Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR IN ECHIPA COMPLEXA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR IN ECHIPA COMPLEXA

Aportul medicului legist la cercetarea la fata locului, in cazul infractiunilor de omor.




Aspectele extrem de variate pe care le poate lua moartea violenta a unor persoane si consecintele grave ale acestora au determinat stabilirea si generalizarea unor metodologii de cercetare a infractiunilor de omor, in echipa complexa, metodologie de lucru unanim recunoscuta si apreciata de toti participantii la realizarea actului de justitie.

Valabilitatea si eficienta ei este confirmata de practica cercetarii infractiunilor de omor, care impune organelor de urmarire penala realizarea uneia din cele mai importante activitati si anume cercetarea la fata locului.

Practica a demonstrat ca deplasarea imediata impreuna cu organele de urmarire penala a medicului duc in mod indubitabil la crestera calitatii actului medico-legal, stiut fiind ca prin investigarea si a celorlalte elemente legate de savarsirea unei infractiuni -respectiv locul faptei, agentul vuinerant si, uneori, chiar agresorul, nu pot avea decat o rezolvare stiintifica, prompta si calificata a spetei.

Astfel, medicul legist ca membru al echipei de cercetare a acestor infractiuni, nu trebuie sa efectueze expertiza medico-legala rupt de realitatile locului faptei si a primelor date de ancheta, iar participarea lui la actele initiale de urmarire penala, atunci cand se impun a fi efectuate examinari de persoane, recoltari de probe biologice, constituie una din modalitatile prin intermediul careia se realizeaza colaborarea dintre organul de urmarire penala si medicul legist. El actioneaza in cele doua faze indisolubile legate atat de expert, dar si de „consilier medical', pentru procurorul priminalist, depasind rolul de simplu auxiliar tehnic de specialitate, prin acela de cercetator stiintific, dispunand de capacitatea de a integra si corobora faptul medical de cel juridic, deliberand per­manent asupra noilor aspecte ce ar putea fi rezolvate pe calea experientei si ce valoare probanta poate capata noul fapt medical.

Aceasta colaborare trebuie sa fie permanenta, supla, nelimitata, fara a se depasi competenta specifica, dar in cunostinta de cauza, raportata permanent la versiunile posibile de ancheta, carora medicul trebuie sa le dea viata prin faptul stiintific.

Asadar, opinia ca participarea medicului legist in echipa de cercetare l-ar influenta in luarea unor decizii stiintifice si ca aceasta participare nu va aduce elemente de interpretare obiectiva, este nefondata, pentru ca procurorului criminalist ii revine sarcina de a interpreta si aprecia critic probele, in contextul intregului tablou al locului faptei. Medicul legist, in afara de exami­narea obligatorie a victimei la fata locului ca si „consilier medical' al organului de urmarire penala, trebuie sa contribuie la depistarea urmelor biologice, la ridicarea, conservarea si transportarea lor corespunzatoare, la descoperirea instumentului sau substantei vulnerante, la reconstituirea simptomatologiei imediat premergatoare mortii, la semnalarea tuturor discordantelor medico-legale constatate in raport de diferitele versiuni ale anchetei preliminare. Tot la fata locului, atunci cand se impune, medicul legist - individual sau in comisie constituita cu un medic psihiatru - procedeaza ia efectuarea unui examen psihic al autorului care, desi nu poate inlocui expertiza psihiatrica, testand functiile psihice de baza, este de natura a duce la inlaturarea situatiilor de simulare, ca si a cunoasterii personalitatii infractorului.

Prin complexitatea elementelor ce se vor ivi in atari spete, medicul legist - component al echipei - isi poate completa even­tualele „necunoscute' ce decurg si sunt inerente in cazul unei simple autopsii efectuate la morga, necoroborata cu pozitia vic­timei la locul faptei, a agentului vuinerant si, uneori, chiar a agresorului, cu posibilitatea intuirii in mersul anchetei si a eventualelor aspecte victimologice, ce au calitatea de a aduce lumina si de a da autoritate prestatiei medico-legale.

De aceea, expertul medico-legal trebuie sa fie sobru, prudent, sa posede cunostinte profesionale vaste, sa actioneze cu bun simt si tact la stabilirea adevarului stiintific, acestea avand bineinteles ca baza o buna pregatire profesionala, reputatie morala, activitate stiintifica, clar-viziune si sobrietate in expunere.



in activitatea medico-legala, intuitia, imaginatia si temeritatea vor trebui sa cedeze muncii stiintifice si analizei critice a fiecarei spete. Diagnosticul medico-legal, in concluzie, trebuie sa fie admisibil, concludent si pertinent, devenind o proba stiintifica. Medicul legist, alaturi de procurorul criminalist si ceilalti membri ai echipei de cercetare, au sarcina desecarii minutioase a faptei imputabile, in vederea stabilirii raspunderilor si aplicarea unei sanctiuni judiciare juste, conforma cu principiile normelor de con­vietuire sociala.

Asa dupa cum se apreciaza si in literatura medico-legala de specialitate, numeroasele aspecte particulare ale fiecarui caz in parte, nu pot fi apreciate in totalitate de la bun inceput, pe parcursul cercetarii putand aparea numeroase elemente noi care isi au rezolvarea medico-legala, motiv pentru care medicul legist trebuie sa fie prezent pana la rezolvarea completa a cazuolui.

in argumentarea unei conlucrarii ideale, consider ca se impune in continuare tehnicizarea criminalisticii si medicinii legale, care vor putea aduce in spiritul de activitate in echipa rezultate si mai bune.

Actionarea dispersata a procurorului criminalist, ca si a celorlalti participanti la cercetarea infractiunilor de omor, complinita doar cu consultarea periodica de moment in diferite faze a activitatii de urmarire penala, a unor specialisti si insumarea artifi-

ciala a efoturilor acestora, nu va inlatura totdeauna interpretarile subiective si erorile judiciare.ele fiind in cele mai multe cazuri rezultatul unei slabe pregatiri profesionale si a lipsei unei coeziuni si cooperari concrete si principiale intre membrii unei echipe de cercetare care urmareste acelasi scop.

De aceea, neglijarea de catre mediul legist - asa cum se intampla nu de putine ori in practica - a activitatii de participare in echipa de cercetare, poate constitui o cauza de neconcludenta chiar si a probelor medico-legale si mai ales atunci cand se are la baza ideea actionarii sale izolate, mai ales in conditiile ori ideea falsa a competentei nelimitate a expertului, tentat de a-si afir­ma „competenta' prin interpretari speculative nemedicale sau ipotetice de asa-zisa logica de acceptare prin excludere a unui mecanism sau cauza.

Expertiza medico-legala in cazul acestor infractiuni fiind caracterizata deci printr-o activitate de reconstituire, medicul legist nu trebuie sa se limiteze doar la obiectivele stabilite de organul de urmarire penala, ci sa le completeze prin date si observatii suplimentare pe care le apreciaza ca fiind utile cauzei.

in acest mod, cunostintele medicului legist si constatarile sale contribuie la orientarea corecta, de la inceput, a cercetarilor, prin elaborarea unor viziuni judiciare conforme cu realitatea, si cu privire la actiunile operative ce urmeaza a fi intreprinse.

Pentru eficienta activitatii in echipa se impun insa a fi respectate cateva reguli si principii elementare, care asigura stabilirea si aflarea adevarului.

Astfel, este necesara existenta unei continuitati, in sensul ca echipa care a inceput cercetarea infractiunii de omor sa o si incheie. Coordonarea, indrumarea si asistenta tehnica si stiintifica vor putea fi, in acest mod, mai corect valorificate de cei care au inceput cercetarea.



Discontinuitatea in cauzele cu infractiuni grave si infractori versati aduce grave prejudicii si nu permite valorificarea compe­tentei celor care fac cercetarea.

Asemenea practici gresite - ca: audierea succesiva a aceluiasi invinuit, inculpat sau martor de mai multi anchetatori - foarte frecvent primele audieri fiind facute de ofiteri de politie, fragmentarea audierii fara motive bine justificate ori in momente neindi­cate tactic, participarea unui medic legist la cercetarea la fata locului si a altuia la necropsie - constituie cauzele unor insuccese si ramanerea unor dosare cu autori nedescoperiti.

Eficienta si valorifcicarea activitatii echipei de cercetare va fi asigurata si de operativitatea si obiectivitatea in obtinerea infor­matiilor, prelucrarii si interpretarii concluziilor probelor stiintifice si a celorlalte date rezultate din activitatea de urmarire penala.

Toate activitatile trebuie sa fie bine coordonate de catre conducatorul echipei - care actioneaza cu rigurozitate stiintifica, folosind priceperea si experienta sa in valorificarea datelor, aplicand totodata operativ, in mod corespunzator, regulile de tactica si metodica criminalistica.

Necoordonarea in echipa de cercetare a organului de urmarire penala cu medicul legist la fata locului, unde se efectueaza examinarea cadavrului - care trebuie intreprinsa in mare detaliu, cand conditiile o permit sau trebuie completata prin trans­portarea corecta a cadavrului la morga laboratorului de medicina legala si continuarea observatiei, neparticiparea medicului legist la depistarea si recoltarea de probe biologice, ca si a urmelor biologice, se reflecta in faptul ca in procesul verbal de cercetare la fata locului, de cele mai multe ori, constatarile nu se suprapun cu cele din raportul medico-legal de autopsie, cand ne referim la aspectele leziunilor si la urmele biologice, iar fotografiile leziunilor nu ilustreaza mecanismul lor de producere si nici nu con­tribuie la stabilirea raportului de cauzalitate.

Toate acestea sunt numai cateva din multiplele forme si modalitati in care se poate concretiza, la fata locului, conlucrarea dintre organul de urmarire penala si medicii legisti a caror participare in echipa de cercetare a infractiunilor de omor, pentru con­siderentele de mai sus, o apreciem obligatorie si nu facultativa, activitatea practica demonstrand utilitatea si valoarea con­statarilor lor pentru aflarea adevarului.

Desi la Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt, Inspectoratul de politie al judetului Neamt si Laboratorul de medicina legala Piatra Neamt activitatea de cercetare a infractiunilor de omor in echipa complexa este o practica mai recent instituita, masurile ferme intreprinse de catre conducerile celor trei unitati - pentru intronarea ei ca metodologie obligatorie de lucru - au dovedit utilitatea si eficienta acesteia, dand rezultate neasteptate.

Concluzionand ca cercetarea infractiunilor de omor de catre echipa competenta a caror activitate a fost bine coordonata si dirijata de catre procurorul criminalist, a condus, intotdeauna, la obtinerea unor rezultate pozitive, pentru perfectionarea acestei activitati si reducerea numarului cauzelor cu infractiuni de omor ramase cu autori neidentificati, consider ca se impune a se actiona, in continuare, pentru a se crea cadrul organizatoric si a se gasi modalitati optime de cooperare mai activa, mobila si eficienta, atat in activitatea practica - pe linia elaborarii, cat si in cercetarea criminologica.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 465
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site