Comparatie intre drept penal si criminologie

Comparatie intre drept penal si criminologie

Dr. penal = o ramura a sistemului de drept ce se raporteaza la normele si institutiile dr penal ca drept pozitiv.

Doctrina dr penal = conceptiile si teoriile privind dr penal

Criminologia este intr-un raport de interdependenta atat cu dr penal cat si cu doctrina dr penal.

Diferente intre criminologie si dr penal apar intrucat dr penal este o stiinta normativa in care utilizam cu precadere rationamente deductive.

Criminologia = o stiinta empirica in care utilizam rationamente inductive.

Criminologie - politica anticriminala

Politica penala (anticriminala) = in sens strict -actiune represiva a statului.

Astazi se opteaza pt o abordare manageriala fiind considerata o gestiune a fenomenului criminal.

Politica anticriminala are dublul ob. de studiu = stiinta politica anticriminala- o zona teoretica de analiza a fen. criminal si practica anticriminala - zona aplicativa de punere in miscare a strategiilor de raspuns.

Intre zona teoretica si cea practica a politicii anticriminale apare decizia de politica anticriminala - vointa politica si care are caracter statal . Ea este parte integranta a strategiilor de raspuns contra fenomenului criminal.

Politica anticriminala - ansamblul teoriilor si strategiilor concepute in scopul stapanirii fen. criminal si sistemul mijloacelor aplicate efectiv de stat in acelasi scop.

Controlul fen. criminal

In zona controlului fen. criminal intra atat cunoasterea cat si stapanirea fen. criminal. Raporturile stranse intre criminologie, dr penal si politica anticriminala duc la crearea unui sistem de control.

Criminologie = anasamblul cercetarilor cu caracter stiintific ce se ocupa pe de-e parte de studiul fenomenului criminal urmarind cunoasterea acestuia , iar pe de alta parte de evaluarea practicii anticriminale in scopul optimizarii ei.

Studiul criminologiei etiologice

Criminologia ca stiinta trebuie separata de explicatiile extrastiintifice legate de conceptiile magice/ religioase etc.

Desi criminologia se contureaza ca stiinta la mijlocul sec XIX odata cu aparitia scolii pozitiviste, trebuie remarcat si aportul cercetarilor empirice cu privire la dezvoltarea acestei ramuri . Putem discuta de th. extrastiintifice, prestiintifice si stiintifice . dintotdeauna a existat un interes cu privire la crima insa cercetari efective exista incepand cu sec. XV odata cu aparitia perioadei renascentiste privind cautarea adevarului material care a stimulat cercetarea criminologiei.

La nasterea criminologiei ca stiinta , gandirea utopica din perioada renascentista ( utopia soc. - Thomas Moss), noua filozofie politica a lui Beccaria , ideile reformiste privind sistemul penitenciar si colectiile de cazuri practice din jurisprudenta, studiile in fenomenul psihiatriei , fenologiei.

Primele explicatii cu privire la fenomenul criminal

Beccaria - precursor al gandirii criminologice

C. Beccaria a fost considerat parintele dr penal modern. Opera sa in domeniul dr penal consta intr-o lucrare de mici proportii " Despre delicte si pedepse" (1764).

Cartea a avut un mare succes si de aceea a fost tradusa in mai multe limbi. Discipol al lui Montesquieu - Beccaria isi fundamenteaza ideile referitoare la transformarile care trebuie sa aiba loc in sistemul penal - th . c. social.

Ideile exprimate au stat la baza Declaratiei dr omului si cetateanului (1789) care au demarat un sistem juridic penal anacronic si au fixat bazele unui sistem penal modern, multe din principiile afirmate atunci fiind valabile si astazi.

Principalele idei din opera lui Beccaria

• 2 idei principale - demolarea inst. anacronice, din gandirea jur. penala si stabilirea unor noi principii de baza in dr penal

1. Codificarea riguroasa a delictelor si pedepselor .

Necesitatea elaborarii unui cod de legi scrise , clare si accesibile.

Beccaria pune accentul pe principiul nullum crime sine legem, nulla poena sine legem - art 8 C . penal .

Beccaria - " nu poate fi limitat cetateanul in dr. sale decat prin vointa legii". Ei trebuie protejati impotriva abuzului de puteri. Cetatenii trebuie sa cunoasca ceea ce este permis, ceea ce este interzis , de aceea trebuie elaborate legi scrise clare si accesibile care sa stopeze abuzurile magistratilor.

2. Justificarea pedepselor prin caracterul lor retributiv, descurajant si util pentru pastrarea ordinii sociale .

Pedeapsa se intemeia pe liberul arbitru a.i. sa constituie o justa rasplata pt delict si sa fie proportionala cu acesta.

3. Necesitatea aplicarii unor pedepse moderate dar certe si prompte .

Se aplicau atunci pedepse barbare . Beccaria - " violenta pedepselor e contagioasa si determina cresterea violentei in comportamentul cetatenilor. Salbaticia pedepselor e inumana, inutila intrucat un rol preventiv il cere nu cruzimea pedepsei ci siguranta si promptitudinea aplicarii ei.

4. Desfiintarea pedepsei cu moartea .

Beccaria este primul care pune sub semnul intrebarii dr. de a recurge la pedeapsa cu moartea si este primul care propune abolirea ei.

Propunerea sa se intemeia pe th. c. social. in sensul ca atunci cand a intrat in societate omul a cedat mici parti din libertatea sa, insa e de neconceput ca a fost de acord sa cedeze chiar dr la viata sa.

Beccaria admite ca sunt 2 exceptii :

- in perioadele de anarhie , cand o pers. ar putea reprezenta un pericol pentru siguranta statului chiar cand ar fi lipsita de libertatea sa.

- impiedicarea savarsirii unor noi crime nu ar fi posibila decat prin eliminarea faptuitorului.

5. Introducerea sistemului acuzatorial si proc. penala

Procedura penala se baza pe un sistem inchizitorial ( probele erau secrete).

Beccaria - " necesitatea ca judecata si probele sa fie publice"

Nu e de acord cu procedurile secrete si e impotriva delatiunii , impotriva procedurii prin care inculpatul era obligat sa depuna un juramant.

6. Desfiintarea torturii ca mijloc de ancheta

Beccaria - tortura este un mijloc de a-i condamna pe cei slabi si de a-i achita pe sceleratii robusti.

7. Necesitatea prevenirii delictelor.

Accentul pe care il pune pe preventie " e mai usor sa previi decat sa pedepsesti "

Actualitatea ideilor lui Beccaria

Multe din idei sunt de actualitate .

Principiul legalitatii - in majoritatea codurilor penale uneori si in constitutii.

Nu ne referim neaparat la lipsa unor texte normative sau la texte scrise in latina , ci la faptul ca si astazi cunoasterea legislatiei reprezinta o prioritate .

Ne confruntam cu o inflatie legislativa care nu permite o cunoastere temeinica a legislatiei penale.

Tehnicizarea excesiva a textului legal ( text clar si accesibil ).

In practica judiciara a Curtii de la Strasbourg - normele jur -clare si previzibile .

In ist. dr. penal principiul 2) formulat de Sc. clasica a reprezentat un moment important (s-a facut o corelatie intre norma penala si fapta penala ). Dupa esecul Sc. clasice s-a pus mare accent pe delincvent si reeducarea acestuia .

Majoritatea legislatiilor europene au revenit la principiul sc. clasice (pedeaspa = o rasplata pt fapta savarsita ). Delincventul are liber arbitru si pedeapsa este o bariera in calea manifestarilor lui .

Ineficienta aplicarii unor pedepse inumane a fost confirmata de studii recente.

" Oamenii vor fi mai intimidati de o probabilitate de 10% de a primi un an de inchisoare , decat de o probabilitate de 5% a primi doi ani de inchisoare.( cercetator canadian Cusson).

Pedeapsa cu moartea exista in state civilizate unde ea un a fost aleasa .

Se repune in discutie necesitatea unei astfel de pedepse ( in statele unde ea a fost abrogata).

Sistemul procesual

Sistemul acuzatorial - in statele anglo saxone .

Sistemul mixt sau inchizitorial - contine faza urmaririi penale care pastreaza intr.-o anumita masura un caracter secret.

Se incearca o desecretizare si a acestei faza la nivel european .

Tortura, desi declarata ca ilegala de multa vreme ( Conventia europeana impotriva torturii , pedepselor inumane sau degradante - 1987) se constata ca in cadrul proceselor penale inca se folosesc metode care ne amintesc de tortura.

Prevenirea criminalitatii este o componenta a politicii anticriminale si se elaboreaza practici si strategii pentru prevenirea criminalitatii.

Concluzii

Desi aceasta lucrare s-a bazat mai mult pe intentie are o incontestabila dimensiune stiintifica , ideile sale au fost preluate de alti cercetatori care le-au dezvoltat si care au creat scoli de gandire.

Meritele ei deosebite - rolul certitudinii pedepsei in combaterea fenomenului criminal

-- rolul criminogen al unor institutii juridice si al unor practici, idee preluata si dezvoltata de criminologa reactiei sociale.