Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

SECTIUNEA I. DREPTUL SUBIECTIV CIVIL




DEFINITIE

In structura raportului juridic civil, continutul este definit ca fiind alcatuit din totalitatea drepturilor civile subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile.

Din aceasta formulare rezulta doua aspecte:

a.        Continutul raportului juridic civil are doua elemente: drepturi civile subiective si obligatii civile.

b.        Oricarui drept civil subiectiv ii corespunde o obligatie civila.

In doctrina au fost formulate mai multe definitii ale drepturilor civile subiective.

Definitia pe care o propune prof. Gh. Beleiu este, in opinia noastra, cea mai cuprinzatoare si, totodata, completa.

Enuntul ei este urmatorul:

Dreptul civil subiectiv este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ (persoana fizica sau persoana juridica) in virtutea careia aceasta poate, in limitele dreptului si moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare,(sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva), de la subiectul pasiv, si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie.”[1]

Din definitie, rezulta elementele definitorii ale dreptului civil subiectiv:

a.       dreptul civil subiectiv este o posibilitate recunoscuta de legea civila subiectului activ, persoana fizica sau persoana juridica.

b.      In temeiul acestei posibilitati, subiectul activ:

poate avea el insusi o anumita conduita;

poate pretinde o conduita corespunzatoare subiectului pasiv(sa dea, sa faca);

poate apela la concursul fortei de constrangere a statului.

CLASIFICAREA DREPTURILOR CIVILE SUBIECTIVE – CRITERII

drepturi absolute

a. In functie de opozabilitatea lor

drepturi relative

c. Dupa corelatia dintre ele

 


  1. Dupa opozabilitate drepturi subiective civile absolute

drepturi civile relative

Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face apel la altcineva pentru a-l realiza (exemplu: drepturi personale nepatrimoniale si cele reale).

Dreptul subiectiv civil relativ este acel drept in virtutea caruia titularul sau poate pretinde subiectului pasiv o conduita determinata, fara de care dreptul nu poate fi realizat (exemplu: dreptul de creanta).

Caracteristici:

DREPTUL ABSOLUT:

Are cunoscut numai titularul sau. Titularul obligatiei corelative nu este cunoscut.

Ii corespunde o obligatie generala si negativa de a nu i se aduce atingere.

Este opozabil tuturor (erga omnes).

DREPTUL RELATIV:

1. Are cunoscut titularul sau – subiectul activ, fiind cunoscut si subiectul pasiv;

Ii corespunde o obligatie ce are ca obiect a da, a face ori a nu face, care incumba unui subiect pasiv determinat.

3. Este opozabil numai subiectului pasiv, determinat.

  1. Dupa natura dreptului drepturi subiective civile patrimoniale

drepturi subiective civile nepatrimoniale



Patrimonial este dreptul subiectiv ce poate fi exprimat baneste (drepturile reale si drepturile de creanta).

Nepatrimonial este acel drept subiectiv civil al carui continut nu poate fi exprimat in bani.

I. Drepturile patrimoniale pot fi la randul:

Drepturi realejus in re, acele drepturi in virtutea carora titularul isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva.

Drepturi de creantajus in personam, acele drepturi subiective civile patrimoniale in virtutea carora subiectul activ, creditorul, poate pretinde subiectului pasiv (debitorul) sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Asemanari si deosebiri intre ele:

Asemanari

1. Ambele sunt patrimoniale;

2. Ambele au cunoscuti titularii, ca subiecte active.

Deosebiri

1. Sub aspectul subiectului pasiv:

- in cazul drepturilor reale nu este cunoscut;

- in cazul drepturilor de creanta este cunoscut.

2. Sub aspectul continutului obligatiei corelative:

- dreptului real ii corespunde o obligatie generala si negativa de a nu face – non facere – adica de abtinere;

- dreptului de creanta ii corespunde o obligatie al carei obiect poate consta, dupa caz, in a da, a face ori a nu face[2].

3. Sub aspectul numarului lor:

- drepturile reale sunt limitate;

- drepturile de creanta sunt nelimitate.

4. Sub aspectul executarii lor:

- numai drepturile reale sunt insotite de prerogativa urmaririi si de cea a preferintei[3].

II. Drepturile nepatrimoniale sau drepturile personale pot fi clasificate astfel:

1. Drepturi care privesc existenta si integritatea persoanei (dreptul la onoare, cinste, demnitate, viata, sanatate).

2. Drepturi care privesc identificarea persoanei:

- persoana fizica: dreptul la nume, pseudonim, domiciliu;

- persoana juridica: dreptul la denumire, sediu.

3. Drepturi decurgand din creatia intelectuala = drepturi nepatrimoniale decurgand din opera literara sau stiintifica.

a.       Dupa corelatia dintre ele:

drepturi subiective civile principale si accesorii

drepturi subiective civile accesorii

Principale, sunt acele drepturi civile a caror existenta nu este depinzatoare de un alt drept,

fiind de sine statatoare.

Accesorii, sunt acele drepturi civile a caror existenta este legata de un alt drept subiectiv

civil.

In consecinta, dreptul accesoriu depinde intotdeauna de un drept subiectiv principal, potrivit

vechiului adagio „accesorium sequitur principale”.

Drepturile nepatrimoniale sunt – toate - drepturi principale.

In materia drepturilor de creanta, sunt accesorii:

dobanda aferenta creantei principale;

clauza penala[4].

In materia drepturilor reale

I.            Drepturile reale principale sunt urmatoarele:

a. Dreptul de proprietate

proprietate privata sau particulara a persoanei fizice;

proprietate a persoanei juridice cooperatiste sau obstesti;

proprietate a persoanei juridice mixte, art.35 alin.1 Legea 31/1990;

dreptul de proprietate de stat;

b. Drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate sunt:

dreptul de uz, uzufruct, abitatie, superficie, servitute.

c. Dreptul de folosinta al institutiilor de stat (fostul drept de administrare

operativa directa).

d. Dreptul de folosinta al cetatenilor asupra terenurilor proprietate de stat pe care

si-au construit locuinte, devenind prin efectul Legii 18/1991 un drept de proprietate.

e. Dreptul de folosinta asupra unor terenuri de stat atribuite persoanelor juridice

cooperatiste sau obstesti.

f. Dreptul de preemtiune reglementat de art. 48 din Legea 18/1991 (al

coproprietarilor si vecinilor).

II.         Drepturi reale accesorii sunt:

a.       Dreptul de ipoteca (garantie reala imobiliara);



b.      Dreptul de gaj (amanetul, garantie reala mobiliara);

c.       Privilegiile[5];

d.      Dreptul de retentie[6].

d.      Dupa gradul de certitudine conferit titularului:

drepturi subiective civile principale

drepturi subiective civile accesorii

Este pur si simplu acel drept subiectiv civil, a carui realizare nu depinde de o

conditie, cauza sau termen viitor.

Exemplu: dreptul de proprietate dobandit de donatar.

Este afectat de modalitati, acel drept subiectiv civil a carui existenta ori exercitare depinde de o imprejurare viitoare certa ori incerta.

3. RECUNOASTEREA, OCROTIREA SI EXERCITAREA DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL. ABUZUL DE DREPT.

A.        Recunoasterea dreptului subiectiv civil poate fi globala sau generala si speciala.

Recunoasterea dreptului subiectiv civil in general, este realizata pentru persoanele fizice

de catre art.1 din Decretul 31/1954 iar pentru persoanele juridice, de catre art. 2.

Potrivit art.1, „Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute in scopul de a

satisface interesele personale, materiale si culturale in acord cu interesul obstesc potrivit legii”.

Potrivit art.2, „Drepturile civile pe care le au, ca persoane juridice, organizatiile,

precum organele de stat si celelalte institutii de stat, sunt recunoscute”

Recunoasterea speciala a dreptului subiectiv civil este facuta de diferitele izvoare ale

dreptului civil pe categorii ori specii de asemenea drepturi.

De exemplu:

Codul civil recunoaste majoritatea drepturilor civile patrimoniale;

Decretul 31/1954, reglementeaza atributele de identificare ale persoanelor fizice, precum si ale persoanei juridice (domiciliu, nume, sediu, denumire).

Constitutia – consacra, deasemenea, drepturile fundamentale ale cetatenilor; care sunt drepturi subiective civile.

B. Ocrotirea dreptului subiectiv civil

Ocrotirea dreptului subiectiv civil este unul din principiile fundamentale ale

Dreptului civil, consacrat de art.3 alin.1 din Decretul 31/1954, potrivit caruia „Drepturile civile sunt ocrotite de lege”.

Cum se realizeaza insa in concret aceasta ocrotire?

Prin mijloace de drept procesual civil.

In cazul incalcarii unui drept subiectiv civil, titularul sau poate chema in judecata

persoana raspunzatoare de stirbirea dreptului sau

C. Principiile exercitarii dreptului subiectiv civil

In dreptul civil, principiul este ca dreptul subiectiv civil nu trebuie exercitat obligatoriu, aceasta fiind o facultate a titularului. Exercitarea dreptului subiectiv civil, daca este o facultate, inseamna ca, gradual, poate avea o anumita masura (mai mult sau mai putin), in functie de care sunt delimitate principiile exercitarii:

a. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat numai potrivit cu scopul lui economic si social;

b. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea legii si moralei;

c. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna credinta - art. 970 alin. 1 Cod civil:„Conventiile trebuie exercitate cu buna credinta (bona fides)”;

d. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale.

Daca un drept subiectiv civil este exercitat cu respectarea acestor principii, isi are finalitate regula ca: ”cine-si exercita dreptul sau, nu vatama pe nimeni” – „qui mo jure utitur, nemo laedet.

D. Abuzul de drept

Prin abuzul de drept se intelege exercitarea unui dreptul subiectiv civil cu incalcarea

principiilor exercitarii sale.

Altfel spus abuzul de drept presupune:

nesocotirea scopului economic pentru care a fost recunoscut dreptul;

nesocotirea legii si moralei in exercitarea dreptului subiectiv civil;

exercitarea dreptului subiectiv civil cu rea credinta;

exercitarea dreptului subiectiv civil cu depasirea limitelor sale.

Sanctiunea abuzului de drept, este refuzul concursului fortei coercitive a statului de a-l

ocroti.

Daca-l invoca reclamantul – va fi respinsa cererea acestuia.

Daca-l invoca paratul – va fi respinsa apararea sa.

In practica judiciara s-a apreciat ca pretentia paratelor de a avea acces permanent prin usa ce asigura intrarea din exterior in holul casei scarilor, bazata pe dreptul de folosinta comuna pe care il au asupra dependintelor – pivnita si podul – apare ca o exercitare abuziva a dreptului lor, cat timp prin usa de la holul apartamentului, creata in acest scop, au asigurata legatura, normala si corespunzatoare, cu scarile de acces la dependintele respective[7].

Daca abuzul se concretizeaza printr-o fapta ilicita, raspunderea va fi delictuala.

SECTIUNEA a II-a. OBLIGATIA CIVILA



  1. Definitie, terminologie

Obligatia civila este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o

anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da, a face ori a nu face ceva si care, la nevoie poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.

Expresia, are trei intelesuri:

a.       indatorirea subiectului pasiv de a da, a face ori a nu face ceva = sensul definitiei;

b.      raport obligational in care subiectul activ (creditorul) pretinde subiectului pasiv (debitorul) sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva;

c.       inscris constatator al unei creante (obligatiunea C.E.C.).

  1. Clasificarea obligatiilor civile

I.            In functie de obiectul lor

    1. obligatia de a da , a face, a nu face;
    2. obligatia pozitiva sau negativa;
    3. obligatia de rezultat (determinata) sau de diligenta (de mijloace)

De exemplu: este obligatie de rezultat obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul vandut; obligatia medicului de a starui in vindecarea bolnavului este obligatie de diligenta.

II.         Dupa opozabilitatea lor

a. obligatii obisnuite – opozabile partilor – debitorul fata de creditor

b. obligatii opozabile si tertilor (scriptae in rem), acele obligatii strans legate de un bun astfel incat creditorul nu-si poate realiza dreptul sau decat cu concursul titularului actual al dreptului real asupra acelui bun, care este tinut, si el, de indeplinirea unei obligatii nascuta anterior fara participarea sa ; este o astfel de obligatie cea a cumparatorului unui bun ce formeaza obiectul unui contract de locatiune, potrivit art.1441 Cod civil.

c. reale (popter rem) – obligatia detinatorului unui bun (de a cultiva pamantul, de a conserva un tablou din patrimoniu).

III.       In functie de sanctiunea lor:

a.       obligatii civile perfecte;

b.      obligatia civile imperfecte.

Sunt civile sau perfecte acele obligatii care beneficiaza integral de sanctiune juridica, in asa fel incat creditorul lor poate apela la forta de constrangere a statului pentru executarea dreptului sau in cazul neexecutarii de buna voie.

Sunt naturale sau imperfecte acele obligatii care nu se bucura integral de sanctiune juridica. Totusi, desi nu se poate cere executarea lor silita, odata executate de buna voie debitorii nu mai pot pretinde restituirea prestatiilor, caci potrivit art.1092 Cod civil „repetitiunea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale care au fost achitate de buna voie”. Spre exemplu, cazul debitorului care, executandu-si prestatia dupa implinirea termenului de prescriptie prevazut de Decretul nr.167/1958, nu mai poate pretinde restituirea a ceea ce a platit, cu motivarea ca dreptul la actiune al creditorului s-ar fi prescris[9].



Ghe.Beleiu, Drept civil. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil-editie revazuta si adaugita, Editura Sansa, Bucuresti, 1995, p.74

“A nu face” ceva inseamna, de data aceasta, obligatia debitorului de a se abtine de la ceva ce ar fi facut daca nu s-ar fi obligat la abstentiune – Ghe.Beleiu, op.cit.;p.76

Prerogativa preferintei consta in posibilitatea titularului dreptului real de a fi satisfacut cu prioritate fata de titularii altor drepturi. De exemplu, din pretul imobilului ipotecat, scos la vanzare silita prin licitatie, mai intai isi va satisface creanta creditorul ipotecar, ca titular al dreptului real de ipoteca, iar numai eventualul rest va fi distribuit creditorilor chirografari ai debitorului urmarit. A se vedea Gabriel Boroi, Drept civil. Teoria generala, Editura All, Bucuresti, 1997,p.59

Clauza penala este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul suferit de creditor ca urmare a neexecutarii obligatiei de catre debitorul sau ori a executarii cu intarziere sau necorespunzatoare – Gabriel Boroi, op.cit.,p.61, Spre exemplu, intr-un contract de inchiriere se poate stipula obligatia locatarului de a plati penalitati pentru fiecare zi de intarziere la plata chiriei.

Potrivit art.1722 Cod civil:”Privilegiul este un drept, ce da unui creditor calitatea creantei sale de a fi preferat celorlanti creditori , fie chiar ipotecari “

Dreptul de retentie nu este consacrat expres de legislatia civila in vigoare, dar este recunoscut de doctrina si de practica judiciara.Dreptul de retentie se prezinta ca un adevarat drept real de garantie, in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa il restituie, are dreptul sa retina bunul respectiv, sa refuze deci restituirea, pana ce creditorul, titular al bunului, ii va plati sumele pe care le-a cheltui cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. (C.Hamangiu, I.R.Balanescu, Al.Baicoianu, Tratat de drept civil roman, vol.2, Editura All, Bucuresti, 1998, p.662);Sent.civ.nr.11247/2002 a Judecatoriei Galati (nepublicata)

Tribunalul Suprem, sectia civila, decizia nr.734/1989, in “Dreptul”,nr.3/1990.

Ghe.Beleiu, op.cit.p.84

Ioan Apostu, Izvoarele obligatiilor civile, Editura National, Bucuresti, 2003, p.13






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1112
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site