Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE - Notiune, Caractere juridice, Conditii de validitate

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

Notiune, Caractere juridice, Conditii de validitate

  1. Notiune

Vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti-vanzatorul-stramuta- proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti – cumparatorul – care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut (art. 1294) Cod civil.





Se poate stramuta nu numai proprietatea (care este de natura contractului, nu

de esenta acestuia) ci si :

Un drept real (drept de superficie)

Un drept de creanta

Un drept din domeniul proprietatii intelectuale, saun exceptional (vanzarea unei mosteniri).

Nu pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare

Drepturi personale nepatrimoniale

Si cele patrimoniale cu caracter strict personal (drept real de uz, alutatie al sotului supravietuitor)

Drept de clientela al liberilor profesionisti

Dreptul la pensie.

CARACTERE JURIDICE

1.– este contract sinalagmatic- da nastere la obligatii reciproce pentru ambele parti.

2.- este cu titlu oneros – ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale – adica primirea unui echivalent.

3.-este comutativ- existenta si intinderea obligatilor reciproce sunt cunoscute de parti, de la incheierea contractului si nu depind de un eveniment viitor.

4.-este consensual- prin exceptie de la principiul consensualismului in cazuri special prevazute de lege vanzarea devine contract solemn.

Exemplu: terenurile – vanzarea (actul trebuie sa imbrace forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute .   

Daca instrainarea are ca obiect o constructie cu terenul aferent,dar contractul nu a fost autentificat cumparatorul – dobandeste numai un drept de superficie –in privinta terenurilor, deci:-drept de proprietate asupra constructiei

drept de folosinta asupra terenului.

PENTRU AUTOVEHICULE

-Radierea si inmatricularea in circulatie a autovehiculelor de catre organele de politie si financiare se face pe baza contractului tip de vanzare – cumparare incheiat la organele de politie, renuntandu-se la forma autentificata de notare.

Deci vanzarea – cumpararea de autovehicule este un contract consensual.

Faptul ca vanzarea – cumpararea unui bun se incheie intr-un act autentic (prin intelegerea partilor nu il transforma intr-un act solemn.

5. Contractul translativ de proprietate din momentul incheieri lui –prin efectul realizarii acordului de vointa.

Din momentul dobandirii dreptului de proprietate cumparatorul suporta si riscul pierii lucrului potrivit principiului res perit domino.

Vanzatorul suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere cu privire la executarea obligatiei de predare a lucrului vandut.

Principiul transmiterii imediate a dreptului de proprietate ( si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza daca sunt indeplinite conditile:

a)      vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul perfect valabil incheiat.

b)      sa fie vorba de lucruri determinate individual (certe). Pentru lucrurile de gentransmiterea proprietatii se realizeaza prin individualizare adica predare.

Individualizarea se mai poate face si prin:

etichetarea coletelor

predarea coletelor unui caraus sau cumparator.

Asemanator lucrurilor de gen – in cazul obligatilor alternative ( cand vanzarea are ca obiect vanzarea unui lucru din doua) sau mai multe, determinate (certe) dar numai alternativ atunci proprietatea se transmite in momentul alegerii (prin alegere se individualizeaza lucrul.

Vanzatorul suporta riscul pieirii pana la alegere.

Daca doua obiecte sunt bunuri de gen (10 kg. grau, sau 10 kg. porumb) T pentru a opera transferul proprietatii si a riscurilor trebuie sa se procedeze si la individulaizarea propriu zisa a lucrului ales.

Pentru obligatiile facultative Tdeoarece are ca obiect un singur lucru, al doilea fiin prevazut numai ca o simpla posibilitate de plata- problema transferarii :

dreptul de proprietate

dreptul riscurilor

Acestea se rezolva dupa cum unicul obiect este cert sau de gen.

c)      Lucrul trebuie sa existe si in cazul bunurilor viitoare- lucruri ce urmeaza a fi confectionate sau recolte desi pot forma obiectul contractului, transferul proprietatii poate opera numai din momentul in care au fost executate, terminate, in stare de a fi predate cumparatorului.

d)     Trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala.

6. O precizare se impune in legatura cu publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare (in virtutea Legii cadastrului Leg. 7/1996 )prin care s-a preazut unificarea sistemelor de publicitate imobiliara, sub forma inscrierii in cartile funciare.

I. Inscrierile facute in registrele (cartile)de publicitate imobiliara inainte de intrarea in vigoare a noii legi vor produce efecte :

constitutive in sistemul cartilor funciare

de opozabilitate in sistemul de transcriptie.

II. Dupa intrarea in vigoare a Legii 7/ 1996, toate actele translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare- pentru a fi opozabile fata de terti –trebuie sa fie inscrise in cartea funciara.

Pentru lucrurile mobile nu exista un sistem de publicitatecaci posesia lor constituie cel mai bun mijloc de publicitate. Astfel daca vanzatorul a vandut de doua ori lucrul mobil, va avea preferinte cel care a intrat mai intai cu buna credinta in posesia lucrului .

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE –CUMPARARE

-Consimtamantul

-Capacitatea

-Obiectul

-Cauza

CONSIMTAMANTUL

Vanzarea (ca orice contract) se incheie prin consimtamantul partilor.

Urmeaza sa analizam anumite probleme specifice vanzarii:

- promisiunea de vanzare: -unilaterala

sau

- bilaterala

- pactul de preferi

- dreptul de preemtiune.

PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE ( SAU DE CUMPARARE )

O persoana proprietar se obliga fata de o alta persoana sa-i vanda lucrul, daca aceasta din urma isi manifesta vointa de al cumpara.

Este un antecontract care da nastere la un drept de creanta, una din parti fiind obligata (obligatie de a face ) fata de cealalta sa vanda in viitor un bun, beneficiarul promisiunii putand opta in sensul de al cumpara sau nu.

- este contract unilateral = creeaza obligatii numai pentru una din parti (promitent).

Daca beneficiarul opteaza an sensul cumpararii si promitentul refuza vanzarea ( la termen stabilit ) atunci beneficiarul are dreptul la daune – interese.

PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE

- adica de a vinde si de a cumpara - ambele parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit contractul de vanzare- cumparare.

- este un antecontract asi oricare dintre parti poate cere incheierea contractului.

In dreptul francezpromisiunea de vanzare, valoreaza vanzare daca in exista consimtamantul reciproc al celor doua paarti asupra lucrului si asupra pretului.

Daca lucrul se gaseste in patrimoniul vanzatorului si acesta nu isi respecta obligatia de a vinde lucrul se pronunta potivit dispozitiilor Cod civil T o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare- cumparare.

PACTUL DE PREFERINTA

Proprietarul unui bun se obliga in cazul in care il vinde sa acorde preferinta unei anumite persoane.

Conditia este numai simpla protestativa – depinzand si de imprejurari externe.

Proprietarulnu se obliga sa vanda ci numai sa acorde preferinta (la un pret egal) daca se hotaraste sa vanda.

DREPTUL DE PREEMPTIUNE

Daca proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa il vanda, legea confera un drept prioritar la cumparare (drept de preemptiune)

-coproprietarilor

-proprietarilor vecini

-arendasului

-statului (Art. 48-49 din Leg. 18/1991, Art.9 din Leg. 16/1994 – Leg. Arendarii

Dreptul de preemptiune are natura legala – fiind instituit printr-o normaa imperativa.

Instituirea acestui drept reprezinta o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor si de la principiul potrivit caruia proprietarul dispune liber (exclusiv si absolut) de bunul sau ( art. 480 Cod civil ).

este un drept patrimonial

este un drept absolut, opozabil erga omnes.

DOMENIUL SI CONDITIILE DE APLICARE

  1. Dreptul de preemtiune are ca obiect numai terenuri agricole (terenuri arabile, pasuni, vii, etc.) situate in extravilan.
  2. Dreptul de preemtiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face”prin vanzare” daca se face cu titlu gratuit nu se recunoaste.
  3. Actul Juridic proiectat trebuie sa aiba ca obiect transmiterea dreptului de proprietate ( nu vizeaza dezmembramintele sau folosinta terenurilor (arendarea).

TITULARII DREPTULUI DE PREEMTIUNE

Acestia sunt stabiliti in ordinea prevazuta de Leg. 18/1991.

-coproprietarii terenului agricol daca unul (sau unii ) se hotareste sa vanda cota parte din dreptul de proprietate

-proprietarii vecini

-statul

-arendasul.

CAPACITATEA PARTILOR

Pot cumpara toti carora nu le este oprit de lege” ( art. 1306 Cod civil ).

Capacitatea este regula iar incapacitatea este exceptia

Cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege.

Fiind un act de dispozitie atat pentru vanzare cat si pentru cumparare T partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina

a)persoanele lipsite de capacitate

b)persoanele cu capacitate de exercitiu restransa

T trebuie sa incheie actul prin /ocrotitorul legal respectiv cu /incuvintarea acestuia T si in toate cazurile cu incuvintare autoritatii tutelare.

INCAPACITATILE SPECIALE

1.Vanzarea intre soti este interzisa (art.1307 Cod civil)

donatia intre soti este revocabila

prin aceasta interdictie se apara interesele mostenitorilor

se apara interesele creditorilor.

2. Tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela sa (art. 809 Cod civil)

3. Mandatarii conventionali sau legali sunt imputerniciti de a vinde un lucru, nu pot sa il cumpere (art.1308) de regula nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si calitatea de vanzator si cea de cumparator.

Persoanele care administreaza bunuri care apartin statului, comunelor, oraselor, municipiului sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (ar. 1308 pct. 3 din Cod civil).

Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art. 1308 pct. 4 Cod civil ).

Judecatorii, procurotii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori ) de drepturi litigioase care sunt de competenta Curtii de apel in a carui circumscriptie isi exercita functia sau profesia (art.1309 Cod civil).

Persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobile care se vand prin licitatie publica (art.355 Cod de procedura civila).

OBIECTUL CONTRACTULUI – LUCRUL VANDUT, PRETUL

-Obligatia vanzatorului are ca obiect lucrul vandut.

-Obligatia cumparatorului are ca obiect pretul.

LUCRUL VANDUT

Lucrul sa fie in comert (adica in circuitul civil) legea declara inalienabile bunurile care fac parte din domeniul public:

al statului

sau al unitatilor administrativ- teritoriale

In principiu un bun nu poate fi declarat inalienabil prin vointa omului.

Lucrul sa existe (actuala sau viitoare)

Dintre bunurile viitoare numai mostenirea nedeschisa inca nu poate forma obiectul unui contract.

Lucrul sa fie:

Determinat sau determinabil

Licit si posibil

ca la orice act juridic.

Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut individual determinat

PRETUL

Trebuie fixat in bani – banii sunt de esenta vanzarii/daca pentru stingerea unei obligatii nu se dau banii, ci un bun, contractul nu este vanzare- cumparare ci un schimb, dare in plata sau un contract prenumit.

Pretul sa fie determinat sau determinabil.

Pretul este determinat cand cuantumul lui este hotarat de parti in momentul incheierii contractului.

Pretul este determinabil atunci cand stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parti.

3.Pretul sa fie sincer si serios .

Pretul este sincer adica un pret real pe care partile sa-l fi stabilit , nu in mod fictiv.

Pretul este serios adica sa nu fie derizoriu adica disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut ( in acest caz contractul este nul ca vanzare – cumparare dar este valabil ca donatie deghizata) .

EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE- CUMPARARE

-Prin efectele contractului de vanzare – cumparare se inteleg obligatiile pe care contractul le creeaza in sarcina partilor contractante.

OBLIGATIILE VANZATORULUI

Sa predea lucrul vandut cumparatorului.

Sa garanteze: - contra evictiunii

- si contra viciilor

PREDAREA LUCRULUI VANDUT

Prin predare se intelege punerea lucrului vandut la dispozitia cumparatorului .

Predarea se face la locul unde se afla lucrul vandut in momentul contractarii.

In lipsa de stipulatie contrara rezulta obligatia de predare a lucrului vandut cherabila nu portabila.

CHELTUIELI DE PREDARE

( Cantarire, Masurare, Numarare )

Cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului.

Cheltuielile de ridicare sunt in sarcina cumparatorului in lipsa de stipulatie contrara.

In lipsa de stipulatie contrara, vanzatorul este obligat sa predea odata cu lucrul vandut si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate.

Cumparatorul are dreptul la accesoriile lucrului vandut si la tot ce a fost destinat la uzul sau perpetuu.

OBLIGATIA ACCESORIE PREDARII

Daca lucrul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului, vanzatorul este obligat sa il conserve pana in momentul predarii.

SANCTIUNEA NERESPECTARII OBLIGATIEI DE PREDARE

In caz de neexecutare totala sau partiala datorita culpei vanzatorului, cumparatorul poate invoca: - exceptia de neexecutare sau

rezolutiunea vanzarii cu daune interese sau

executarea in natura a contractului.

OBLIGATIA DE GARANTIE

Obligatia de garantie a vanzatorului pentru cumparator are dubla infatisare:

Vanzatorul trebuie:

sa il garanteze pe cumparator de linistita folosinta a lucrului, contra evictiunii .

si de a utila contra viciilor folosinta lucrului.

GARANTIA CONTRA EVICTIUNII

Evictiunea: - reprezinta pierderea proprietatii lucrului in total sau in parte

- sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar.

Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale ( a vanzatorului ).

Codul civil, vizeaza, in special evictiunea provenind de la un tert.

Obligatia de garantie opereaza (mai puternic) daca provine dintr-un fapt personal al vanzatorului.

Se numeste fapt personal (art. 1339 Cod civil) orice fapt sau act anterior vanzarii, dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract Tsavarsit de catre:

vanzator

sau succesorii sai universali (orice titlu universal)

- de natura a-l tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului, indiferent ca este vorba de o : - tulburare de fapt (deposedarea cumparatorului de o parte din teren

-sau tulburare de drept ( vanzatorul invoca un drept de uzufruct sau

abitatie nerezervat prin contract).

Cumparatorul se poate apara prin invocarea unei exceptii personale –„ exceptii de garantie” cine trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga.

Deoarece obligatia de garantie a vanzatorului este o obligatie patrimoniala – dupa moartea luiea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlu universal (nu celor cu titlu particular).

Garantia contra evictiunii rezultand:

sa il apere pe cumparator

sa suporte cosecintele evictiunii

din fapta unui tert.

Dca tulburarea provine din partea unei tert persoane, vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator, iar daca nu reuseste sa-l apere va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii.

Obligatia de garantie a vanzatorului exista daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

sa fie vorba de o tulburare de drept

vanzatorul nu raspunde pentru o tulburare de fapt care nu are un temei juridic.

in contra tulburarilor de fapt cumparatorul se poate apara singur prin actiuni posesorii.

Dreptul invocat de tertul evnigator poate fi un drept real ( drept de proprietate, drept de uzufruct).

In cazul ipotecilor si privilegiilor – obligatia de garantie se declanseaza numai daca debitorul principal nu-si plateste datoria si creditrul trece la realizarea creantei.

Evictiunea poate exista si in cazul invocarii de catre un tert a unui drept de creanta (imbunatatiri aduse de locatar pe care cumparatorul este obliga sa le plateasca .

  • vanzatorul este garant daca tulburarea din partea tertului are o cauza anterioara vanzarii (nu raspunde pentru fapte intervenite ulterior vanzarii ).
  • Necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator

Daca a avut cunostinta de pericolul evictiunii inseamna ca a acceptat riscul-contractul aand caracter aleatoriu.

NATURA SI MODUL DE FUNCTIONARE A OBLIGATIEI DE GARANTIE

Cat timp evictiunea nu sa produs vanzatorul tinut sa se abtina de la orice fapt – obligatie de a nu face .



Daca evictiunea e pe cale de a se produce – vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului T obligatie de a face, daca cumparatorul este actionat in justitie de catre un tert, trebuie sa-l introduca in proces si pe vanzator printr-o cerere de chemare in garantie.

Daca evictiunea s-a produs T raspunderea vanzatorului este de a da.

EFECTELE OBLIGATIEI DE GARANTIE IN CAZ DE EVICTIUNE CONSUMATA

IN CAZ DE EVICTIUNE TOTALA

vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit.

cumparatorul are drept la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator ( deoarece posesorul de buna credinta dobandeste fructele) ( art. 485 Cod civil ).

cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata

atat ale procesului din care a rezultat evictiunea

cat si daca este cazul, ale actiunii in regres contra vanzatorului.

cumparatorul are drept la daune interese potrivit dreptului comun .

EVICTIUNE PARTIALA are ca obiect:

-fie o fractiune din lucru

-sau o cota ideala din dreptul de proprietate

-fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru.

a)      daca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta, incat cumparatorul nu ar fi cumparat, el poate cere rezolutiunea vanzarii ( cumparatorul restituie bunul primeste pretul + despagubiri.

b)     Daca cumparatorul nu cere rezolutiunea T are dreptul la valoarea partii vandute prin efectul evictiunii.

PRESCRIPTIA – incepe sa curga de la data producerii evictiunii .

POT INTERVENI T MODIFICARI CONVENTIONALE ALE GARANTIEI CONTRA EVICTIUNII.

in privinta clauzelor de agravare a raspunderii vanzatorului, legea nu prevede limitari.

in privinta clauzelor de exonerare de raspundere, inlaturare sau micsorare, de raspundere a vanzatorului legea prevede doua limitari:

a)      obligatia negativa de garantie a vanzatorului pentru fapte personale nu pot fi:

- nici inlaturata

- nici micsorata

(sanctiunea fiind nulitatea clauzei).

b)      exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa, dar nu poate scuti pe vanzator de a restitui pretul ( fara despagubiri).

GARANTIA CONTRA VICIILOR LUCRULUI VANDUT

vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului folosinta utila a lucrului.

Vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului daca din cauza lor lucrul este:

Impropriu intrebuintarii dupa destinatie

Sau daca viciile micsoreaza valoarea de intrebuintare, astfel incat nu ar fi cumparat lucrul daca ar fi stiut sau ar fi platit un pret mai mic.

CONDITII:

VICIUL SA FIE ASCUNS – vanzatorul nu raspunde de viciile aparute si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga.

VICIUL SA FI EXISTAT IN MOMENTUL INCHE IERII CONTRACTULUI- pentru viciile ivite ulterior vanzatorul nu raspunde.

VICIUL SA FIE GRAV – adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii.

Toate cele trei elemente care conditioneaza obligatia de garantie a vanzarii sa fie dovedite de cumparator.

Obligatie de garantie pentru vicii se aplica la orice vanzare, cu doua exceptii:

In cazul vanzarii prin licitatie publica (care se face prin intermediul justitiei)

In cazul vanzarii de drepturi succesorale, vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor, nu si de calitatea bunurilor din mostenire .

EFECTELE SI INTINDEREA RASPUNDERII VANZATORULUI PENTRU VICII

Cumparatorul are facultatea de a cere:

Fie rezolutiunea vanzarii- redhibitorie

Fie o reducere a pretului- estimatorie

Actiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii se numeste redhibitorie.

Vanzatorul este obligat in cazul admiterii actiunii care reprimind lucrul, sa restituie pretul + cheltuielile vanzarii suportate de cumparator.

Actiunea speciala de reducere de pret proportionala cu reducerea valorii lucrului datorata viciului se numeste estimatorie.

Legea reglementeaza optiunea intre aceste doua actiuni.

Totusi literatura de specialitate si practica intrevede si posibilitatea, remedierii defectiunilor (inlaturarii vicilor ) de catre sau in contul vanzatorului.

In cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune interese numai daca cumparatorul dovedeste cu orice mijloace de proba ca vanzatorul a fost de rea credinta (a cunoscut viciile).

RISCUL PIEIRII LUCRULUI

Daca lucrul a pierit din cauza viciilor, vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii, iar daca a fost de rea credinta – poate fi obligat la plata daunelor interese .

Daca lucrul a pierit fortuit – vanzatorul nu raspunde pentru vicii.

TERMENUL DE INTENTARE A ACTIUNILOR

Conform Decretului 167 /1958

Dreptul la actiune privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.

Actiunile :

Redhibitorii

Estimatorii (sau remedierii vicilor)

Pot fi intentate in termen de 6 luni.

Iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie ( deci vanzatorul a fost de rea credinta) – in termenul general de prescriptie pot fi intentate actiunile.

In cazul constructiilor dreptul material la actiune privind vicile ascunse ale unei constructii se prescrie in termen de 6 luni, socotit de la data descoperirii viciilor, care trebuie constatate cel mai tarziu in 3 ani de la predare constructiei.

Descoperirea acestora, de la care curge prescriptia trebuie sa aiba loc cel mai tarziu intr-un an de la predarea lucrului.

MODIFICARI CONVENTIONALE ALE GARANTIEI PENTRU VICII

Clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii, este valabila numai daca vanzatorul fos de buna credinta (nu a cunoscut viciile ).

Clauzele de agravare a obligatiei de garantie nu comporta limitari.

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI

1.Plata pretului

2.De a lua in primire lucrul vandut

PLATA PRETULUI

Daca nu s-a prevazut altfel in contract cumparatorul este obligat sa plateasca pretul.

La locul

Si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut.

I. conform regulilor generale in materie de obligatii plata se face, in lipsa de stipulatie contrara la domicilul debitorului (cherabila).

II. iar in materi de vanzare- la locul unde se face predarea lucrului vandut – deci obligatia de plata a pretului este portabila.

In dreptul comun:- in lipsa de termen, plata se poate cere imediat.

-iar in materie de vanzare – in momentul predarii lucrului vandut.

Daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului – la scadenta cumparatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime.

DOBANDA PRETULUI

Cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului in cazurile

daca exisa conventie in acest sens

daca lucrul vandut si predat este producator de fructe

daca si din momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printr-o notificare.

SANCTIUNEA NEPLATII PRETULUI

In caz de neplata, vanzatorul poate alege intre mai multe posibilitati:

vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei, ceea ce este intotdeauna posibila ( aceasta actiune are caracter personalsi se prescrie in termenul general de 3 ani )

vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare ( confundata cu dreptul de

retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei.

vanzatorul poate cere rezolutiunea contractului .

LUAREA IN PRIMIRE A LUCRULUI VANDUT-CUMPARAT

cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut:

la locul

si la termenul la care vanzatorul s-a obligat sa-l predea, suportand cheltuielile de ridicare.

In caz de neexecutare (dupa punerea in intarziere a cumparatorului ) vanzatorul poate cere instantei:

obligarea cumparatorului la luare inprimire a lucrului/cominatorii

sa-l depuna in alt loc, cheltuielile de depozitare fiind in sarcina cumparatorului.

Vanzatorul – poate cere rezolutiunea contractului cu daune interese.

Daca partile nu au stipulat in contract un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea ea se produce pe cale judecatoreasca.

Rezolutiunea se produce de drept fara e xistenta unui pac comosoriu daca in contract s-a stabilit un termen ( de ridicare ) in favoarea vanzatorului.

Rezolutiunea este producatoare de drepturi – termen de ridicare in favoarea vanzatorului.

SUPORTAREA CHELTUIELILOR VANZARII

In lipsa de stipulatie contrara – cheltuielile de vanzare ( taxe de timbru- onorariu notarial, de publicitate imobiliara) le suporta cumpartorul.

VARIETATI DE VANZARE

VANZARE DUPA:

GREUTATE

NUMAR SAU

MASURA

Aceasta vanzare are ca obiect bunuri de gen dintr-un lot determinat (gen limitat) si este necesar sa se apeleze la cantarire, numarare, masurare pentru individualizarea cantitatii vandute din lot ( se vand 10 kg. cartofi dintr-o cantitate mai mare ).

Vanzarea este perfecta – din momentul in care partile au cazut de acord asupra lucrului si pretului.

Efecte – pana la cantarire, numarare, masurare T proprietatea si riscurile.

Nu se transmit pentru ca nu este individualizat lucrul vandut sau nu este determinat pretul.

Daca prin lucrul fortuit vanzatorul nu poate cere pretul sau daune interese.

DELIMITAREA FATA DE VANZAREA CU GRAMADA SAU IN BLOC

Aceasta are ca obiect- o cantitate determinata prin masa ei (graul dintr-un hambar).

In acest caz pretul este determinat global pentru intreaga cantitate.

Obiectul fiind bine individualizat transmite in momentul incheierii contractului proprietatea si riscurile.

VANZAREA PE INCERCATE

Este un contract incheiat din momentul realizarii acordului de vointa – in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator.

Cumparatorul nu poate refuza lucrul pe motiv ca nu-i place, ci numai daca lucrul este in mod obiectiv necorespunzator.

Pana la indeplinirea conditiei- riscul pieirii fortuite a lucrului este in sarcina vantatorului (proprietar sub conditie rezolutorie).

Dupa indeplinirea conditiei T cumparatorul devine proprietar al lucrului in mod retoactiv din momentul (ziua) incheierii contractului.

DELIMITAREA FATA DE VANZAREA PE GUSTATE

Acestea vantari se socotesc incheiate decat dupa ce cumparatorul a gustat marfa si a declarat ca ii convine.

El poate refuza pe motiv ca nu-i place.

Nu este o vanzare sub conditie, deoarece ar afecta vanzarea- ar fi conditie pur protestativa.

Proprietatea se transmite dupa individualizare.

VANZAREA CU PACT DE RASCUMPARARE

este o vanzare supusa unei conditii rezolutorii exprese ce consta in facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua lucrul vandut, restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen.

O asemene vanzare este nula de drept.

Acestea sunt interzise deoarece de cele mai multe ori ascund :

imprumuturi cu dobanzi camataresti (garantate real sau cu lucrul respectiv)

imprumutul impunand stipularea in contractul de vanzare-cumparare, drept pret o suma disproprtional de mare fata de suma imprumutata.

In lipsa pactului de rascumparare, conditia rezolutorie (ca si suspensiva) poate fi prevazuta in contract.

VINZAREA UNEI MOSTENIRI (CESIUNEA)

Este un contract prin care titularul unui drept succesoral instraineaza cu titlul oneros acest drept altei persoane.

poate avea loc dupa deschiderea mostenirii.

Deoarece vanzarea are ca obiect o universalitate – ea cuprinde tot activul mostenirii.

Vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului :

fructele percepute

creantele incasate

pretul lucrurilor vandute din masa succesorala

Se renasc prin efectul vanzarii si datoriile vanzatorului.

Cumparatorul dobandeste si pasivul mostenirii si este dator sa restituie vanzatorului = sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile mostenirii.

Datoriile mostenirii fata de alti creditori decat vanzatorul – trec asupra cumparatorului in cadrul universalitatii dobandite.

Obligatia de garantie – vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul universalitatii transmise.

Daca mostenirea cuprinde si dreptul de proprietate asupra unui teren, contractul trebuie incheiat in forma autentica.

VANZARE DE DREPTURI LITIGIOASE SI RETRACTUL LITIGIOS

Dreptul litigios- supus unei contestatii judiciare-poate forma obiectul vanzarii (cesiunii) indiferent ca este un drept real sau de creanta inclusiv drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale.

Contractul este aleatoriu-deoarece vanzarea are ca obiect sansele castigarii-pierderii procesului.

Coditii:

Pentru exercitarea retractului litigios:

a)      sa existe un proces inceput, dar neterminat asupra fondului dreptului.

Procesul trebuie sa fie in curs de judecata

atat in momentul cesiunii

cat si in momentul exercitarii retractului

b)     cesiunea sa fie facuta in schimbul unui pret.

c)      Sa se realizeze faptul material al platii real al cesiunii.

d)     Retractul sa fie exercitat inaintea instantei

In cazurile limitative -retractul de litigios nu se poate exercita:

Cand cesiunea s-a facut de catre un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat

Cand cesiunea s-a facut la un creditor spre plata creantei (dare in plata)

Cand cesiunea s-a facut de catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios

Cand litigiul are ca obiect un teren agricol din extravilan, iar cesionarul (cumparatorul) are dreptul de preemtiune .

EFECTE (pag.87)

In cazuri limitative retractul litigios nu se poate exercita.

VANZAREA CU ARVUNA

constituie o varietate a contractului de vanzare-cumparare care constitie o clauza de arvuna cu functie de garantie.

Arvuna = suma de bani pe care una din parti o da celeilalte cu ocazia incheierii unui contract = ce reprezinta de regula o parte din pret.

In caz de neexecutare a contractului din culpa unuia aceasta sa piarda suma data sau sa restitui dublul sumei primite.

Arvuna = indeplineste functia clauzei penale = evalueaza anticipat cuantumul daunelor interese compensatorii.

Daca contractul nu se executa fara vina vreunei parti T arvuna ramane fara efect Daca contractul este dus la bun sfarsit T arvuna este o parte integranta a prestatiei partii care a dat-o.

Arvuna nu se confunda cu acontul.

Acontul = o suma de bani platita de cumparator vanzatorului anticipat (avans la pret). Nu are rol de clauza penala, si in caz de neexecutare a contractului, acontul trebuie restituit.

Statuarea asupra caracterului de arvuna sau acont a sumei platite de cumparator, vanzatorului este o chestiune de fapt asupra careia urmeaza sa se pronunte instanta de judecata.

VANZAREA LA LICITATIE

Bunul ce urmeaza a fi vandut este pus in vanzare:

in mod public

si cu respectarea unor proceduri speciale, fiind vandut (adjudecat prin justitie aceluia dintre participanti care ofera mai mult – pretul cel mai mare).

Vanzarea prin licitatie poate fi :

voluntara

silita (judiciara)

Vanzarea la licitatie voluntara :

-este frecvent utilizata pentru lichidarea starii de indiviziune cand obiectul dreptului indiviz nu poate fi impartit comod.

Vanzarea la licitatie este obligatorie:

-are loc prin intermediul instantei judecatoresticand copartasii nu se inteleg cu privire la impartirea bunului.

Licitatia se desfasoara:

sub conducerea unui agent al instantei de judecata

Licitatia se incheie :

printr-o ordonanta de adjudecare, ce constituie titlul de proprietate al cumparatorului.

Daca vanzarea la licitatie are loc in cadrul procedurii executarii silite – sunt aplicabile normele speciale din Codul de procedura civila.

CONTRACTUL DE SCHIMB (ART.405)

NOTIUNE SI CARACTERE JURIDICE

Schimbul este un contract prin care partile –numite coopermutanti –asi dau respectiv un lucru pentru altul.

Este un contract:

semialogmatic (bilateral)

cu titlu oneros

comutativ

consensual

translativ de proprietate (dar poate mijlocii si transmiterea altor drepturi reale si de creanta).

Daca echivalentul este o obligatie :

de a face

de a nu face

nu mai este contract de schim, ci nenumit.

Cu exceptia catorva reguli speciale din Codul civil, si alte normative schimbul este guvernat de regulile prevazute pentru contractul de vanzare- cumparare.

Daca valoarea bunurilor nu este egala, echivalenta se restabileste prin plata unei sume de bani, numita sulta

T careia i se aplica dispozitiile privind plata pretului.



Cheltuielile contractului daca nu s-a prevazut altfel sunt suportate de ambi.

REGULI SPECIALE

Daca unul din copermutanti dovedeste ca lucrul primit este proprietatea unui tert, poate refuza predarea lucrului promis in schimb.

Schimbul lucrului altuia este nul.

Copermutantul emis are la alegere 2 actiuni:

1.actiunea prin care cere daune interese reprezentand echivalentul valorical lucrului primit din care a fost emis.

2.actiunea prin care cere intoarcerea lucrului sau, reprezentand o actiune in rezolutiunea contractului.

SCHIMBUL DE IMOBILE

Imobilele pot forma obiectul schimbului:

fie ca se schimba proprietatea a doua imobile cu sau fara sulta

fie ca in schimbul transmiterii proprietatii asupra unui imobil instrainatorul primeste alte drepturi.

Legea fondului funciar – precizeazaa ca schimbul de terenuri intre persoane fizice se face prin – acordul acestora exprimat in forma autentica (dispozitie aplicabila orcarui alt teren ).

Fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care il locuieste cu respectarea drepturilor reale.

Si dreptul de servitute (sau de superficie )subzista nemodificat, chiar daca se schimba doua terenuri.

Celelalte drepturi reale (exemplu de garantie imobiliara se stramuta si asupra sultei platita sau datorata pentru echilibrarea redarii terenului.

CONTARCTUL DE DONATIE (art. 801 Cod civil, art. 803 Cod civil)

Donatia este un contract :

-solemn

-unilateral

-cu titlu gratuit, prin care una din parti numita donator cu intentie liberala tsi micsoreaza:

in mod actual

irevocabil

patrimoniul siu cu un drept (real sau de creanta) marind patrimoniul celeilalte parti, numita donator cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 Cod civil )

Este o liberalitate –deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului (spre deosebire de contractele dezinteresate prin care nu se micsoreaza patrimoniul comodatul , mandatul sau depozitul gratuit, etc. )

Nu se aplica reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de donatie, in consecinta se aplica regulile generale de interpretare a contractului.

CONDITIILE DE VALIDITATE A CONTRACTULUI

bunul (dreptul ) ce formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil, determinat sau determinabil, posibil, licit, sa existe sau sa poata exista in viitor (recolta viitoare ).

Dintre bunurile viitoare, numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei.

( Dupa deschiderea succesiunii, mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita, sau cota-parte indiviza.)

-daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar.

CONDITII DE FORMA

Toate donatiile se fac prin act autentic.

Deci contractul de donatie produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica.

-forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului care dispune tn mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane.

-deasemenea inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei, nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic.

-pentru donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte juridice, ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege(art. 1168 Cod civil).

In schimb dupa moartea donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma poate fi acoperita prin :

confirmarea

ratificarae

executarea voluntara a donatiei

de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului.

intre absenti

-prin oferta si acceptare, separate, atit oferta de a darui cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica.

-pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat, se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului.

In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare oferta devine caduca.

-se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului in timpul vietii lui.

Revocarea poate fi:

expresa

tacita

daca inainte de comunicarea actului de acceptare, donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei, constituie o revocare tacita (revocarea nu trebuie notificata donatorului ).

STATUL ESTIMATIV

Daca donatia are ca obiect bunuri mobile :

incorporale

sau corporale

pe langa conditiile examinate, se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-

un stat estimativ semnat de :

donator

si donator

si care sa cuprinda

descrierea

si evaluarea

cel putin glbala a lucrurilor mobile daruite (art.827 Cod civil).

Statul estimativ poate fi cuprins chiar in inscrisul donatiei sau se poate intocmi un inscris separat.

Se poate admite ca lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea, ci este cerut numai ad. probationem .

darurile manuale

donatiile indirecte

sunt scutite de formalitatea statului estimativ.

Donatia de imobile- cerintele de forma trebuie respectate, iar dreptul de preemtiune (la terenuri) nu este aplicabil donatiei.

CAPACITATEA PARTILOR

Legislatia noastra cuprinde deispozitii speciale cu privire la capacitatea partilor stabilind incapacitati speciale:

de a dispune

si de a primi

prin intermediul contractului de donatie.

A) INCAPACITATI DE A DISPUNE

-Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contracte de donatie in calitate de donatori :

nici prin reprentantii legali

si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal

-in favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat , cat timp autoritatea tutelara nu a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (exceptie-cand tutorele este ascendentul minorului.

INCAPACITATI DE A PRIMI

Nu au capacitatea de a primi donatii (direct) persoanele neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitatea juridica.

Persoanele neconcepute pot fi gratificate numai indirect (prin liberalitati cu sarcini) facute unor terte persoane capabile.

Persoanele-organizatiile ce nu au dobandit personalitate juridica – pot primi donatii in cursul constituirii „dar numai daca acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod realabil”.

Dupa dobandirea personalitatii juridice – unitatea poate primi donatii cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta.

Cetatenii straini si apatrizi nu pot primi donatii ce au ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art. 41 Constitutie).

Medicii si farmacistii inclusiv persoanele care practica ilegal medicina care au tratat o boala de care o persoana a murit (nu pot primi donatiile daca bolnavul a murit din aceasta boala).

aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli.

Ceea ce intereseraza nu este calitatea de medic ci asistenta cu caracter repetat.

Minorii si interzisii:

au dreptul de a primi donatii

dar nu au exercitiul acestui drept

aceasta donatie se accepta prin reprezentantii sai legali, sau cu incuviintarea prevazuta de lege.

Surdo-mutul – nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara.

Persoanele juridice – pot primii donatii daca :

-dreptul care formeaza obiectul donatiei coresunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statutul.

Donatiile facute statului urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza:

donatii oferite ministerelor se accepta de ministerul sau conducatorul organului sau institutiei centrale de stat

donatii oferite unitatilor administrativ-teritoriale – se accepta de Consiliul Judetean sau al Municipiului Bucuresti

Donatii oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora.

Daca obiectul donatiei este un teren agricol se cere avizul Ministerului Agriculturii.

Pentru lucrurilegrevate de sarcini, se accepta cu avizul Ministerului Finantelor.

-persoanele juridice care nu sunt de stat – adica asociatiilor sau fundatiilor fara scop patrimonial se face cu autorizatie prealabila, cu avizul Guvernului (MO 33/31.01.2000)

Persoanele juridice care nu sunt de stat dar urmaresc un scop patrimonial, precum si sindicatele, pot accepta donatiile, prin organele lor, fara autorizatie prealabila.

MOMENTUL CAND CAPACITATEA ESTE CERUTA

Daca donatia se tncheie prin acte separate donatorul trebuie sa fie capabil :

In momentul facerii ofertei

In momentul acceptarii ei de donator

In momentul primirii comunicarii actului de acceptare

Iar donatorul trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii.

SANCTIUNEA INCAPACITATILOR SPECIALE

De a face donatie

De a primi donatie

- se sanctioneaza cu nulitatea relativa

Cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica-sanctiunea este nulitatea absoluta.

PRINCIPIUL IREVOCABILITATATII DONATIILOR

-Liberalitatiile intre vii sunt prin esenta, irevocabile.

Forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cadrul contractului de donatie, dar irevocabilitatea are un caracter special, mai accentuat decat forta obligatorie.

CLAUZE INCOMPATIBILE CU PRINCIPIUL IREVOCABILITATII

O donatie nula daca este facuta:

Sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde excusiv de vointa donatorului.

Sub conditia simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare depinde de vointa lui si de circumstantele exterioare).

este nula donatia care impune donatorului plata datoriilor pe care donatorul le.ar contracta in viitor si a caror valoare nu a fost specificata prin actul de donatie

in cazul in care donatorul si- a rezervat dreptul de a dispune

de un bun

sau de o suma determinata

din bunurile daruite ,donatia este nula cu privire la acel bun sau suma ,chiar daca donatorul moare.

CLAUZE PERMISE

-donatia poate fi cu termen (ca modalitate a actului juridic), care afecteaza numai exercitiul acelui drept

-donatia poate fi afectata de o conditie (cazuala sau mixta)

-poate fi stipulata plata datoriilor prezente ale donatorului si viitoare – daca sunt specificate in contractul de donatie

-donatia cu rezerva uzufructului in favoarea donatorului sau a unui tert.

REVOCABILITATEA DONATIILOR INTRE SOTI

Contractul de donatie incheiat intre soti (in timpul casatoriei) poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator .

O regula speciala :

-„orice donatie facuta intre soti in timpul maritajului este revocabila”.

Revocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator oricand:

-fie in timpul casatoriei

-fie dupa incetarea ei

-si chiar dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor lui.

Aceasta donatie devine :

-definitiva

-si irevocabila

numai din momentul mortii donatorului.

Donatia dintre soti deroga de la :

1.principiul irevocabilitatii donatiilor

2.forta obligatorie a oricarui contract.

Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale,legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute:

-donatiile mutuale reciproce intre soti facute in acelasi act.

-donatiile deghizate sau facute prin interpunere de persoane.

DONATIILE SIMULATE, INDIRECTE, DARURILE MANUALE

1.SIMULATIA IN MATERIE DE DONATII

-Se intalneste sub forma –donatiei deghizate ,ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu oneros.

-interpunerii de persoane , prin care se ascunde persoana adevaratului beneficiar al liberalitatii.

-se aplica regulile ce guverneaza simulatia actelor juridice.

DONATIILE DEGHIZATE

Donatia este deghizata cand actul public presupune o operatiune juridica cu titlu oneros.

Deci actul public este neadevarat deoarece ascende o donatie (deoarece ascunde natura gratuita a contractului secret).

Donatia deghizata care intruneste conditiile generale de validitate ale contractelor este valabila.

Ea este supusa regulilor de fond prevazute special pentru donatii.

In ceea ce priveste forma acestei donatii exista controversa

-practica judiciara- pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea formei autentice ,ci numai forma prevazuta de lege pentru contractul care deghizeaza donatia.

Doctrina- solicita respectarea formei autentice a donatiilor.

Dovada-in ceea ce priveste proba deghizarii se aplica regulile din materia simulatiei,deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universali o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada ce poate fi completata cu martorii si prezumtii.

DONATIILE PRIN INTERPUNERE DE PERSOANE

-In acest simulatia nu vizeaza :

-natura gratuita a contractului

-si persoana adevaratului donator .

se recurge la aceasta cand adevaratul donator este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator.

Contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie care trebuie sa fie incheiat in forma autentica.

DONATIILE INDIRECTE

-Donatiile indirecte sunt acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica (nesimulat).

-sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati

-dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie.

-nu se cere respectarea formei autentice (pentru ca nu-s contracte de donatie)

Deci supuse

-conditii de fond pentru donatii

-nu si de forma

Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei „donatii”indirecte sunt:

-renuntarea la un drept

-remiterea la donatie

-stipulatia in folosul altuia.

RENUNTAREA LA UN DREPT

-daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati .

-deci numai intentia de a gratifica da nastere la donatii indirecte .

Fara intentie liberala ,prin renuntarea la un drept nu se realizeaza o donatie indirecta (exemplu: mostenitorul renunta la mostenire pentru a nu suporta sarcinile si datoriile succesiunii.

-cu intentie liberala – renuntarea la mostenire de care va profita comostenitorul ori mostenitorul subsecvent, renuntarea la uzufruct de care va profita vechiul proprietar.

REMITEREA DE DATORIE

-Prin care un creditor –cu acordul debitorului –renunta:

total sau partial

cu titlu gratuit

la valorificarea unui drept de creanta constituie o donatie indirecta.

STIPULATIA IN FAVOAREA UNEI TERTE PERSOANE

-facuta cu intentia de a gratifica reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatie.

DARURILE MANUALE

-reprezinta o categorie speciala de donatie pentru a carei valabilitate se cer doua elemente

a)      acordul de vointa pentru:

a transfera

si a dobandi

un drept cu titlu gratuit.

b)      traditiunea,predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit.

Singura conditie speciala ce trebuie indeplinita in cazul darurilor manuale este

predarea

traditiunea

reala a bunului fiind deci contracte reale.

REGULI APLICABILE

-darurile manuale deroga de la regulile de forma ale donatiilor

-dar este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii(liberalitati)

OBIECTUL DARURILOR MANUALE

-numai bunurile mobile corporale susceptibile de traditiune pot forma obiectul darurilor manuale.

-titlurile la purtator – asimilate imobilelor corporale si biletele de banca Tpot face obiectul darurilor manuale.

Nu :

imobilele

mobilele incorporale (drepturi de creanta, drepturi de creatie intelectuala ,fond de comert.

Daca obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla deja in mainile donatorului,darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca .

-constituie dar manual

si depunerea unei sume de bani la CEC pe numel unei alte persoane

si depunerea de catre parinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor (sau major) chiar daca pe libret s-a trecut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parintiTnu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor T si nu mai formeaza obiectul partajului la incetarea comunitatii.

-aceeasi valoare de donatie valabila = si transferarea unei sume de bani de pe un carnet

CEC pe altul.

Darul manual se poate realiza prin forme moderne ce nu implica o predare efectiva materiala a bunului donat dar asigura T transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul.

PROBLEMA DARURILOR DE NUNTA

-reprezinta aplicatii relativ frecvente ale darului manual

S-a decis ca ele urmeaza a fi considerate bunuri comune ale sotilor in cote egale (chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre sotiTdeoarece sunt dobandite in timpul casatoriei si pentru ca „ se presupune intentia (mentiunea ) dispunatorului ca ele sa devina comune.

Numai daca donatia se face (de parintii unuia dintre soti)ulterior, nu cu ocazia sebarii nuntii, bunul se considera ca fiind propriu.

Prin derogare de la regula comunitatii bunurilor dobandite in timpul casatorieiTsunt calificate bunuri proprii ale fiecarui sot”bunurile dobandite in timpul casatoriei prin donatie afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune”

Bunurile dobandite prin donatie –inclusiv darurile de nunta –devin bunuri proprii ale fiecarui sot,daca dispunatorul nu a dispus ca ele sa devina comune.

DOVADA DARULUI MANUAL

-deoarece se perfecteaza prin faptul predarii, fiind o chestiune de fapt poate fi dovedita prin orice mijloc de probaTse cere existenta unui inscris sau inceput de dovada scrisa care poate fi completata cu:

martori

sau prezumtii

conform regulilor generale in materie de probe.

EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE

OBLIGATIILE DONATORULUI

sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite

sa-l pastreze pana la predare

in cazul darului manual problema obligatiei de predare nu se pune.

OBLIGATIA DE GARANTIE

-in principiu donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune si nici pentru vicii ascunse T deoarece contravtul este cu titlu gratuit.



Prin exceptie datoreaza garantie in situatiile:

daca a promis expres garantia pentru vicii si evictiune

daca evictiunea provine dintr-un fapt personal (vinde imobilul inainte de efectuarea formelor de publicitate).

In caz de dol, donatorul raspunde de paragrafele rezultand din viciile ascunse cunoscute de el si necomunicate ce au cauzat un prejudiciu donatorului

Daca donatia, nu este pur gratuita(donatie cu sarcini)donatorul raspunde de evictiune in limita valorii sarcinilor.

OBLIGATIILE DONATORULUI

DONATIA CU SARCINI

Cand donatia este pur gratuita , donatorul nu are nici o obligatie ,ci numai o indatorire numita traditional „de recunostinta „ care in anumite cazuri prevazute de lege este sanctionata cu posibilitatea donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine.

Astfel se pune problema daca donatia este cu sarcinaTcare este impusa donatorului .

Deci sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie , ele nu trebuie confundate.

Sarcina poate fi prevazuta:

In favoarea donatorului (plata unei datorii)

Fie in favoarea unei terte persoane (stipulatia pentru altul)

Fie in favoarea donatorului insusi (efectuarea unei calatorii de studii)

Deoarece donatia cu sarcini (in limita sarcinii ) este un contract sinalagmatic – in caz de neexecutare, intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice.

Se poate cere :

Indeplinirea prestatiei ce formeaza obiectul sarcinii cu daune interese

Revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea de obligatii

Revocarea (in caz de admitere a actiunii) produce efecte retroactive :

Atat impotriva donatorului si succesorilor sai

Cat si imptriva tertilor.

CAUZELE LEGALE DE REVOCARE A DONATIILOR

Partile pot stipula in contract – cu respectarea principiului irevocabilitatii – anumite clauze ce pot duce la desfiintarea contractului.

Legea prevede 3 cazuri de revocare (numite cauze legale de revocare) - deoarece opereaza fara a fi prevazute in contract.

Revocarea este judiciara pentru:

Neexecutarea sarcinii

Ingratitudine

Iar revocarea pentru survenienta de copil T opereaza de drept.

REVOCAREA PENTRU INGRATITUDINE

-situatiile sunt limitative enumerate de Codul civil:

1. atentat la viata donatorului (uciderea din culpa nu este cauza de revocare)

2.delicte,cruzimi sau injurii grave (se cere ca fapta sa fie savarsita cu intentie)

3.refuzul de alimente ceea ce presupune ca donatorul :

A avut nevoie

Si a cerut alimente de la donator

Refuzul nu este sanctionat , donatorul avea rude ce aveau obligatie de intretinere.

ACTIUNEA IN REVOCARE PENTRU INGRATITUDINE

Este o pedeapsa civila ce se caracterizeaza prin:

Sanctiune strict personala,de aceea poate fi intentata numai de donator in mod exceptional mostenitorii pot deveni titulari ai actiunii in revocare daca:

-donatorul a decedat inainte de terminarea procesului fiind vorba de aplicarea unei pedepse (ceea ce nu se produce niciodata de drept ) titularul actiunii cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta pe donator.

Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine (nici de mostenitori) .

Actiunea nu produce efecte retroactive fata de terti.

Inseamna ca drepturile dobandite de terti inainte de intentarea actiunii raman neatinse.

Din partea donatorului restituirea trebuie sa fie integrala T adica sa cuprinda :

Bunul daruit

Cu accesoriile sale.

Fructele se restituie numai de la data cererii de revocare.

Toate donatiile sunt supuse revocarii pentru cauza de ingratitudine.

REVOCAREA PENTRU SURVENIENTA DE COPIL

Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea nici:

Nici un copil

Sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se naste un copil din:

-casatorie

-din afara casatoriei.

(Face exceptie donatia intre soti ).

NATURA JURIDICA

-Revocarea opereaza de drept ( pentru ca se produce in interesul copilului ).

Actiunea in restituire poate fi intentata de catre :

-donator

-succesorii sai in drepturi

-creditorii pe calea actiunii oblice.

Aceast actiune in restituire T se prescrie dupa 30 de ani de la nasterea copilului .

Conditii ( pentru ca revocarea sa se produca).

1.donatorul sa nu aiba vreun :

-copil

-sau alt descendent in viata in momentul incheierii contractului de donatie (intra in aceasta categorie si copilul conceput pentru ca se considera nascut)

2.sa i se nasca un copil, fie si postum (dupa moarte) daca copilul a fost conceput la data incheierii contractului- indiferent daca este din :

-casatorie

-din afara casatoriei.

O PROBLEMA CARE SE PUNE ESTE IN LEGATURA CU ADOPTIA

Practica judecatoreasca a admis solutia dupa care copilul adoptat nu se include in enumerarea limitativa a art. 836 din Cod civil.

Teoretic se mai pune problema- dupa felul adoptiei.

Cu efecte depline T inceteaza legaturile de rudenie dintre parintele firesc si copilul adoptat.

EFECTE

Revocarea produce efecte retroactive de la data incheierii contractului

Revocarea produce efecte nu numai impotriva:

donatorului si succesorilor sai

dar si in privinta tertilor.

Fructele bunului sunt supuse restituirii numai din ziua cand s-a notificat donatorului nasterea copilului.

CONTRACTUL DE LOCATIUNE (ART.1441 COD CIVIL)

Este un contract prin care o persoana numita locator se obliga sa asigure unei alte persoane numita locator (chirias) folosinta temporara:

totala

sau partiala,

a unui bun in schimbul unei sume de bani (sau alte prestatii) numita chirie.

Reprezinta o „vanzare de folosinta „Tdeci transmiterea folosintei = ca dreptul de creanta – asupra lucrului , iar nu cu drept real .

CARACTERE JURIDICE :

Este un contract:

sinalagmatic

cu titlu oneros (daca folosinta se transmite gratuit T contractul este nul ca locatiune.

Comutative

Consensual ( pentru proba este necesara forma scrisa ).

Cu executarea succesiva – care este de esenta locatiunii .

DURATA CONTRACTULUI – ea poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua, vesnica.

Locatiunile ereditare ( concesiunile perpetue de folosinta imobiliara) cunoscute in vechiul drept sub denumirea de emfiteoze sunt prohibite de lege.

Locatiunea:

nu transmite dreptul de proprietate

ci numai dreptul de folosinta T deci riscul pieirii fortuite T este suportat de locator.

CONDITII DE VALIDITATE:

sa aiba capacitatea de a face acte de administrare pentru ca locatiunea este un act de administrare.

In cazul imobilelor , daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani T este considerata de lege T ca ACT DE DISPOZITIE T si deci se cere capacitate speciala pentru a face acte de dispozitie.

Locatorul nu este intotdeauna proprietarul bunului pentru ca nu se transmite proprietatea ci poate fi :

Un uzufructuar

sau locatar

OBIECTUL CONTRACTULUI

Poate fi:

mobil -corporal

-incorporal (drept de proprietate industriala)

sau imobil

Obiectul locatiunii il formeaza:

bunuri nefungibile (individual determinate dupa natura lor sau vointa partilor)

un lucru viitor T cu exceptia succesiunilor nedeschise inca.

Nu poate avea ca obiect o persoana.

Exemplu : daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire (un autovehicul cu sofer ) T contractul este mixt:

este locatiunea in privinta pretului

si prestare de servicii in privinta personalului de deservire.

PRETUL

-In schimbul folosintei se plateste chirie

-Se fixeaza in raport de durata contractului:

fie global

fie pe unitatii de timp

-se plateste la termenele stipulate de regula succesiv.

-se determina la incheierea contractului.

EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE

Toate obligatiile decurg din principiul Tca locatorul trebuie sa asigure T folosinta lucrului in tot timpul locatiunii (obligatia de a face).

1.Obligatia de predare – lucrul dat in locatiune se poate cere la termenul convenit de parti, in caz contrar locatorul poate cere predarea silita.

se preda intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat.

2.Obligatia de efectuare a reparatiilor- trebuie sa mentina lucrul in stare de a servi la

intrebuintarea pentru care a fost inchiriat

trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii:

reparatii capitale

degradari

-nu trebuie sa efectueze „reparatiile locative „ care apartin locatarului.

3. Obligatii de garantie – se aseamana cu obligatia de garantie a vanzatorului, cu deosebirea ca dreptul :

transmis

si garantat

este proprietate .

locatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt personal care ar avea consecinta tulburare locatarului :

tulburare de drept

sau tulburare de fapt

Locatorul „nu poate in cursul locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat „ .

Locatarul trebuie insa sa suporte tulburarile nascute din reparatiile ce au caracter „urgent” T care trebuie facute ian cel mult 40 zile.

Locatarul T are dreptul sa ceara o scadere de chirie proportionala cu lipsa partiala a folosintei.

Daca tulburarea folosintei provine de la un tert legea distinge intre :

tulburare de drept

si tulburarea de fapt

Locatorul se poate apara contra tulburarilor de fapt prin actiunile posesorilor ( desi nu este posesor ci detentor precar ),

- singur

sau in nume personal.

Cand tulburarea este de drept- locatarul poate sa iasa din proces, aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia tertului trebuie sa fie indreptata si care este obligat sa-i apere folosinta.

VICIILE

locatorul este garant pentru viciile ascunse (defecte, stricaciuni) care ii impiedica intrebuintarea.

Gravitatea viciilor se apreciaza de instanta. Locatorul raspunde chiar daca a fost de buna credinta la incheierea contractului.

Potrivit regulilor generale – in cazul descoperirii viciilor locatarul poate cere :

o reducere proportionala din pret

sau rezilierea contractului cu daune interese.

Obligatia de garantie pentru :

evictiune

si vicii ascunse

poate fi modificata prin conventia dintre parti prin:

agravare

limitare

sau inlaturare.

Limitarea sau inlaturarea garantiei produce efecte numai daca locatarul este de buna credinta.

OBLIGATIILE LOCATARULUI

1.de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar adica de a intretine lucrul in timpul locatiunii in stare de intrebuintare astfel cum a fost predat.

-raspunde de

stricaciunile

pierderile provocate de persoanele familiei sau sublocatari.

2.Plata chiriei – trebuie sa plateasca pretul locatiunii la termenele stipulate.In lipsa de stipulatie contrara,plata se face la domiciliul debitorului(cherabila).

-si in caz de penalitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila).

3.restituirea lucrului – locatarul, la incetarea ,locatiunii, trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut.

-Restituirea lucrului poate fi ceruta de locator printr-o actiune :

personala

sau actiune in revendicare.

Locatarul nu raspunde de:

pieirea

deteriorarea lucrului din cauza vechimii, fortei majore sau cazului fortuit.

4.Raspunderea pentru incendiu – incumba locatarului unei cladiri daca nu va dovedi ca incendiul a provenit din caz fortuit, forta majora sau defect de constructie.

Daca sunt mai multi locatori fiecare raspunde pentru pagubele pricinuite de incendiul proportional cu valoarea locativa a partii din imobilul ce-l ocupa.

5.Apararea contra uzurparilor- Locatorul mai este ocupat de a apara lucrul inchiriat contra uzurparilor.

Prin uzurpare se intelege T orice atingere pornita de la un tert asupra :

proprietatii

sau posesiei lucrului dat in locatiune.

CONTRACTUL DE SUBLOCATIUNE SI CESIUNEA CONTRACTULUI

In principiu contractul de locatiune nu este un cintravt incheiat intre persoane .

Sublocatiunea este permisa cu respectarea a 2 conditii:

a)      transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal .Interzicerea sublocatiunii reprezinta o exceptie si trebuie stipulata expres , nu se prezuma.

b)      Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii in care sa contravina conditiilor din contractul principal.

CESIUNEA

In conditiile in care poate interveni sublocatiunea este permisa siT cesiunea contractului de locatiune catre locatar.

Cele doua institutii sunt diferite:

Sublocatiunea este un nou contract de locatiune

Cesiunea este o vanzarea a dreptului de folosinta

INCETAREA LOCATIUNII

Pe langa acordul de vointa al partilor – reilierea conventionala – contractul de locatiune inceteaza prin :

1.denuntarea unilaterala – daca partile nu au determinat durata locatiunii , contractul ia sfarsit prin denuntarea unilaterala de oricare dintre parti cu conditia termenului de preaviz.

Termenul de preaviz= intervalul de timp dintre manifestarea de vointa de a desface contractul si data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii.

2.expirarea termenului- daca termenul locatiunii a fost determinat prin conventia partilor, locatiunea inceteaza de drept.

Tacita relocatiune sau reconductiune – daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea termenului contractului si fara ca locatorul sa-l impiedice, deci cu permisiunea lui ,locatiunea se considera reinnoita prin tacita relocatiune.

3.Rezilierea pentru neexecutare – cu daune interese.

-se tine seama daca este cazul si de pactul comisoriu expres stipulat in contract.

4.Pieirea lucrului – se desface cu drept.

5.Desfiintarea (desfacerea )titlului locatorului – atunci locatorul nu mai este in masura sa ii asigure locatarului folosinta lucrului.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1139
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site