Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


PRINCIPIILE DE FUNCTIONARE A SERVICIILOR PUBLICE

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PRINCIPIILE DE FUNCTIONARE A SERVICIILOR PUBLICE

Oricare ar fi modul de gestionare sau natura persoanelor care le presteaza, toate serviciile publice trebuie sa respecte anumite principii de functionare cunoscute sub numele de “Legile lui Rolland (dupa numele juristului care le-a conceptualizat).





Numarul acestora variaza , alaturi de cele unanim admise, principiul continuitatii si al egalitatii, mai sunt considerate ca si principii , principiul adaptabilitatii, principiul neutralitatii sau un regim dominat de regulile dreptului public in spatele carora se afla o autoritate a administratiei publice . Si unele hotarari recente ale Curtii de Justitie Europene invoca continuitatea si egalitatea ca fundamente ale interesului economic general .

Gratuitatea nu pote fi retinuta ca un principiu; cu toate acestea se poate vorbi despre gratuitatea unor servicii publice dar numai daca aceasta se prevede in mod expres intr-un act normativ. De pilda, art. 32 alin.4 din Constitutie prevede ca invatamantul de stat este gratuit.

In ceea ce ne priveste consideram ca trei principii sunt comune tuturor serviciilor publice indiferent ca sunt prestate de stat, de colectivitatile locale, de agentii privati sau de organismele neguvernamentale respectiv: principiul continuitatii, principiul egalitatii si principiul adaptabilitatii serviciilor publice.

Recunoasterea existentei acestor principii inseamna ca administratia este constransa sa respecte anumite reguli care nu figureaza in nici un text dar care se degaja din spiritul general al sistemului juridic. Principiile generale de drept sunt aplicabile in absenta legii[8].

1.Principiul continuitatii serviciilor publice

Teoretic este cel mai important principiu al serviciului public care decurge din permanenta statului, precum si din necesitatea asigurarii nevoilor de interes general fara intreruperi.

Serviciul public raspunde prin definitie unor nevoi de interes general iar satisfacerea interesului general nu poate fi discontinua, intreruperea putand cauza tulburari in viata colectivitatii. Serviciile publice nu se infiinteaza pentru a raspunde unor nevoi trecatoare ale cetatenilor, ci pentru a raspunde unor nevoi permanente. Infiintand un serviciu public autoritatile publice recunosc existenta unei anumite nevoi si accepta sa asigure pentru viitor satisfacerea ei pe considerentul ca aceasta prezinta un caracter imperios pentru viata nationala sau locala. Ca urmare, este de neconceput ca serviciul sa functioneze cu intrerupere, el trebuind sa functioneze cu orice pret. Jurisprudenta este cea care a consacrat principiul continuitatii serviciului public, in virtutea caruia functionarea serviciului public nu poate tolera intreruperi.

In Franta, acestui principiu i s-a dat o valoare constitutionala printr-o decizie din 1979, iar in 1981 a fost recunoscut si de Tribunalul de mare instanta[9].

Principiul continuitatii serviciilor publice are in practica mai multe consecinte:

a) Mult timp acest principiu a justificat interdictia dreptului la greva[10] in functia publica si justifica existenta legislatiei restranse sau chiar suprimarea dreptului la greva pentru anumiti agenti a caror activitate este vitala pentru tara . In anumite sectoare de activitate se urmareste asigurarea unui serviciu minimal si in caz de greva ;

b) Principiul continuitatii a fondat in jurisprudenta teoria impreviziunii potrivit careia concesionarul este obligat sa continue prestarea serviciului public chiar si in caz de dificultati financiare neprevazute ;

c) Cu ajutorul acestui principiu se poate explica de ce un guvern demisionar sau in general o autoritate administrativa a carei mandat expira continua sa se ocupe de afacerile curente[16].

Principiul continuitatii impune ca autoritatile publice sa asigure functionarea regulata a serviciilor publice. Statul, in caz de refuz sau neglijenta din partea agentilor obligati poate sa presteze anumite servicii publice, sau chiar sa se substituie acestora pentru a asigura prestarea neintrerupta a serviciilor publice.

Functionarea regulata a serviciilor publice inseamna ca uzagerilor trebuie sa li se asigure accesul la serviciile publice in mod satisfacator; este vorba de deschiderea birourilor si cladirilor. Sunt unele servicii care trebuie deschise in mod constant (serviciile de urgenta in spital), iar altele numai in anumite zile si ore. Important este ca uzagerii sa aiba posibilitatea sa beneficieze de serviciile publice. Acest principiu presupune si o functionare punctuala a serviciului public; el trebuie deschis la ora prevazuta si nu poate fi inchis inainte. Consiliul de Stat in Franta a statuat ca inchiderea biroului de posta inainte de ora prevazuta si inainte ca functionarii sa-si termine toate operatiunile constituie greseala de serviciu .

Desigur ca acest principiu al continuitatii nu trebuie absolutizat considerand ca serviciul public odata infiintat este vesnic . Daca interesul public nu mai justifica un asemenea serviciu public, el poate fi desfiintat cum s-a intamplat in Franta cu inchiderea liniilor de troleibus.



2. Principiul egalitatii

Principiul egalitatii tuturor in fata serviciului public reprezinta o adaptare in domeniul serviciilor publice a principiului general de egalitate a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice[19], fiind vorba despre o egalitate concreta.

Egalitatea in drepturi a cetatenilor este principiul constitutional potrivit caruia cetatenii romani fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie sau apartenenta politica, avere sau origine sociala se pot folosi in mod egal de toate drepturile prevazute in Constitutie si legi, pot participa in egala masura la viata politica, economica, sociala si culturala fara privilegii si fara discriminari, sunt tratati in mod egal de catre autoritatile publice cat si de catre ceilalti cetateni[20].

Acest principiu al egalitatii in fata serviciului public explica ocuparea posturilor prin concurs precum si organizarea licitatiilor pentru a pune in concurenta pe toti cei indreptatiti.

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis in mod constant ca principiul egalitatii in fata legii, consacrat de art. 16 din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotriva presupune solutii diferite pentru situatii diferite. “Principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit” .

Deci, egalitatea se aplica numai in situatii comparabile.

Principiul egalitatii in fata serviciilor publice decurge din indatorirea fundamentala prevazuta de Constitutie in art. 53 si anume obligatia pentru toti cetatenii de a contribui la cheltuielile publice, obligatie prevazuta si in art. 13 din Declaratia drepturilor omului si cetateanului din 26.08.1789[22].

Costurile materiale ale serviciului public trebuie finantate in toate cazurile intr-o maniera sau alta fie de catre contribuabili ( la nivel national sau local), fie direct de catre uzager. Legiuitorul sau autoritatile executive sunt obligate sa faca alegerea tinand seama si de natura serviciului public. De exemplu, apararea nationala sau politia sunt greu de imaginat a fi finantate de uzager.

De principiul egalitatii beneficiaza toate persoanele fizice sau juridice care sunt in relatie cu serviciul public. Serviciul public trebuie sa functioneze in aceleasi conditii pentru toti, nu trebuie sa favorizeze dar nici sa defavorizeze o persoana sau o categorie de persoane. Orice particular, de indata ce indeplineste conditiile legale[23], are dreptul sa obtina prestatiile pe care serviciul public le ofera fara nici o discriminare in functie de persoana.

Cetatenii nu sunt egali decat daca se gasesc in situatii identice. Ca urmare, daca acestia sunt in situatii diferite pot sa apara discriminari licite. De asemenea, supletea necesara gestionarii serviciilor publice industriale si comerciale conduce la tratarea diferita a clientilor mai ales in ceea ce priveste tarifele care le sunt aplicabile . Tarifele pot sa se stabileasca si in functie de alte considerente (in functie de venituri) si aceasta pentru ca inegalitatile sociale nu trebuie sa aduca atingere egalitatii in drepturi a cetatenilor.

Uzagerii pot fi tratati in mod diferit daca se gasesc in situatii diferite cu respectarea a trei conditii: sa fie intr-o situatie diferita fata de serviciul public; discriminarea trebuie sa fie justificata din motive de interes general si diferentierea trebuie sa fie proportionala cu diferenta obiectiva a situatiilor .

Principiul egalitatii nu inseamna o egalitate absoluta si abstracta ci mai degraba absenta discriminarii. Situatiile identice trebuie tratate in aceeasi maniera iar situatiile diferite justifica tratament diferit. Consiliul de Stat in Franta a acceptat ca tarifele la cantinele scolare sa fie diferite pentru elevii care nu sunt ai comunei ce subventioneaza acest serviciu; in schimb a considerat ilegal sa se aplice pentru o scoala municipala de muzica tarife diferite in functie de veniturile parintilor.

3.Principiul adaptabilitatii[26]

Serviciile publice sunt supuse legii progresului adica prestatiile catre beneficiari trebuie sa creasca neincetat atat cantitativ cat si calitativ. Pentru a functiona satisfacator, serviciul public trebuie sa urmareasca nevoile publicului; mai mult, potrivit acestui principiu administratia are obligatia de a imbunatati continuu prestarea serviciul public. Pentru a asigura o buna adaptare a serviciului public administratia poate impune diverse obligatii uzagerilor, cum ar fi marirea tarifelor.

Interesul general variaza in timp; ca urmare nici prestatorii serviciului public si nici uzagerii nu se pot prevala de un drept dobandit pentru a-si mentine statutul atunci cand intra in relatie cu serviciul public.

Principiul adaptabilitatii are implicatii variate:

- dreptul de a modifica unilateral si de a rezilia contractele de concesionare a serviciilor publice, recunoscut administratiei isi gaseste fundamentul si limitele in necesitatile de adaptare ale serviciului public;

- administratia poate modifica oricand regulile de organizare si functionare ale serviciului public, uzagerii serviciului public neavand un drept de a mentine conditiile de functionare ale acestuia.

In ultima vreme, se constata o alta situatie si anume necesitatea adaptarii serviciilor publice la regulile dreptului comunitar care acorda o deosebita importanta cresterii concurentei si reducerii monopolurilor statului in serviciile publice.

Bibliografie : Ana Vasile, Drept administrativ, Editura Augusta, Timisoara, 2001, pag. 257 – 265.



Si in legislatia romaneasca se face vorbire despre principii, astfel in Hotararea Guvernului nr. 371/1998 privind infiintarea Companiei Nationale “Posta Romana” S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Posta Romana”, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 250/06.07.1998, se prevede ca Posta Romana isi desfasoara activitatea conform principiului serviciului postal universal.

J.M. de Forges, op. cit., p.211.



P. Negulescu considera ca in dreptul administrativ gasim sase mari principii, unul dintre acestea fiind principiul specialitatii,adica statul, atunci cand doreste sa dea satisfactie unui interes general printr-o organizare de stat, creaza un serviciu public cu misiunea de a da satisfactie acelui interes general (P. Negulescu, op. cit., p.285).

Profesorul Antonie Iorgovan, trateaza aceste principii ca fiind trasaturi ale serviciului public (A. Iorgovan, op. cit.,vol. II. p.70).

Unii autori considera neutralitatea un aspect al egalitatii ( G.Vedel, P. Delvolvé, op. cit., 12-e édition, p.742), iar altii o prelungire a egalitatii ( G. Dupuis, M.J.Guédon, op. cit., p.443). Neutralitatea inseamna ca autoritatile publice nu trebuie sa favorizeze pe considerente de nationalitate, convingeri politice sau religioase. In invatamant, neutralitatea exclude orice discriminare intre elevi. In legatura cu acest subiect anul 1989 a fost marcat in Franta de incidente care au determinat Guvernul sa solicite avizul Consiliului de Stat. Problema era daca portul de catre elevi a unui semn de apartenenta la o religie (portul baticului la islamisti) este compatibil cu principiul laicitatii invatamantului. Consiliul de Stat a confirmat dreptul elevilor de a-si exprima credintele religioase in institutii, stabilind insa anumite limite acestei libertati: respectarea ordinii publice, interzicerea actelor de propaganda, de provocare, de prozelitism ( G.Dupuis, M.J. Guédon, op. cit., p.443).

A. Iorgovan, op. cit., vol. II, p.70.

In hotararea Corbeau ( 19 mai 1993) Curtea de Justitie statueaza ca obligatiile de serviciu public impuse postei belgiene justifica un program limitat, rentabil al activitatii in concurenta cu societatile private. In hotararea Commune d’Almelo ( 27.04.1994) Curtea subliniaza ca fiind investita cu o misiune de serviciu public, compania de transport a electricitatii are impuse unele obligatii: furnizarea neintrerupta pe intreg teritoriul tarii si pentru toti consumatorii, oricare ar fi cantitatea ceruta si cu egalitate de tratament (– M. Le Duc, op. cit., p.26).

Principiul continuitatii serviciilor publice este considerat in Franta un principiu general de drept (J.M. de Forges, op. cit., p.247 si urmatoarele).

Locuitorilor unei comune din Privas ( Ardeche) le-a fost intrerupta distributia apei pentru ca au refuzat sa achite pretul apei intrucat il considerau excesiv. Tribunalul de mare instanta sesizat de consumatori a considerat ca in baza acestui principiu al serviciului public, furnizarea apei nu poate fi intrerupta si ca urmare, a ordonat redeschiderea bransamentelor ( - J.F. Auby, Les services publics en Europe, p.109).

Profesorul Negulescu considera ca, greva si serviciul public sunt notiuni care se exclud “ caci prin proclamarea grevei se subordoneaza interesul general interesului privat”. (– P. Negulescu, op. cit., p.17).

Desi nu este prevazut in mod expres de Statutul functionarilor comunitatilor europene, dreptul la greva este recunoscut functionarilor comunitari (– Verginia Vedinas, Teoria functiei publice comunitare, Editura Lumina Lex,1999, p.60).

In Franta Legea nr. 146 din 1990 privind dreptul la greva in serviciile publice esentiale, a precizat care sunt serviciile publice unde exercitarea dreptului la greva nu poate impiedica exercitarea altor drepturi fundamentale pe care Constitutia le garanteaza la fel ca si dreptul de greva: dreptul la viata, la sanatate, la libertate, la securitate, libertatea circulatiei, a asistentei si prevederii sociale, dreptul la instructie si libertatea comunicatiei” ( art.1). Conducatorii de autobuze, tramvaie, metrou (transport urban) pot face greva dar nu in orele in care elevii merg la scoala si functionarii la lucru, altfel dreptul la munca nu mai este asigurat. Si alte garantii sunt prevazute: preavizul obligatoriu este de 10 zile, functionarii si sindicatele de muncitori au obligatia sa semneze acorduri pentru un serviciu minim astfel incat dreptul la greva sa fie compatibil cu libertatea de circulatie, libertatea de comunicare, cu sanatatea si igiena cetatenilor (– C. Quin, G. Jeannot, op. cit., p.148-149).

Legea 15/1991 pentru solutionarea conflictelor colective de munca, Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33/11.02.1991, prevede ce categorii de salariatii nu pot declara greva.



Se considera ca recunoasterea agentilor publici a dreptului la greva, chiar limitata, atenueaza principiul continuitatii ( – J.Waline, J.Rivero, op. cit., p.409).

Teoria impreviziunii a fost consacrata prin jurisprudenta Consiliului de Stat in decizia din 30.03.1916, Compagnie générale d’eclairage de Bordeaux (– M. Long, P. Weil, G. Braibant, P. Delvolvé si G. Genevois, op. cit., p.182-191).

Potrivit art. 109 alin.4 din Constitutia Romaniei, Guvernul al carui mandat a incetat indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern.

CE. 3.02.1911, Anguet in M. Long, P. Weil, G. Braibant, P. Delvolvé si G. Genevois, op. cit., p.143-146.

In Franta, jurisprudensa a admis ca un serviciu creat in functie de imprejurari particulare poate fi mentinut dupa disparitia imprejurarilor un timp necesar pentru amortizarea cheltuielilor angajate ( – J. F. Auby, Les services publics locaux, p.12).

Egalitatea in drepturi a cetatenilor este prevazuta in art. 16 din Constitutia Romaniei.

Ioan Muraru, Drept constitutional si institutii politice, editia a VI-a, revazuta si adaugita, vol.I, Editura Actami, Bucuresti, 1995, p.212.

Decizia Curtii Constitutionale nr. 49/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 161/23.04.1998 si Decizia Curtii Constitutionale nr. 6 din 16 ianuarie 1997, Curtea Constitutionala, Culegere de decizii si hotarari, 1997, Editura National, p. 248.

“Pentru intretinerea fortei publice si a cheltuielilor administratiei, o contributie comuna este indispensabila; ea trebuie sa fie egal repartizata intre cetateni in functie de capacitatea lor”. – Droit constitutionnel et institutions politiques nr. 01.04. édition 1999, document d’ etudes, La documentation française, p.4. In Franta, Consiliul de Stat a pus in aplicare aceasta “ inspiratie fundamentala a dreptului pozitiv francez” consacrand ca un principiu general de drept, principiul egalitatii in functionarea serviciilor publice (– G. Dupuis, M.J. Guédon, op. cit., p.442). Principiul egalitatii a fost consacrat prin jurisprudenta Consiliului de Stat in 1951 – CE. 03.1951, Societé des concerts du Conservatoire (M. Long, P. Weil, G. Braibant, P. Delvolvé si G. Genevois, op. cit., p.453-458).

Serviciile publice sunt destinate sa satisfaca interesele generale; aceasta nu inseamna ca publicul sau fiecare cetatean are un drept de creanta fata de serviciul public pentru a cere prestarea acestuia; cetateanul poate sa profite de serviciul public in masura admisa de lege. (– P. Negulescu, op. cit., p.229).

Se considera ca diferitele individualizari concrete stabilite de administratie intre anumite limite sunt expresia fireasca a unui drept de apreciere legal conferit, deci a unei facilitati juridic consacrate, fata de anumite circumstante faptice concrete ce au determinat aplicarea legii. (– Ioan Santai, Drept administrativ si stiinta administrativa, vol. I, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 1998, p.44).

Aceste conditii au fost prevazute in Franta intr-o hotarare a Consiliului de Stat din 1975 (Desnoyer et Chorques – J.F. Auby, Les services publics locaux, p. 110-111).

Cu privire la acest principiu Boutro se exprima astfel: “ c’est aux concepts de s’ adapter a la vie et non a la vie de ceder la place au concept” ( – P. Negulescu, op. cit., p.89-90).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2852
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site