Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


Caile de atac in procesul civil

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TRANSPORTUL AERIAN
Auditul sistemelor IT
Notiunea de cetatenie
EFECTELE CASATORIEI
METODOLOGIA INVESTIGARII OMUCIDERII
INCIDENTE PROCEDURALE CU PRIVIRE LA INSTANTA SESIZATA
CERERE DE INSCRIERE la examenul de LICENTA
LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR
Desfacerea casatoriei pe baza acordului sotilor
Notiunea de constitutie

Caile de atac in procesul civil

  1. Rolul si importanta cailor de atac in procesul civil.



Scopul procesului civil este de a descoperi adevarul si de a solutiuona in mod just fiecare pricina civila. Prin exercitarea cailor de atac se inlatura erorile, se repara nedreptatile care s-au comis cu ocazia judecatilor precedente. In procesul civil intentat de orice persoana fizica sau juridical,romana sau straina,oricare din partile interesate poate declansa procedura controlului judiciar, exercitand calea de atac stabilita de lege.

Caile de atac sunt mijloacele sau remedierile juridice procesuale puse la indemana partilor interesate sau a unor organe de stat pentru a cere instantelor judecatoresti competente verificare legalitatii hotararilor judecetoresti si inlaturarea eventualelor greseli savarsite. Prin intermediul cailor de atac are loc o noua examinare a cauzei dedusa judecatii in care s-a pronuntat una sau chiar mai multe hotarari. Judecata prin exercitarea cailor de atac nu este o faza obligatorie a procesului civil,aceasta poate sa lipseasca,dac acei indreptatiti de lege a le exercita nu le folosesc.

  1. Clasificare cailor de atac.

Codul de procedura civila,modificat prin Lg. 59/26 iulie 1993,reglementeaza urmatoarele cai de atac:

Apelul

Recursul

Contestatia in anulare

Revizuirea

Recursul in interesul legii

Rcursul in anulare.

Caile de atac pot fi grupate in urmatoarele categorii:

ordinare si extraordinare

de reformare si de retractare

folosite de parti si folosite de un titular special

devolutive si nedevolutive

suspensive de executare si nesuspensive de executare

A] Caile de atac ordinare si extraordinare

Deosebirea fundamentala dintre aceste 2 categ. de cai de atac consta in aceea ca cele din prima categorie sunt folosite inainte ca hotararea atacata sa fi intrat in puterea lucrului judecat, cele din a 2 a categorie nu pot fi folosite decat dup ace hotararea atacata a ramas definitive si irevocabila. Caile de atac oridinare fac parte din desfasurarea obisnuita si normala a procesului civil.In dreptul nostrum procesual singurele cai ordinare de atac sunt apelul si recursul. Caile ordinare de atac pot fi exercitate de oricare din partile litigante,nemultumite de hotararea pronuntata.

APELUL este o cale de atac devolutiva si suspensiva care poate fi exercitata impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta,prin care s-a solutionat fondul cauzei,pentru a se efectua o noua judecata in fapt si in drept inaintea unei instante superioare in grad.

RECURSUL este o cale ordinara de atac care poate fi exercitata impotriva hotararilor pronuntate in apel,precum si impotriva hotararilor pronuntate in prima si ultima instanta de judecatorii si tribunale ori de catre alte organe de jurisdictie pentru a fi supuse unei noi judecati in drept inaintea instantelor superioare.

Caile de atac extraordinare pot fi folosite numai dup ace hotararile raman definitive si irevocabile. Caile de atac extraordinare se caracterizeaza prin :

pot fi exercitate in termene mai mari de timp

exercitarea lor este limitata la motive expres prevazute de lege

exercitarea lor nu impiedica executarea acesteia.   

Caile de atac ordinare au prioritate in raport cu cele extraordinare

O cale ordinara de atac nu poate fi folosita decat o singura data de catre acelasi titular,impotriva aceleiasi hotarari

Caile extraordinare de atac pot fi folosite de mai multe ori de acelasi titular,daca de fiecare data acesta invoca o alta situatie generatoare a unei asemenea erori.

B] Caile de atac de reformare si de retractare.

Aceasta clasificare are in vedere o situatie in care se alfa instanta care solutioneaza calea de atac fata de instanta care a pronuntat hotararea atacata.

Daca instanta este superioara celei a carei hotarare se ataca, calea de atac este de reformare. Sunt cai de atac de retractare: contestatia in anulare si revizuirea,deoarece ele se solutioneaza de insasi instanta care a pronuntat hotararea atacata.

C] Cai de atac devolutive si cai de atac nedevolutive.

O cale de atac este devolutiva daca antreneaza o rejudecare in fond a pricinii, fara restrictii in privinta administrarii probelor. Caile de atac nedevolutive nu presupun o rejudecare a fondului pricinii.Caracterul nedevolutiv se raporteaza la calea de atac propriu-zisa,nu la rejudecarea pricinii ca aefect al admiterii caii de atac respective.

D] Caile de atac suspensive de executare silita si caile de atac nesuspensive de executare silita.

Aceasta clasificare vizeaza numai hotararile susceptibile de executare silita.

Termenul de apel suspenda de dret executarea silita,efectul suspensiv fiind continuat prin introducerea cererii de apel. In material contenciosului administrative recursul este suspensiv de executare . Contestatia in anulare si revizuirea nu sunt suspensive de executare,insa instanta sesizata poate sa suspende executarea hotararii atacate su depunerea unei cautiuni.

3.Conditiile necesare pentru folosirea caile de atac.

In folosirea cailor de atac se impune respectarea unor reguli:

*      Legalitatea cailor de atac

*      Existenta unei hotarari pe care legea sa o declare susceptibila de a fi atacata printr-o cale de atac.

*      Manifestarea de vointa a unei parti

*      Respectarea erarhiei cailor de atac

*      Unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac

*      Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac

4. Controlul judiciar si controlul judecatoresc.

Controlul judiciar este dreptul si obligatia pe care le au in cadrul unui system judiciar instantele judecatoresti superioare de a verifica,in conditiile stabilite de lege,legalitate si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a anula sau reforma acele hotarari ce sunt gresite sau de a le confirma daca sunt legale si temeinice. Controlul judiciar nu poate fi declansat din oficiu,ci este necesara sesizarea instantei competente de partile interesate.

Controlul judecatoresc este dreptul si obligatia pe care le au instantele judecatoresti de a verifica,in conditiile stabilite de lege,legalitatea si temeinicia sau numai legalitatea unor acte cu sau fara caracter jurisdictional care sunt emise de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar.

Asemanariu si deosebiri intre aceste forme de control

prin controlul judiciar sunt examinate hotararile judecatoresti iar prin controlul judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce provin de la organe care nu fc parte din sistemul judiciar.

Controlul judecatoresc vizeaza controlul asupra unor acte administrative obisnuite

Controlul judiaciar se realizeaza de catre tribunale,curti de apel,Curtea Suprema de Justitie,pe calea apelului si a recursului,controlul judecatoresc se realizeaza de judecatoriiprin solutionarea unor cai de atac specifice,si anume plangerile si contestatiile

APELUL.

Definitie,caractere juridice si functii.

Apelul poate fi definit ca o cale de atac ordinara,comuna,devolutiva si suspensiva de executare si poate fi exercitata de persoanele litigante sau de Ministerul Public care justifica un interes,impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta prin care s-a solutionat fondul cauzei ori s-a dezinvestit instanta, pentru a se efectua o noua judecata in fapt si in drept inaintea unei instante superioare in grad.

Caracterele juridice ale apelului sunt:

apelul este o cale de atac ordinara deoarece pot fi invocate orice motive de nelegalitate a hotararii care face obiectul apelului.

Apelul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la dispozitia partilor.



Apelul este o cale de atac de reformare, solutionarea ei revine instantei superioare celei care a pronuntat hotararea atacata.

Apelul este o cale de atac devolutiva, ce consta in repunerea cauzei civila in situatia de a fi rejudecata in fapt si in drept urmand ca instanta de apel sad ea o noua hotarare asupra fondului care ai apartine.

Apelul este suspensiv de executare

Apelul are un character restrictive, instanta este limitata la interesele partii care a exercitat calea de atac a apelului.

Functiile apelului sunt urmatoarele:

partea care se considera lezata prin hotararea data poate obtine indreptarea hotararii

prin apel se realiz. Princ celor 2 grade de jurisdictie

Elementele apelului.

Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

Toate hotararile pronuntate in prima instanta de judecatorii si tribunale sunt susceptibile de a fi atacate cu apel.

Prin parti ale procesului civil intelegem persoanele fizice sau juridice intre care s-a ivit conflictul. Poate declara apel impotriva hotararii primei instante,persoana care a fost parte in proces deoarece o hotarare produce efecte numai fata de partile care s-au judecat in fata primei instante. Partile sau subiectii apelului sunt: apelant- partea care este nemultumita de hotararea primei instante si intimat- partea careia hotararea primei instante ai este favorabila. Calitatea de intimate o are orice persoana care a figurat la prima instanta si care are interes ca hotararea sa fie mentinuta. Calea de atac ale apelului mai poate fi exercitata si de tertii introdusi in process din initiative uneia din parti. Tertii care nu au fost parti in process nu au dreptul de a ataca hotararea,intrucat aceasta nu le este opozabila. Dreptul de a exercita calea de atac a apelului trebuie recunoscut si acelor personae sau organe care pot exercita actiunea civila in baza unor dispozitii exprese ale legii, respective care nu invoca drepturi proprii in justitie. Cererea de apel poate fi formulata de partea cu capacitate de exercitiu deplina,personal sau prin mandatar. Cei cu capacitatea de exercitiu restransa,trebuia sa fie asistat de ocrotitorul sau legal,iar cel fara capacitate de exercitiuva sta in judecata prin reprezentantul sau legal .

Partile pot renunta la apel tacit lasand sa expire termenul de apel fara a-l intenta sau executand de bunavoie hotararea data in prima instanta. Dreptul de a exercita apelul este recunoscut in mod exceptional unor personae care nu au luat parte la judecata in 1 instanta si anume:

potrvit art.336 C proc. Civi.,apelul poate fi facuta de orice persoana interesata chiar daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii.

Dobandirotul unui titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului, poate exe5rcita calea apelului daca transmiterea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de apel.

Creditorul chirografar.

Procurorul poate in conditiile legii sa exercite caile de atac sis a ceara punea in executare a hotararii . Apelul poate fi exercitat de catre procurer,indifirent daca a participat sau nu la judecata in prima instanta si chiar daca actiunea are un character strict personal.

Obiectul apelului.

Apelul are ca obiect hotararile date in prima instanta de judecatorii ca instante de drept comun.

Cauza apelului

Orice cale de atac impune ca regula generala atat declararea cat si motivarea ei.

Cauza dreptului de apel consta in nemultumirea partii interesate de hoptararea primei instante.

Sesizarea instantei.

Apelul fiind o cale de atac de reformare,este de competenta instantei ierarhic superioare celei care a pronunatat hotararea apelata. Dupa cum urmeaza:

tribunalul,daca se ataca o hotarare pronunatat in prima instanta de judecatorie

curtea de apel,daca apelul se exercita impotriva unei hotarari de prima instanta a tribunalului.

Orice cale ordinara de atac trebuie declarata intr-un termen fix stability de lege.

Potrvit art.284” termenul.de apel este de 15 zile de la comunicare hotararii,daca legea nu dispune altfel”. Apelul introdus peste termen va fi respins ca fin tardiv, introducerea unui al doilea apel nefiind posibila. Art.102 alin.1 C proc.civ prevede ca “termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel

Termenul de apel este un termen imperativ,curge continuu,fara sa fie susceptibil de intrerupere si suspendare,deoarece acestia sunt aparati prin reprezentantii lor legali.

Exceptii in care termenul de apel poate fi interrupt:

prin moartea partii care are interes sa faca apel

prin moartea mandatarului caruia I s-a facut comunicareahotararii primei instante.

Cererea de apel trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente :

numele,domiciliul sau resedinta partilor sau pentru pers. Juridice denumirea si sediul lor,coduyl fiscal si contul bancar.

Aratarea hotararii care se ataca

Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul

Dovezile invocate in sustinerea apelului

Semnatura

Principalele efecte produse de cererea de apel sunt:

dezinvestirea cu totul a primei instante si investirea instantei de apel

efectul suspensiv de executare

efectul devolutiv al apelului

Procedura de judecata a apelului.

Presedintele instantei de apel indata ce primeste dosarul si constat plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar va fixa termenul de infatisare si va dispune citarea partilor. Termenul de infatisare se fixeaza astfel inct intimatul sa aiba la dispozitie cel putin 30 zile pentru depunerea intampinarii,iar in pricinile urgente cel putin 5 zile. Inaintarea dosarului la instanta superioara competenta sa judece apelul se va face printr-o adresa din partea instantei de fond semnata de primul presedinte si de grefier. Apelul declarat de una din parti nu se inainteaza instantrei de apel decat dupa ce termenul de apel a expirat pentru toate partile din proces. Presedintele instantei de apel va verifica daca cererea de apel a fost sau nu timbrata daca apelul nu este timbrat,odata cu citarea, I se va pune in vedere apelantului obligatia timbrarii apelului. Daca apelul nu este timbrat la primul termen de judecata,dup ace I s-a adus la conustinta indatorirea de a-l timbre, se va dispune anularea apelului ca netimbrat.

Judecarea apelului.

La prima zi de infatisare apelantul poate sa implineasca lipsurile cererii de apel referitoare la indicarea hotararii care se apeleaza,la motivarea in fapt si in drept a apelului,la aratarea dovezilor propuse in sustinerea apelului. La judecarea in fond,depunerea intampinarii nu este obligatorie. In ceea ce priveste compunerea instantei de apel, apelurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 2 judecatori. Cand instanta de apel se va considera lamurita,va declara dezbaterile inchise si se vat rage in camera de consiliu pentru de liberare. Judecarea apelului se face pe baza prbelor care au format obiectul examinarii primei instante,si consta in sustinerea motivelor de apel si combaterea lor. La solutionarea apelului numai pe baza probelor care au format obiectul examinarii primei instante,judecata se reduce la dezbateri care au loc intre parti si procurer. Reclamantul ca intimate va putea sa invoce in apararea sa si acele motive din actiune pe care prima instanta nu le-a examinat.

Probele in apel

Ele reprezinta unul din cei mai importanti factori,fara probe darea hotararii judecatoresti este prctic imposibila. Potrivit art.295 C proc. Civ. In apel, instanta va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la 1 instanta, precum si administrarea altor probe daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.

Instanta de apel va respinge cererea de readministrare a probelor,daca aprecieaza ca o asemenea cerere este inutila. Instanta poate sa pronunte solutia si numai pe baza probelor administrate de instanta de fond chiar daca nu mentine concluziile de fapt ale acesteia.

Solutiile pe care le poate pronunat instanta de apel.

Judecarea apelului se finalizeaza cu o hotarare-decizie,care mentine sau schimba in tot sau in parte hotararea atacata. Dupa rejudecarea fondului instanta de apel poate pronunta aceeasi solutie ca si prima instanta sau poate adopta o alta solutie. Cand instanta de aple aprecieaza ca hotararea atacata este legala si temeinica si o mentine,cererea de apel va fi respinsa. In situatia in care apelul a fost respins ca nefondat se intelege ca sentinta apelata a fost pastrata si confirmata,efectele ei fiind mentinute. Dacaa hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta,cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent. Instanta de apel pronunta o hotararea care poate fi pusa in executare; calea de atac impotriva hotararii instantei de apel este recursul

RECURSUL

Definitie si caracterele recursului.

Recursul este calea de atac prin intermediul careia partile sau MinisterulPublic solicita in condittiile si pentru motivele limitative determinate de lege desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntate fara drept de apel,in apelul de un organ cu activitate jurisdictionala,urmarindu-se reformarea acesteia.

Caracterele recursului sunt :

recursul este o cale extraordinara de atac si poate fi exercitat de partile litigante si de Ministerul Public,numai daca a fost exercitata calea de atac a apelului.



Recursul este o cale de atac de reformare

Recursul nu este suspensiv de executare

Elementele recursului

Cel care declara recurs se numeste recurrent,iar adversarul intimat. Calitatea de recurrent o poate avea oricare dintre partile de la judecata in fond: reclamantul,paratul

Tertele personae care au fost introduce in process. In afara de partile din process dreptul de a exercita recursul apartine si procurorului,chiar daca nu a luat parte la judecata in prima instanta.

Obiectul recursului il constitue hotraraile susceptibile de a fi controlate de instantele superioare in grad in ceea ce priveste legalitatea lor prin intermediul acestei cai de atac. Pot fi atacate cu recurs ordinar urmatoarele 3 categorii de hotarari:

hotararile date fara drept de apel

hotararile pronunatate in urma judecarii caii de atac a apelului

hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala daca prin lege se prevede in mod expres exercitarea acestei cai.

Cauza recursului consta in nelegalitatea sau netemeinicia hotararii ce se ataca pe aceasta cale,sub denumirea de motive de casare. Modificarea sau casarea unei hotarari se produce daca:

instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale

hotararea s-a dat de alti judecatori decact cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii

hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante

instanta a deposit atributiile puterii judecatoresti

prin hotararea data instanta a incalcat disopzitiile,formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii

daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut

cand hgotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijinasau cand cuprinde motivele contradictorii

hotararea pronuntata este lipsita de temei legalsau a fost data cu aplicare gresita a legii

instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate

Termenul de recurs este continuu sic urge de la prima pana la ultima zi fara a fi interrupt. Nerespectarea termenului de recurs atrage sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai exercita recursul,hotararea devenind irevocabila pe data expirarii termenului de recurs.; termenul de recurs poate fi prelungit de catre pinstantei.

3. Cererea de recurs.

Cererea de recurs va cuprinde urmatoarele elemente :

numele,domiciliul sau resedinta partilor sau pentru persoanele juridice,denumirea si sediul lor,codul fiscal,contul bancar numarul de telefon si numarul de fax

aratarea hotararii care se ataca; se mentioneaza nr acesteia,data cand a fost pronuntata,instanta care a pronuntat-o

motivele de casare atunci cand motivarea se face prin insasi cererea de recurs

indicarea probelor noi,atunci cand este vb de inscrisuri noi care nu au fost infatisate la instanta de fond.

Semnatura recurentului

Cererea de recurs se timnbreaza cu un timbru judiciar, nesatisfacerea taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar consta in anularea recursului ca insufficient timbrat sau netimbrat.

4. Depunerea cererii de recurs.

Potrvit art.302 C proc. Civ.” Cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.Cererea de recurs si memorial care cuprinde motivele de recurs vor fi depuse in atatea exemplare cate parti sunt in process,un exemplar pentru Ministerul Public,un exemplar pentru instanta.

Efectele cererii de recurs.

Principalele efecte pe care le produce cererea de recurs sunt :

investeste instanta de control judiciar

suspenda executarea hotararii atacate

Procedura de judecata a recursului.

Dupa primirea dosrului,presedintele instantei dup ace va verifica si constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita,va fixa termen de judecata si va dispune citarea si comunicarea motivelor de recurs. Intimatul este obligate sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. Dupa fixarea termenului de judecata presedintele completului ca intocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului in acest scop. Cel care intocmeste raportul in continutul acestuia nu trebuie sa-si spuna parerea cu privirea la solutia ce urmeaza a fi data. Raportul va trebui pus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii. Recursul de judeca de tribunale si de curtile de apel in complat de cate 3 judecatori. Recursul imoptriva hotararilor pronuntate de sectiile Curtii Supreme de Justitie se judeca de un complet format din 9 judecatori. Procurorul participa la judecata in conditiile prev de art 45 C proc. Civ si in cazurile in care legea prevede expres. Instanta pri solutionarea recursului,nu rejudeca pricinba in fond ci verifica hotararea recurata in raport de motivele invocate de recurrent,cele ridicate de instanta din oficiu.

Respingerea recursului.

Ori de cate ori instanta de control verifica hotararea criticata prin prisma motivelor de recurs,precum si din oficiu si o gaseste legala si temeinica,solutia nu poate fi alta decat respingerea recursului ca nefondat. Recursul poate fi respins fara ca instanta sa intre in cercetarea fondului,atunci cand nu este declarat in termenul legal;in aceasta situatie recursul va fi respins ca tardiv. Fara sa se intre in cercetarea fondului se mai pot pronunta urmatoarele solutii:

recursul va fi anulat ca netimbrat sau ca insufficient timbrat,atunci cand nu sunt indeplinite cerintele taxei judiciare de timbru si a timbrului juciar.

Recursul este nul in situatia in care nu este depus la instanta a carei hotarare se ataca si in situatia in care nu a fost motivate in termenul legal

Recursul va fi respins ca nesustinut,daca in materie de divort,la judecata se prezinta numai paratul.

Recursul se respinge ca neadeverit atunci cand este promovat in interesul uneia dintre parti si aceasta nu a exercitat ea insasi recursul.

Admiterea recursului

Atunci cand instanta de control judiciar constata ca motivele de casare invocate de parte sau ridicate din oficiu sunt intemeiate,procedeaza la admiterea recursului. In caz de admitere a recursului,hotararea atacata poate fi modificata sau casata,in tot sau in parte. In caz de casare,curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului,fie la un alt termen stability in acest scop. In situatia in care instanta de recurs a casat hotararea atacata pentru motivul ca instanta a deposit atributiile puterii judecatoresti,va respinge cererea ca inadmisibila.

In caz de casare Curtea Suprema de Justitie trimite cauza spre o nou judecata instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad,cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta.

Hotararea instantei de recurs.

Hotararea pronuntata de instanta de recurs se da in numele legii; atunci cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii,ea se va face in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. Indiferent de solutia la care se opreste instanta de recurs hotararea este irevocabila. Hotararea pronuntata de instanta de recurs poate fi atacata cu contestatia in anulare si revizuirea.

Efectele pe care le produc hotararile pronuntate de instanta de recurs.

In cazurile de respingere a recursului ca nefondat,nemotivat sau ca anularea lui ca netimbrat,hotararea atacata devine irevocabila.

Este posibil ca in unele cazuri instanta de recurs sa constate ca motivele de recurs sunt intemeiate si ca se impune rejudecarea cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost atacata sau de o alta instanta. Instanta de trimitere nu mai are dreptul de a verifica valabilitatea si regularitatea sesizarii sale, trimiterea facuta de catre instanta suprema fiind lipsita de posibilitatea contestarii ei.

In cazul casarii fara trimitere,instanta de recurs retine cauza spre o noua rejudecare in fond.; curtile de apel si tribunalele, in caz de casare,vor rejudeca pricina in fond.

Contestatia in anulare.

Contestatia in anulare a fost introdusa in Codul de procedura civila prin lg.nr.18/1948.

A contesta inseamna a acere reformarea unui act juridic despre care se pretinde ca a fost intocmit sau adus la indeplinire cu neobservarea formelor legale.

Contestatia in anulare este calea extraordinara de atac,de retractare, pusa de lege la indemana partilor interesate si a procurorului,pentru a cere anularea unei hotarari judecatoresti irevocabile, pentru motivele expres prevazute de lege.

Contesttia in anulare indeplineste 2 functii procedurale:

de a oferi posibilitattea instantei competente sa aprecieze asupra neregularitatilor savarsite cu ocazia judecatii pe care a efectuat-o.



de a rejudeca pricina,daca s-a ajuns la solutia anularii hotararii atacate.

Contestatia in anulare obisnuita.

Contestatia in anulare obisnuita este calea de atac extraordinara de retractare ce poate fi exercitata impotriva oricarei hotarari judecatoresti irevocabile,numai daca acesste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. Oricare din partile care au participat la judecarea procesului in care s-a dat hotararea poate folosi aceasta cale extraordinara de atac.In contestatia in anulare partile se numesc contestator si intinmat. Dreptul de a introduce o contestatie apartine procurorului,neconditionat de impreejurarea ca a participat sau nu in procesul in care s-a pronuntat hotararea pe care o ataca. Nu pot avea calitatea de contestatori tertele persoane in legutuira cu care nu s-au folosit mijloacele procedurale prevazute de lege pentru a fi atrase in process.

Obiectul contestatiei in anulare i-l reprezinta hotararile irevocabile. Cum ar fi :

hotararile date in prima instanta,fara drept de apel,nerecurate

hotararile date in prima instanta,care nu au fost atacate cu apel.

Hotararile date in apel,nerecurate

Hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii

Orice alte hotarari care, nu mai pot fi atacate cu recurs,potrivit legii

Pot fi atacate cu contestatie in anulare obisnuita hotararile ramase irevocabile indifferent de instantele care le-a pronuntat,in prima instanta saui in cale de atac.

Contestatia in anulare obisnuita poate fi folosita pentru urm. 2 motive:

cand procedura de citare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit legii

cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea regulilor privitroare la competenta.

Contestatia in anulare cuprinde 2 conditii esentiale pentru admisibilitate si anume :

hotararea ce se ataca sa fie irevocabila

motivul pe care se sprijina,san u fi putut sa fie invocat pe calea apelului sau a recursului.

Contestatia in anulare speciala.

Contestatia in anulare speciala reprezinta calea de atac extraordinara,care poate fi exercitata numai impotriva hotararilor pronuntate de instantele care au desfasurat o activitate de control judiciar in ultima instanta.

Contestatia in anulare speciala poate fi exercitata de partile care au participat la solutionarea recursului: recurrent si intimate.

Obiectul contestatiei in anulare special ail formeaza deciziile pronuntate de instantele de control judiciar,care solutioneaza recursul,precum si hotararile pronuntate in ultima instanta.

Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatii pentru urm. 2 motive:

cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale

cand instanta,respingand recursul sau admitandu-l numai in parte,a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.

Sesizarea instantei.

Fiind o cale de atac de retractare,contestatia in anulare este de competenta instantei a carei hotarare se ataca. Contestatia in anulare se poate face inaintea inceperii executarii si in tot timpul ei,pana la incheierea celui din urma act de executare. Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe care de executare silita,contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare,darn u mai mult de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.

Cererea de contestatie in anulare trebuie sa cuprinda :

numele si prenumele contestatorului

domiciliul contestatorului si al intimatelui

hotararea care se ataca

motivarea in fapt si in drept a contestatiei

eventualele mijloace de proba

semnatura

Lipsa semnaturii va atrage anularea cererii numai daca atunci cand se observa ca partea nu semneaza in sedinta su daca a fost lipsa in sedinta urmatoare.

Procedura de judecata a contestatiei in anulare.

Datorita caracterului sau urgent,contestatia in anulare se judeca de urgenta si cu precadere,cauza va fi trecutala inceputul listei de procese,iar in caz de amanare a judecatii,se vor acorda termene scurte. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea tremenului de judecatasi va cuprinde :

exceptiile procesuale ce vizeaza cererea contestatorului

raspunsul la fiecare motiv de contestatie

eventualele mijloace de proba in combaterea contestatiei

semnatura

Instanta se pronunta asupra contestatiei in anulare printr-o hotarare de admitere sau respingere. Cererea de contestatie poate fi respinsa ca fin: nefondata,tardiv formulate, netimbrata sau ca insufficient timbrata, inadmisibila, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala. In cazul admiterii contestatiei formulate,instanta va anula hotararea atacata si va proceda la rejudecarea cauzei.

Dupa respingerea unei prime contestatii,se va putea formula o moua contestatie,dar numai pentru motive noi,care nu au existat la data primei contestatii. Hotararile pronuntate impotriva contestatiei in anulare speciala sunjt irevocabile,iar hotararile pronuntate asupra contestatiei in anulare obisnuita pot fi atacate cu recurs,daca si hotararea atacata putea fi cenzurata prin intermediul acestei cai de atac.

Revizuirea.

Revizuire este o cale de atac extraordinara,prin intermediul careia se poiate ataca orice hotarare judecatoreasca definitive,data asupra fondului si prin care se poate cere instantei care a pronuntat acea hotarare sa o retracteze printr-o noua judecata in urma careia sa pronunte o noua solutie conforma cu adevarul,prin inlaturarea erorilor de fapt.

Revizuirea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

este o cale extraordinara de atac care se exercita impotriva hotararilor definitive

are drept scop repararea erorilor de fapt

revizuirea este o cale de retractare deoarece se adreseaza instantei care a pronuntat-o

revizuirea se deosebeste de apel si de recurs

Calea extraordinara de atac a revizuirii poate fi exercitata de partile intre care a avut loc procesul in care s-a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere.Pot formula cerere de revizuire si creditorii chirografari si succesorii universali,cu titlu universal sau cu titlu particular. In cadrul revizuirii partile poarta denumirea de revizuient si de intimat.

Prin obiect al revizuirii vom intelege hotararile ce pot fi atacate prin intermediul acestei cai de atac. Aceasta cale de atac implica indeplinirea conditiilor necesare pentru exercitarea oricarei cai de atac: capacitatea procesuala, calitatea procesuala, interesul.

Revizuirea unei hotarari definitive in instanta de aple sau prin neapelare, se poate cere in urmatoarele cazuri:

daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot duce la indeplinire

daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut,sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut,sau s-a dat mai mult decat s-a cerut

daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta

daca un judecator,martor sau expert,care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pentru o infractiunea privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii.

Daca,dupa darea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare,care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurarae maipresus de vointa partilor.

Daca statul sau alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,disparutii,incapabilii nu au fost aparati deloc sau au fost aparat cu viclenie de cei insarcinati sa o faca

Daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad,in una si aceeasi pricina,intre aceleasi persoane

Cererea de revizuire se introduce la instanta care a pronuntat hotararea si a carei revizuire se cere. Termenul de revizuire este de o luna. In material revizuirii se poate solicita repunerea in termen,daca partea nu a putut exercita calea de atac in termenul prevazut de lege..In acest sens,partea interesata trebuie sa solicite repunerea in teremenul de revizuire in cel mult 15 zile de la incetarea impiedicarii si in acelasi timp sa formuleze si cererea de revizuire..



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1395
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site