organizata si pregatita sa fie un participant activ, la stabilirea deciziilor sau initierea unor acte normative.

Lipsa unui angajament ferm din partea acesteia la initiere ,monitorizarea implementarii si evaluarea unui act normativ sau a unei decizii ,conduce catre sporirea neincrederii societatii civile in autoritatile statului.

Propunere

Sprijinirea societatii civile in obtinerea capacitatii organizationale de participare la actul de decizie publica ,se poate efectua prin:

-o campanie publicitara sustinuta pentru promovarea IDEII DE IMPLICARE .Orice cetatean trebuie sa aiba la vedere deviza:

PAREREA TA CONTEAZA

-mass media trebuie sa participe activ la diseminarea informatiilor privind: principiile de fundamentare si intocmire a unui buget, tehnica bugetara legiferata,atributii concrete si legiferate a fiecarei institutii din administratia publica, tehnici de stabilire a prioritatilor unei administratii publice etc.

-stabilirea unor legaturi directe intre asociatiile profesionale din administratia publica si reprezentantii societatii civile.

NU AR FI LIPSIT DE INTERES UN PROGRAM CU FINANTARE EXTERNA adresat asociatiilor profesionale din administratia publica locala ,prin intermediul caruia acestea sa disemineze gratuit cunostintele necesare reprezentantilor societatii civile in domeniile de interes,prin organizarea de CURSURI PUBLICE DE INTERES CETATENESC .

PROBLEME PRIVIND NUMARUL DE SPECIALISTI IN DOMENIU

Problemele legate de tehnica bugetara , atat la nivelul bugetului consolidat al statului, cat si la nivelul bugetului local ,sunt cunoscute de un numar redus de specialisti in domeniu.

Directorii economici si specialistii ,care se ocupa curent cu fundamentarea si executia bugetelor,la nivelul ministerului sau unitatilor administrative teritoriale sunt singurii cunoscatori ai problemelor legate de metodele si tehnicile de fundamentare,intocmire si executie a unui buget si totodata singurii ,care pot avea pareri constructive in initiative si modificari legislative in acest domeniu.

Propuneri

In vederea unei largi consultari a identificarii unor solutii realiste in domeniul echilibrarii bugetare, trebuie intreprinse masuri de majorare a numarului de cunoscatori a metodelor si procedurilor de tehnica bugetara prin programe de formare de formatori la nivelul fiecarui judet,care sa procedeze la diseminarea informatiilor din domeniul respective,catre specialistii din alte domenii interesati, consilieri judeteni si locali,reprezentanti ai societatii civile si cetateni

5.OMF 1792/2002 PENTRU APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE PRIVIND ANGAJAREA,LICHIDAREA ,ORDONANTAREA SI PLATA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE ,PRECUM SI ORGANIZAREA ,EVIDENTA SI RAPORTAREA ANGAJAMENTELOR BUGETARE SI LEGALE

Perioada reformelor din toate domeniile de activitate ale vietii publice romanesti este plina de transformari si schimbari ,care necesita in primul rand schimbarea mentalitatilor.

In administratia publica au aparut in ultima perioada transformari majore urmare descentralizarii unor servicii publice .Pornindu-se de la premise ca cel mai bun serviciu este cel oferit de administratia cea mai apropiata de cetatean,pentru o buna aplicare a acestor deziderate ordonatorii de credite trebuie sa constientizeze importanta acestora.

In indeplinirea atributiunilor ce le revin ,ordonatorii de credite trebuie sa prezinte si executia bugetara .Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor ,care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor, care au calitatea de contabil.

Ce acte normative reglementeaza aplicarea principiului separarii atributiilor?

OUG45/2003 privind finantele publice locale,art.20 alin.(2)"angajarea,lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite , iar plata acestora se efectueaza de catre contabil."

ORDINUL 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea ,lichidarea,ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice , precum si organizarea ,evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

Ce atributii au ordonatorii de credite?

Ordonatorii de credite ai bugetelor sunt autorizati sa angajeze ,sa lichideze si sa ordonanteze cheltuieli pe parcursul exercitiului bugetar, in limita creditelor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care ,potrivit legii,poarta denumirea generica de contabil.

-operatiunile specifice sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.

-ordonatorii de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept ,secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop.

Angajarea cheltuielilor.

Sumele aprobate , la partea de cheltuieli, prin bugete reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate ,pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale.

Angajarea cheltuielilor publice imbraca doua forma de angajamente:

a)angajamentul legal- faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.

Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publica ,comanda,conventie ,contract de munca acte de control,acord de imprumut etc.

b)angajament bugetar-orice act prin care o autoritate competenta ,potrivit legii,afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.

Este interzisa ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fara asigurarea ca au fost rezervate si fonduri publice necesare platii acestora in cadrul exercitiului bugetar,cu exceptia actiunilor multianuale.

Valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare si , respective ,a creditelor bugetare aprobate.

Angajamentele bugetare pot fi :

-angajamente bugetare individuale- este un angajament specific unei anumite operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.

-angajamente bugetare globale-este un anagjament pentru cheltuieli curente de natura administrativa si este aferent angajamentului legal provizoriu.

Circuitul documentelor privind angajarea

-propunerea de angajare se intocmeste de catre compartimentul de specialitate,dupa consultarea compartimentului de evidenta bugetara ;

-propunerea cu toate documentele justificative se inaiteaza catre viza de control financiar preventive;

-dupa vizare se aproba de catre ordonatorul principal de credite sau persoanele imputernicite;

Lichidarea cheltuielilor

Este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate ,se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pa baza documentelor justificative care atesta operatiunile respective.

Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia creditorului ,precum si realitatea "serviciului executat"(bunurile au fost livrate ,lucrarile executate si serviciile prestate sau ,dupa caz,existenta unui titlu care sa justifice plata :titlu executoriu,acord de imprumut ,acord de grand etc.)

Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectueaza de catre peroana imputernicita de ordonatorul de credite.

Ordonantarea cheltuielilor

Este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata .Persoana desemnata de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa si o suma datorata ,exigibila la o anumita data ,si in acest caz ordonatorul de credite poate emite "ordonantarea de plata " pentruefectuarea platii.

Ordonantarea de plata este datata si semnata de ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributiuni'

Ordonantarea de plata va fi insotita de documentele justificative in original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate , care sa confirme corectitudinea sumelor de plata ,livrarea si receptionarea bunurilor ,executarea lucrarilor si prestarea serviciilor,existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si ,dupa caz ,inregistrarea bunurilor in gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.

Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar contabil in limita creditelor bugetare aprobate ,deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi,dupa caz.

Nu se poate executa plata :

-in cazul in care nu exista credite bugetare deschise si /sau repartizate ori disponibilitatile sunt insuficiente;

-cand nu exista confirmarea serviciului efectuat;

-cand beneficiarul nu este cel fata de care institutia are obligatii;

-cand nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici autorizarea prevazuta de lege;

In aceste conditii ordonatorul de credite isi asuma responsabilitatea efectuarii platii,printr-o solicitare in scris si pe propria raspundere.

6.SURSE DE FINANTARE

PENTRU ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

NIVELE ADMINISTRATIVE

I.          ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA(MINISTERE SI INSTITUTII SUDORDONATE.)

II.       ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA JUDETEANA

(CONSILIUL JUDETEAN SI INSTITUTII SUBORDONATE)

III ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA (MUNICIPII,.ORASE ,

COMUNE SI INSTITUTII SUBORDONATE ACESTORA)

SURSE DE VENITURI LA ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA JUDETEANA

1.VENITURI PROPRII(Impozite si taxa locale ,venituri din inchirieri,concesionari si alte venituri)

-la nivelul judetelor nu se incaseaza decat impozitul pe profit de la societatile comerciale si regiile subordinate;cote parti din taxe pe mijloace de transport si taxe si tarife de autorizare.

2.COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT - in procent de 10% din total incasari la nivelul judetului.

3SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT-incasate de la bugetul de stat prin legea bugetara anuala.

-conform OUG 45/2003, doar 25% din sumele in echilibrare allocate judetului pot fi cuprinse in bugetul consiliului judetean.

4.SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT-DIN COTA DE 17% INCASATA DIN IMPOZIT PE VENIT INTR-UN CONT DISTINCT DESCHIS PE SEAMA CONSILIULUI JUDETEAN in vederea echilibrarii bugetare a comunitatilor locale din judet.

-conform OUG45/2003,din aceasta sursa doar 25% din incasari pot fi allocate bugetelor consiliilor judetene

5.SUME CU DESTINATIE SPECIALA -utilizate doar in scopul pentru care au fost alocate.

6.DONATII SI SPONSORIZARI.

SURSE DE VENITURI LA ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

COMUNE,ORASE SI MUNICIPII

1.VENITURI PROPRII(Impozite si taxa locale,venituri din inchirieri si concesionari,donatii si sponsorizari)

-conform OUG45/2003 ,toate impozitele si taxele de la persoane fizice si juridice ,cu exceptia celor enuntate anterior la bugetele judetene ,sunt stabilite ,urmarite si incasate la bugetele locale ale acestor unitati administrative teritoriale.

2.COTE DEFALCATE DIN IMPOZI UL PE VENIT(in procent de 36% din total incasari la nivel de unitatii administrative teritoriale)

3.SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT IN ECHILIBRARE(primite de la bugetul de stat conform legii bugetare anuale si repartizate de Consiliul Judetean prin hotarare,cu asistenta de specialitate a DGFP)

4.SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT-primite de la Consiliul Judetean din cota de 17% din impozitul pe venit incasata de acesta in vederea echilibrarii bugetelor locale din judet,conform hotararii consiliului judetean.

5.SUME CU DESTINATIE SPECIALA -utilizate doar in scopul pentru care au fost allocate.

6.DONATII SI SPONSORIZARI

COTELE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT

Procent stabilit din acest venit al bugetului de stat care se aloca bugetelor locale.

Din impozitul pe venit ,incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrative teritoriale ,se aloca lunar,in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit,urmatoarele cote:

-o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor ,oraselor si municipiilor ,pe teritoriul carora isi desfasoara activitate platitorii de impozite;

-o cota de 10% la bugetul propriu al judetului;

-o cota de 17% intr-un cont distinct ,deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor ,oraselor si municipiilor.

-o cota de 37% la bugetul de stat,din care se face echilibrarea bugetelor locale din judete ,prin legea bugetara anuala.

SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT

Partea alocata unitatilor administrative teritoriale din impozitul pe venit ,in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora si fianantarii unor activitati descentralizate sau cheltuieli publice noi.

ECHILIBRAREA PE JUDETE A BUGETELOR LOCALE EFECTUATA DIRECT DIN BUGETUL DE STAT

Repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pe judete se efectueaza dupa urmatoarele criterii:

a)70% din sume defalcate dupa capacitatea financiara calculata in functie de impozitul pe venit incasat pe locuitor;

b)30% din sume defalcate dupa suprafata judetului;

ECHILIBRAREA BUGETELOR LOCALE DIN JUDET

DIN SUME DEFALCATE DIN IMPOZIT PE VENIT SI

DIN COTA DEFALCATA DIN IMPOZITUL PE VENIT DE 17% LA DISPOZITIA CONSILIULUI JUDETEAN

Din total sume defalcate primite la nivelul judetului si cota de 17% un procent de 25% se aloca bugetului propriu al judetului

Restul se repartizeaza pe comune,orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean ,dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a DGFP,in functie de urmaroarele criterii:

a)30% din sume defalcate ,dupa capacitatea financiara calculate in functie de impozitul pe venit incasat pe locuitor;

b)30% din sume defalcate ,dupa suprafata unitatii administrative teritoriale;

c)25%din sume defalcate ,dupa populatia unitatii administrative teritoriale;

d)15% din sume defalcate,dupa criterii specifice stabilite prin hotarare a consiliului judetean,

Consultarea primarilor se face de catre comisia de la nivel judetean,alcatuita din:

-presedinte consiliului judetean,reprezentant Uniunea Consiliilor Judeteane din Romania.

-prefectul judetului;

-reprezentantul din judet,desemnat de Asociatia Municipiilor din Romania;

-reprezentantul din judet,desemnat de Asociatia Oraselor din Romania;

-reprezentantul din judet,desemnat de Asociatia Comunelor din Romania;

-directorul general al DGFPJudetene;

SURSE ALTERNATIVE DE VENITURI PENTRU BUGETELE LOCALE

-PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT

-CREDITE BANCARE

-OBLIGATIUNI MUNICIPALE

-CONSTITUIREA DE SOCIETATI PE ACTIUNI CU PARTICIPARE DIRECTA A UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE

PROPUNERI DE SURSE SUPLIMENTARE DE VENITURI PENTRU

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

-cresterea cotelor din impozit pe venit prelevate bugetelor locale de la 63% la 68%(intr-o prima etapa)

-pentru unitatile administrative teritoriale ,unde se incaseaza impozitul pe venit cresterea cotei allocate de la 36% la 38%

-pentru bugetele consiliilor judetene ,cresterea cotei de la 10% la 12%

-pentru echilibrarea in interiorul judetului,cresterea cotei de la 17% la 18%

-alocarea unor sume defalcate suplimentare si din alte venituri ale bugetului de stat

(impozit pe profit,impozit pe spectacole,accize,taxe vamale etc.)