Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
Principiul reciprocitatii
CONTROLUL ACTIVITATII ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE
Efectele extradarii din Romania
PROCEDURILE SPECIALE
PROCESUL DECIZIONAL IN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
Dreptul intern - izvor secundar al extradarii
CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI
RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV
TERMENELE PROCEDURALE


CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

1. Notiunea contenciosului administrativ




Notiunea de contencios are la baza termenul latinesc „contendere” care inseamna a lupta. Cuprinde totalitatea litigiilor de natura juridica dintre administratia publica si cei administrati. Trebuie facuta distinctie intre contenciosul administrativ care are ca obiect litigiile de competenta instantelor judecatoresti ce sunt promovate ca atare si recursurile administrative care se adreseaza organelor din sistemul organelor administratiei publice.

Din punct de vedere notional, contenciosul administrativ poate fi acceptat intr-o acceptiune mai larga si una mai restransa. In sens larg, prin contencios administrativ se inteleg litigiile de competenta instantelor judecatoresti, dintre un organ al administratiei publice si un functionar public, o structura autorizata sa presteze un serviciu public sau alt subiect de drept in care organul administratiei publice este reprezentant al autoritatii publice. In sens restrans, prin contencios administrativ se are in vedere totalitatea litigiilor de competenta instantelor judecatoresti de contencios administrativ.

In conformitate cu prevederile Legii 29/1990, a contenciosului administrativ, orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege si faptul de a nu se raspunde petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen.

Contenciosul administrativ are urmatoarele trasaturi specifice

este un control de plina jurisdictie, instanta putand obliga la emiterea unui act administrativ, anularea unui act administrativ si plata unor despagubiri;

este un control direct pe cale de actiune judiciara, atat fata de actul administrativ propriu-zis cat si fata de actul administrativ asimilat – tacerea organului administrativ;

imbina contenciosul de anulare cu contenciosul de plina jurisdictie, facand, astfel, aplicarea rationala si eficienta a principiului separatiei puterilor in stat;

este o modalitate de realizare a interdependentei si a controlului reciproc intre puterile statului;

instantele judecatoresti au competenta de a putea inlatura abuzurile sau greselile autoritatilor administrative care pun in executare legea;

in cadrul actiunii de plina jurisdictie, autoritatea administrativa poate fi chemata in judecata ca orice particular putand fi obligata, inclusiv, la dezdaunarea celui prejudiciat prin activitatea unui organ din sistemul administratiei publice.

2. Conditiile exercitarii actiunii in contencios administrativ

Calitatea reclamantului – este conditionata, in primul rand, de capacitatea acestuia de a sta in justitie – in sens de capacitate juridica – fara a se face discriminare intre persoanele fizice si persoanele juridice . Prin prevederi legale cu caracter special pot introduce o actiune in contencios administrativ si persoane fizice in virtutea unei functii si nu in calitatea de persoana fizica – a se vedea cazul prefectului ce pe baza unor prevederi constitutionale are dreptul de a ataca in contencios administrativ actele emise de catre autoritatile locale. In al doilea rand, reclamantul trebuie sa se fi aflat intr-un raport de drept administrativ in care celalalt subiect este un organ sau un functionar al unui organ din sistemul administratiei publice. Sunt avute in vedere atat raporturile administrative in care partea interesata in promovarea actiunii in contencios se afla in afara sistemului organelor administratiei publice cat si raporturile in care partea ce introduce actiunea in contencios a facut parte dintr-un organ din sistemul administratiei publice.



Vatamarea unui drept, libertati sau interes recunoscut de lege in favoarea reclamantului – este vorba despre un drept subiectiv pe care legea il confera reclamantului si pe care autoritatea administrativa este obligata sa-l respecte. Nu este obligatoriu ca dreptul incalcat sa fie de natura administrativa, important este ca vatamarea sa fie rezultatul conduitei culpabile a organului administratiei publice.

Actiunea in justitie trebuie sa prezinte interes pentru reclamant – actul administrativ trebuie sa nu fi fost deja revocat, reclamantul sa u fi fost deja despagubit, etc.

Vatamarea sa fie urmarea unui act administrativ sau refuzului unei autoritati de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege – numai actele administrative, explicite sau implicite, pot constitui obiectul unei actiuni in contencios, deoarece numai acestea pot produce efecte juridice in cadrul raportului juridic de drept administrativ. Faptele materiale si operatiunile administrative nu pot face obiect al actiunii in contencios, prejudiciile aparute ca urmare a desfasurarii lor trebuind sa fie recuperate pe calea unei actiuni de drept comun.

Doar actele administrative de autoritate pot face obiectul actiunii in contencios, actele de gestiune fiind atacabile doar pe dreptul comun.

Actul administrativ trebuie sa emane de la o autoritate publica, inclusiv, de la o structura neguvernamentala investita cu prerogativele puterii publice.

Existenta prealabila a unui recurs gratios prin care reclamantul sa se fi adresat organului administrativ pentru repararea vatamarii suferite. Este vorba despre o atentionare a organului administratiei publice cu privire la posibilitatea existentei unui greseli care a generat o vatamare si la hotararea persoanei de a-si urmari realizarea interesului e calea unei actiuni in justitie.

Respectarea termenului de 30 de zile pentru introducerea actiunii - inainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vatamat se va adresa pentru apararea dreptului sau, in termen de 30 de zile de la data cand i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevazut la 30 de zile de la inregistrarea cererii respective, autoritatii emitente, care este obligata sa rezolve reclamatia in termen de 30 de zile de la aceasta.

In cazul in care cel care se considera vatamat nu este multumit de solutia data reclamatiei sale, el poate sesiza tribunalul in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei. Daca cel care se considera vatamat in dreptul sau s-a adresat cu reclamatie si autoritatii administrative ierarhic superioare celei care a emis actul, termenul de 30 de zile, se calculeaza de la comunicarea de catre acea autoritate a solutiei date reclamatiei. Sesizarea tribunalului se va putea face si in cazul in care autoritatea administrativa emitenta sau autoritatea ierarhic superioara nu rezolva reclamatia in termenul legal. In toate cazurile, introducerea cererii la tribunal nu se va putea face mai tarziu de un an de la data comunicarii actului administrativ a carui anulare se cere.

3. Actele ce nu pot fi atacate printr-o actiune in contencios

Nu pot fi atacate in justitie printr-o actiune in contencios administrativ:



actele care privesc raporturile dintre parlament sau Presedintele Romaniei si guvern;

actele administrative de autoritate si actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul parlamentului;

actele administrative referitoare la siguranta interna si externa a statului, precum si cele referitoare la interpretarea si executarea actelor internationale, la care Romania este parte;

→ masurile urgente luate de organele puterii executive pentru evitarea sau inlaturarea efectelor unor evenimente prezentand pericol public, cum sunt actele emise ca urmare a starii de necesitate sau pentru combaterea calamitatilor naturale, incendiilor de paduri, epidemiilor, epizootiilor si altor evenimente de aceeasi gravitate;

actele de comandament cu caracter militar;

→ actele administrative pentru desfiintarea sau modificarea carora se prevede, prin lege speciala, o alta procedura judiciara;

actele de gestiune savarsite de stat in calitate de persoana juridica si pentru administrarea patrimoniului sau;

actele administrative adoptate in exercitarea atributiilor de control ierarhic.

Cererile privitoare la stabilirea si scaderea impozitelor si a taxelor, precum si a amenzilor prevazute in legile de impozite si taxe, se rezolva de catre organele prevazute de legi speciale si in conditiile stabilite de acestea.

4. Executarea hotararilor pronuntate de catre instantele de contencios administrativ

In masura admiterii actiunii in contencios administrativ, instanta va dispune obligarea autoritatii administrative la revocarea, modificarea sau inlocuirea actului administrativ.

Pentru asigurarea executarii celor dispuse prin hotararile pronuntate, in cazul in care termenul in care s-a dispus executarea nu s-a respectat, se vor aplica sanctiuni conducatorului autoritatii administrative constand in amenda pentru fiecare zi de intarziere in aplicarea hotararii instantei iar reclamantului i se vor acorda despagubiri, de asemenea, pentru fiecare zi de intarziere. Este necesara o cerere din partea reclamantului cu privire la care instanta se va pronunta in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor. Hotararea instantei cu privire la aceasta cerere este definitiva si executorie.

In cazul cand hotararea instantei nu se executa din cauza altor functionari – nu a conducatorului care, se poate proba, ca a dispus masurile necesare pentru punerea in executare – reclamantul are dreptul de a se indrepta impotriva acestora potrivit dreptului comun

Executarea hotararilor prin care un organ administrativ este obligat la plata unei despagubiri ridica probleme deosebite, fiind necesara prevederea in cadrul bugetelor de venituri si cheltuieli a unui capitol care sa prevada o asemenea cheltuiala. Ce poate face reclamantul caruia i s-a recunoscut dreptul de a obtine o despagubire ? In lipsa unor dispozitii legale speciale care sa aiba ca obiect punerea in executare a unor astfel de hotarari apreciez ca trebuie urmata calea comuna pentru executarea silita, fiind posibila, in lipsa unei reactii adecvate din partea organului administratiei publice, chiar, blocarea conturilor.

Tema de meditatie: Daca si in ce conditii este posibila emiterea unor acte juridice care sa exonereze de raspundere organele administrative ce au emis acte administrative prin care au generat prejudicii unor persoane fizice sau juridice.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 796
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site