Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


250 DE INTREBARI LA INTRODUCERE IN DREPT COMPARAT

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




250 DE INTREBARI LA INTRODUCERE IN DREPT COMPARAT




1. Care precursor a emis teoria conform careia se impune adaptarea dreptului privat

la “curentul popular contemporan”: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap.I, pag. 5;

2. Conform conceptiei lui L.J. Constantinesco, stiinta dreptului comparat reprezinta

produsul a: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap. I, pag. 6;

3. Care teoretician al dreptului comparat, a afirmat ca “o stiinta, oricat ar fi ea de

specializata, nu este niciodata autonoma”: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I,Cap. II, pag. 7;

4. Conceptul de “paternitate a dreptului roman asupra stiintelor juridice europene” a

fost enuntat pentru prima oara la: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap. II,pag. 9;

5. Dreptul roman a fost folosit in forma directa sau indirecta pana la sfarsitul secolului

al-XIX-lea, in: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap. II, pag. 10;

6. Care precursor a ramas fidel perspectivei scolii istorice, care plasa dreptul roman in

centrul interesului sau: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap. II, pag.

7. Notiunea de “unitate a lumii pe plan juridic”, a fost enuntata in 1667, pentru prima

oara de catre: L.J. Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap. II, pag. 13;

8. “Theatrum legale mundi” trebuia sa contina: L.J. Constantinesco, Introducere in

drept comparat, vol I, Cap. II, pag. 13;

9. La Congresul de la Paris din anul 1900, A. Esmein clasa ordinile juridice in: L.J.

Constantinesco, Introducere in drept comparat, vol I, Cap. III pag. 15;

10. Care precursor afirma in anul 1852 ca: L.J. Constantinesco, Introducere in drept

comparat, vol I, Cap. III pag. 29;

11. Cunoasterea “dreptului strain” a inceput inca din: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p.17;

RASPUNS: Antichitate, dar cu greu se poate afirma ca anticii aveau constiinta dreptului comparat

12. Dezvoltarea dreptului comparat ca stiinta, a parcurs: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p.17;

RASPUNS: a parcurs 3 mari etape
-prima perioada 1800-1850
-a doua perioada 1850-1900
-a treia perioada 1900-1950

13. In prezent, principalele sisteme de drept sunt clasificate in: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p.18;

RASPUNS:
-familia de drept romano-germanic
-familia de drept commoc law
-familia de drept islamic
-dreptul asiatic
-dreptul ebraic

14. Familia de drept romano-germanic este caracterizata prin: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p.19;

RASPUNS:
-separatia dintre dreptul public si dreptul privat.
-unitatea dreptului privat, intelegand prin aceasta existenta unor principii comune
fundamentale care stau la baza dreptului civil, dreptului comercial, dreptului international privat.
-modul de a concepe materia obligatiilor.
-forma comuna de reglementare, tehnica legislativa
-formalismul anumitor acte juridice
-principiul reglementarii drepturilor subiective

15. Familia common-law-ului se caracterizeaza prin: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 20;

RASPUNS: prin putinatatea sau chiar absenta codificarii, in avantajul precedentului judiciar
si al unei foarte largi libertati de decizie a judecatorului.

16. In prezent, judecatorul englez poate refuza aplicarea unei legi emise de Parlament,

daca aceasta nu este conforma cu practica judiciara sau incalca conceptul de “equity”: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 21;

RASPUNS:ADEVARAT sau UN PRINCIPIU depinde ce varianta de raspuns va cere

17. “ Revirimentul de jurisprudenta”, reprezinta o regula esentiala a sistemului juridic:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat , Cap.II, p. 21;

RASPUNS: (foloseste jurisprudentza ca izvor de drept)- instantzele superioare pot schimba
practica. In acesta situatie precedentul instantelor superioare este obligatoriu si pentru instantele

18. Nominalizati precursorul englez, care desi nu a practicat foarte mult dreptul

comparat, a aplicat institutii descoperite in dreptul strain, flexibilizand common-law-ul: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 23;

RASPUNS:Lord Mansfield

19. In prima perioada, dreptul comparat a avut: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 26;

RASPUNS:cea mai lenta dezvoltare pe care a cunoscut-o dreptul comparat de-a lungul existentei

20. Teoria “monadelor” a fost emisa de catre: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 25;

RASPUNS:Leibniz

21. Scoala istorica a aparut pentru prima oara in Germania secolului: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 27;

RASPUNS:XIX

22. Conform conceptiilor scolii istorice, evolutia dreptului este strans legata de

preexistenta conditiilor sale: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 27;

RASPUNS:de conditiile sale istorice de existenta

23. In 1834 a aparut “ La Revue etrangere de legislation ”, la initiativa precursorului

francez: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 32;

RASPUNS:Foelix

24. In Statele Unite ale Americii, in prima perioada, dreptul american se caracteriza

prin ostilitatea fata de cel: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p. 32;

In prima perioada a introducerii dreptului comparat, americanii manifestau adversitate fata de:

a. dreptul englez

b. dreptul francez

c. dreptul german

d. dreptul spaniol

25. In cea de-a doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat, au aparut: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 36;

RASPUNS:societati de legislatie comparata, cu raspandire in intreaga Europa

26. “ BGB “- ul adoptat in anul 1900, reprezenta: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 37;

RASPUNS:codul civil german, proiect masiv si original ai carui redactori au recurs mai intai
la compararea interna si apoi la cea externa

27. Principalele obiective ale Congresului de la Paris din anul 1900, au fost: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 40;

In anul 1900 are loc, la Paris, primul Congres International de drept comparat. Care sunt principalele obiective subliniate de Saleilles in cadrul acestui congres?

a) sa permita o confruntare international privind diverse probleme juridice commune;

b) sa elucideze si sa studieze chestiunile definitiei si metodei dreptului comparat;

c) sa desemneze principalii sustinatori ai miscarii;

d) sa se ocupe cu tradurecerea drepturilor straine;

a. a+b

b. a+b+c

c. a

d. b+c

28. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, juristii romani au adoptat modelul: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 42;

RASPUNS:modelul sovietic

29. Dupa Congresul de la Paris, dreptul comparat a fost structurat stiintific: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.III, p. 45;

30. Care precursor considera ca prin “comparatie se poate realiza un sistem universal

de principii de drept pozitiv ”: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.III, p. 45;

RASPUNS:Austin

31. Expresia “drept comparat“ desemneaza o metoda de studiu si cercetare, in

acceptiunea lui: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat , Cap.III, p. 47;

RASPUNS:Gutteridge

32. Definitia conform careia “rolul compararii este acela de a pune fata in fata diferite

sisteme legislative si de a le examina intre ele”, apartine lui: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.III, p. 47;

RASPUNS:Rabel

33. Ce reprezinta “metoda“ din perspectiva dreptului comparat: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 53;

RASPUNS:este un asamblu de demersuri rationale, sustinute spre a atinge scopul propus

34. Wigmore aprecia ca dreptul comparat dispune de anumite obiective sau domenii, in

numar de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.III, p. 59;

RASPUNS:trei obiective sau domenii ( nomoscopy,nomothetique, nomogenetica )

35. In cadrul metodei comparative se disting un numar de: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.IV, p. 69;

RASPUNS:patru elemente
-existenta a numeroase procedee care se inlantuie intr-un demers sistematic si rational
-demersul care are misiunea de a solutiona un scop precis
-demersul realizeaza o comparare intre doua sau mai multe sisteme juridice supuse termenilor de comparat
-termenii de comparat vor apartine cel putin la doua ordini juridice diferite , astfel incat, prin ei, sa fie partial
confruntate ordinile juridice insele

36. Informatiile comparative ajuta dreptul national: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.IV, p. 71;

RASPUNS: sa inteleaga dreptul strain

37. Cercetatorii europeni au elaborat, in limbi de circulatie internationala, lucrari

privind dreptul: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat , Cap.IV, p. 73;

RASPUNS:coranic

38. Dreptul comparat are un rol: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.IV, p. 79;

RASPUNS:normativ

39. In cadrul functiei normative a dreptului comparat regasim ca tipologie, unificarea:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat , Cap.IV, p. 82;

RASPUNS:
-interna
-internationala

40. Compararea juridica se realizeaza: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.IV, p. 84;

RASPUNS:pe verticala si in plan orizontal

41. In ce an s-a desfasurat primul Congres mondial destinat dreptului comparat: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 39;

RASPUNS:1900

42. In perioada dintre cele doua razboaie: L.J. Constantinesco, Introducere in drept

comparat, vol I, Cap. IV pag. 142-175;

RASPUNS:dreptului islamic

43. Din perspectiva dreptului comparat “ wakaf-ul ” reprezinta o institutie specifica:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat , Cap.VI, p. 117;

Din perspectiva dreptului comparat: „wakaf-ul” reprezinta o institutie specifica:

dreptului mosaic;

a) dreptului nordic;

b) dreptului anglo-saxon;

c) dreptului islamic.

44. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, urmatoarele

izvoare: sunna-traditia, idjima-acordul comunitatii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, isi gasesc

fundamentul in: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat , Cap.VI, p. 119;

Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, urmatoarele

izvoare: sunna-traditia, idjma-acordul comunitatii, giyas-analogia, firmanul-actul scris, isi gasesc fundamentul in:

a) coran;

b) vechiul testament;

c) ideologia ebraica;

d) ideologia religioasa hindusa

45. Dreptul statelor africane, mai précis al celor care nu au adoptat codificari de tip

european, prezinta o natura: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.VI, p. 119;

Dreptul statelor africane - mai precis, al celor care nu au adoptat codificari de tip european - prezinta o natura:

a) conservatoare;

b) tipic nationalista;

c) cutumiara;

d) evolutionista

46. Comparatum reprezinta in esenta: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.VI, p. 123;

Comparatum reprezinta in esenta:

a) legislatia universala ce face obiectul compararii;

b) un model de comparatie specific sistemului juridic common-law;

c) legislatia nationala a comparatistului;

d) un model de comparatie specific sistemelor juridice cutumiare.

47. Nominalizati personalitatea care a emis teoria conform careia “conditia primordiala

a oricarei comparatii rationale consta in a putea degaja prin doua notiuni comparate o notiune

comuna superioara – tertium comparationis: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.VI, p. 124;

„Conditia primordiala a oricarei comparatii rationale consta in a putea degaja prin doua notiuni comparate, o notiune comuna superioara - tertium comparationis'. Nominalizati personalitatea care a emis aceasta teorie:

a) Y. Eminescu;

b) E. Lambert;

c) V. Knapp;

d) Max Weber

48. Avand la baza conceptiile lui d’Amari se poate afirma ca progresul dreptului

rezulta din: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 35;

Avand la baza conceptiile lui d’Amari se poate afirma ca progresul dreptului rezulta din :

a. comunicarea si limitarea legilor de catre popoare

b. faptul ca isi urmeaza un curs uniform

c. spontaneitatea cu care se manifesta in cadrul fiecarei natiuni

d. interactiunea drepturilor straine

49. Lucrarea “ Bevilaqua ” prin care se sustine ca orice drept este o combinatie de

elemente universale, nationale si straine este de origine: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 35;

Autorul lucrarii “Bevilaqua” prin care se sustine ca orice drept este o combinatie de

elemente universale, nationale si straine este de origine:

a. columbiana

b. romana

c. germana

d. braziliana

50. Societatile de legislatie comparata ce apar in cea de-a doua perioada de dezvoltare a

dreptului comparat cu raspandire in intreaga Europa aveau drept scop: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 36;

Societatile de legislatie comparata ce apar in cea de-a doua perioada de dezvoltare a dreptului comparat cu raspandire in intreaga Eurpoa aveau drept scop:

a- de a aduna materiale referitoare la dreptul strain;

b-de a face traduceri;

c-de a asigura o mai buna cunoastere a dreptului strain;

d-de a sustine in exclusivitate importanta dreptului national;

a. a+c+d

b. a+c

c. a+b+c

d. a+b

51. Prima societate de legislatie comparata apare la Paris in 1869. Care este principalul

obiectiv al acestei societati: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. II, p. 36;

Prima societate de legislatie comparata apare la Paris in 1869. Care era principalul

obiectiv al acestei societati?

a-sa sustina exclusiv dreptul francez;

b- sa puna la indemana magistratilor legile straine in scopul rezolvarii conflictelor de legi;

c –de a oferi posibilitatea efectuarii unor studii comparative;

d- de a oferi sprijin in depasirea limitelor impuse de legislatia lor particulara;

a. a+c+d

b. c+d

c. b+c+d

d. b+d

52. La sfarsitul secolului al-XIX-lea in Germania se resimte cu o mare acuitate

necesitatea de a unifica si reforma: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 36;

La sfarsitul secolului al XIX-lea in Germania se resimnte cu o mare acuitate necesitatea de a unifica si reforma:

a-dreptul penal;

b-dreptul penitenciar;

c-dreptul civil;

d -dreptul administrativ;

a. b+d

b. a+b

c. a+c

d. a+d

53. Principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber era de a

inzestra tara cu: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 37

Principala preocupare a juristilor elvetieni in frunte cu Eugen Huber era de a inzestra tara cu:

a. un Cod Penal

b. un Cod Civil Unic

c. un Cod al Comertului

d. un Cod Administrativ

54. Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si prin

urmare, si-au adus o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 38;

Pana la sfarsitul primului razboi mondial doar doua tari au recunoscut si, prin urmare, si-au adus o contributie insemnata la dezvoltarea etnologiei juridice:

a-Germania si Franta;

b-Franta si Anglia;

c-Anglia si Germania;

d- Germania si Anglia;

a. a+c

b. a+d

c. c+d

d. b+c+d

55. Cine este considerat a fi creatorul expresiei de “etnologie juridica“: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 37;

Cine este considerat creatorul expresiei de “etnologie juridica”?

a. Max Schmidt

b. Lewis Morgan

c. Post

d. Henry Summer Maine

56. Etnologia juridica se dezvolta avand la baza lucrarile unor autori cunoscuti in epoca

precum Morgan, Bachofen si Prost. Dupa momentul de debut, etnologia juridica cunoaste: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 38;

Etnologia juridica se dezvolta avand la baza lucrarile unor autori cunoscuti in epoca

precum Morgan, Bachofen si Post. Dupa momentul de debut, etnologia juridica cunoaste:

a-un esec rasunator;

b-este data uitarii;

c-criticata insasi de sustinatorii ei;

d-isi continua evolutia ascendenta atragand tot mai multi sustinatori;

a. a+b+c

b. b+d

c. a+c

d. a+b

57. Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Europa Centrala si de

Est de a adopta drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al-XIX-lea: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.II, p. 38;

Care este principala cauza ce pune in imposibilitate tarile din Eurpoa Centrala si de Est de a adopta drepturi comparate proprii la sfarsitul secolului al XIX-lea?

a. dominatiile marilor imperii din acea vreme;

b. lipsa de interes a juristilor din tarile respective

c. impunerea de catre marile imperii al propriilor coduri

d. neintelegerea noilor curente

58. Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 38;

Codul Civil roman din 1864 este o copie fidela a:

a. codului german

b. codului austriac

c. codului englez

d. codului napoleonian

59. In cea de a doua jumatate a secolului al-XIX-lea juristul roman Alexandresco,

preocupat in cea mai mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania,

publica o lucrare de referinta. Care este numele acestei lucrari: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 38;

In cea de a doua jumatte a sec. al XIX juristul roman Alexandresco, preocupat in ceea mai mare masura de studierea si introducerea dreptului comparat in Romania, publica o lucrare de referinta. Care este numele acestei lucrari?

a. Droit ancient et modern de la Roumanie;

b. Dreptul civil roman;

c. Comparation entre le Cod Civil romaine et le Cod Napoleon

d. Explication;

60. Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud, dreptul raspanndit in

aceasta regiune are o origine si un continut: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 38;

Dupa cucerirea Mexicului si a Americilor Centrale si de Sud dreptul raspandit in aceasta regiune are o origine si un continut:

a. iberic

b. american

c. autohton,specific fiecarei tari

d. englez

61. In Japonia si Turcia tentativele de codificare ca expresie a interesului pentru

dreptul strain si mai tarziu pentru comparare produc probleme de natura specifica. Care sunt

elementele comune ce contribuie la dezvoltarea in aceeasi directie a drepturilor din cele doua tari:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat , Cap.II, p. 39;

In Japonia si Turcia tentativele de codificare ca expresie a interesului pentru dreptul strain si mai tarziu pentru comparare produc probleme de natura specifica.. Care sunt elementele comune ce contribuie la dezvoltarea in aceeasi directie a drepturilor din cele doua tari?

a-sunt inzestrate cu modele juridice proprii care nu au nimic in comun cu dreptul European;

b-ambele tari nu isi aduc aportul la revolutia industriala;

c-cele doua tari traiesc in conditii mai mult sau mai putin feudale;

d-modernizarea este privita ca o rupere cu traditia si trecutul;

a. a+c+d

b. a+b

c. a+b+c+d

d. a+c

62. Cea de-a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de

schimbari importante, in primul rand la nivel geografic. Care este tara preocupata cel mai mult

de domeniul dreptului comparat: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 39;

Cea de a treia perioada a dreptului comparat (1900-1950) este marcata de schimbari importante, in primul rand la nivel georgafic. Care este tara preocupata cel mai mult de domeniul dreptului comparat?

a. Franta

b. Germania

c. Anglia

d. S.U.A

63. In anul 1900 are loc la Paris, primul Congres international de drept comparat. Care

sunt principalele obiective subliniate de Saleilles in cadrul acelui congres: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 40;

In anul 1900 are loc, la Paris, primul Congres International de drept comparat. Care sunt principalele obiective subliniate de Saleilles in cadrul acestui congres?

a-sa permita o confruntare international privind diverse probleme juridice commune;

b-sa elucideze si sa studieze chestiunile definitiei si metodei dreptului comparat;

c-sa desemneze principalii sustinatori ai miscarii;

d-sa se ocupe cu tradurecerea drepturilor straine;

a. a+b

b. a+b+c

c. a

d. b+c

64. Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului comparat, da o noua

dimensiune acestui concept si doreste sa faca din acest domeniu: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. II, p. 40;

Saleilles, unul din cei mai importanti sustinatori ai dreptului comparat, da o noua

dimensiune acestui concept si doreste sa faca din acest domeniu:

a. un instrument de politica jurisprudentiala;

b. un instrument de analiza filosofica;;

c. un model exclusiv national

d. un domeniu pur teoretic

65. Care este orientarea pe care o da Selailles conceptului de drept comparat: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap. II, p. 40;

Care este orientarea pe care Sailles o da conceptului de drept comparat?

a-ii da un scop practic;

b-ii da un scop speculativ;

c-sustine nevoia de ancorare in actual;

d-ii acorda functii concrete, imediate, precise;

a. a+d

b. c+d

c. a+c+d

d. a+b+c

66. Binecunoscuta organizatie profesionala denumita “Law Society”, este rezultatul

unirii a trei categorii profesionale existente anterior: Attorneys, Proctors si Solicitors, survenita in

anul: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in

drept comparat , Cap. VII, p. 160;

Binecunoscuta organizatie profesionala denumita ,,Law Society', este rezultatul

unificarii a trei categorii profesionale existente anterior: Attorneys, Proctors si Solicitors. Aceasta unire dateaza din anul:

a) 1781;

b) 1793;

c) 1799;

d) 1800.

67. Calitatea de “commissioner for both sau de public notary”, poate acorda

solicitor-ului, posibilitatea de a elabora: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 160;

Calitatea de: „commissioner for both sau de public notary”, poate acorda solicitorului

posibilitatea de a elabora:

a) acte administrative;

b) acte fiscale;

c) acte autentice;

d) acte executorii

68. Codurile statului american Louisiana, sunt realizate dupa modelul celor adoptate

in: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 162;

Codurile statului american Louisiana sunt realizate dupa modelul celor adoptate in:

a) Anglia;

b) Germania;

c) Franta;

d) Italia

69. Avand in vedere ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, precizati

anul in care a fost fondata: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 162;

Avand in vedere faptul ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, puteti

preciza anul in care aceasta a fost fondata:

a) 1607;

b) 1608;

c) 1609;

d) 1610.

70. Nominalizati statul asupra caruia a fost exercitata ideologia comunista: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap. VII, p. 167;

Din perspectiva dreptului comparat, regimul de drept sovietic, a constituit pentru o

perioada de timp, model orientativ pentru majoritatea statelor, impunandu-se idedologic in detrimentul sistemelor de drept considerate a fi consacrate, datorita factorului politic care a facilitat aplicabilitatea sa ca sistem unitar zonal. Nominalizati statul asupra caruia a fost exercitata ideologia comunista:

a) Italia;

b) Portugalia;

c) Anglia;

d) Polonia.

71. “ Dictatura proletariatului” ca tipologie doctrinara si-a facut cunoscuta aparitia in

sistemul universal-juridic, incepand cu anul: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 167;

„Dictatura proletariatului” ca tipologie doctrinara si-a facut cunoscuta aparitia in

sistemul universal-juridic, incepand cu anul:

a) 1900;

b) 1928;

c) 1945;

d) 1917

72. Autonomia ideologica a sistemului juridic sovietic, s-a bazat indeosebi pe criterii de

natura a satisface interesele majore ale populatiei, acceptate unanim sub titulatura de: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap. VII, p. 168;

Autonomia ideologica a sistemului juridic sovietic, s-a bazat indeosebi pe criterii de

natura a satisface interesele majore ale populatiei, acceptate unanim sub titulatura de:

a) criterii de clasa;

b) criterii doctrinare;

c) criterii comparative;

d) criterii coercitive

73. Asa-numita “ renastere a sistemului juridic al Rusiei” s-a datorat in primul rand,

influentei de tip: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 169;

Asa-numita: „renastere a sistemului de drept al Rusiei ” s-a datorat in primul rand,

influentei de tip:



a) american;

b) englez;

c) german;

d) francez.

74. Ce an poate fi retinut ca punct de referinta in aparitia unor Curti Constitutionale in

toate statele fostului sistem juridic socialist: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 169;

Aproape in aceeasi perioada in toate statele fostului sistem juridic socialist, au aparut Curti Constitutionale, menite a garanta ordinea constitutionala. Ce an poate fi retinut ca punct de referinta in aparitia acestora:

a) 1991;

b) 1988;

c) 1998;

d) 1997.

75. Celebra lucrare “ Droit Constitutionel et Institutions Politiques ”, care oferea o

separatie a sistemului juridic socialist de celelalte sisteme, a fost elaborata de: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap. VII, p. 170;

Celebra lucrare: „ Droit Constitutionel et Institutions Politiques” , care ofera o

separatie juridica a sistemului politic socialist de celelalte sisteme, a fost elaborata de:

a) Jean Jacques Chevallier;

b) Gerard Conac;

c) Milacic S;

d) Marty G.

76. Nominalizati reprezentantul Universitatii din Bordeaux, care aprecia ca fiind

“ suficienta suprimarea preambulului ideologic si primele paragrafe principale, pentru a inlocui

vechea disertatie marxist-leninista prin noua disertatie democratica”: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 170;

Bazandu-se pe vasta sa experienta in materia dreptului comparat, un reputat

reprezentant al Universitatii din Bordeaux, aprecia ca fiind: „suficienta suprimarea preambulului ideologic si primele paragrafe principale pentru a inlocui vechea disertatie marxist-leninista prin noua disertatie democratica”, fundamentand continutul acestei teorii prin prisma faptului ca pluripartitismul va lua locul monopartitismului, iar aparitia noului stat de drept va da un alt sens democratiei. Nominalizati aceasta persoana:

a) Blackstone;

b) Milacic S;

c) Henri Maine;

d) Rene D.

77. Teoria conform careia “ Raportul existent intre cunoasterea mai multor ordini

juridice si dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoasterea mai multor limbi si stiinta

limbajului ”, a fost emisa de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VIII, p. 171-197;

Conform unei teorii emise de catre un reputat comparatist: „raportul existent intre

cunoasterea mai multor ordini juridice si dreptul comparat este similar cu raportul dintre cunoasterea mai multor limbi si stiinta limbajului”. Avand in vedere importanta acestuia in individualizarea rolului juxtapunerii in dreptul comparat, nominalizati emitentul teoriei:

a) Ernst Schustet;

b) Betham;

c) Kaden;

d) Leist.

78. Precizati numarul fazelor de “impartire a procesului metodologic”: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap. VII, p. 171;

Cunoscuta notiune comparativa de: „impartire a procesului metodologic”, presupune

etapizarea procesului metodologic, in asa-numitele: faze. Precizati numarul acestor faze:

a) 2;

b) 4;

c) 3;

d) 5.

79. Precizati care este autorul teoriei conform careia “actul compararii juridice

constituie o activitate independenta de stiinta juridica, alaturi de dogmatica juridica si de istoria

dreptului, el nu se poate epuiza in juxtapunerea de solutii nationale ”: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VII, p. 174;

Avand in vedere notiunile asimilate referitoare la importanta juxtapunerii an procesul

metodologic, precizati care este autorul teoriei conform careia: „actul compararii juridice constituie o activitate independenta de stiinta juridica, alaturi de dogmatica juridica si de istoria dreptului, el nu se poate epuiza in juxtapunerea de solutii nationale”:

a) Radbruch;

b) Christoph Sigwart;

c) Emst Schuster;

d) L.J. Constantinesco

80. Asa numita reforma a legii germane privind societatile anonime, a fost aplicata

incepand cu anul: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat , Cap. VIII, p. 17-42;

Asa-numita reforma a legii germane privind societatile anonime, a fost aplicata

incepand cu anul:

a) 1937;

b) 1942;

c) 1957;

d) 1960.

81. Afirmatia conform careia “o colectie de tratate privind ordini de drept nationale nu

este un tratat de drept comparat” apartine lui: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VIII, p. 17-42;

Afirmatia conform careia: „o colectie de tratate privind ordini de drept nationale nu

este un tratat de drept comparat”, apartine lui:

a) Arminjon-Nolde-Wolff;

b) Henri Maine;

c) Marty G.

d) Gerard Conac.

82. La baza dezvoltarii dreptului comparat stau urmatoarele fenomene: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap.I, p.9-11

La baza elaborarii dreptului comparat stau urmatoarele fenomene:

a. largirea orizontului istoric,

b. largirea orizontului stiintific,

c. transformarea lumii in care traim.

d. toate aceste fenomene

83. Dreptul englez a fost pus in opera de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.V, p. 89-91;

Dreptul englez a fost creat de:

a. juristi

b. profesori de drept

c. judecatori

d. popor

84. Compararea reprezinta in ansamblul sau: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. VIII, p.

Compararea, reprezinta in ansamblul sau:

a) o initiativa umana determinata;

b) un concept ideologic;

c) un procedeu general al spiritului;

d) o necesitate tipic umana.

85. Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat ,Cap. VIII, p. 171-187;

Din punct de vedere notional, termenul de comparat, ca obiect al compararii, constituie:

a) un element specific dreptului comparat, prin care se evidentiaza exclusiv deosebirile

existente intre doua discipline supuse procesului de comparare;

b) un concept ideologic, de natura a evidentia importanta dreptului comparat;

c) un element aleatoriu de determinare;

d) un ansamblu de contururi imprecise al celor doua discipline supuse procesului

de comparare, schitate de cel care compara, de natura a identifica existenta unor elemente comune.

86. Nominalizati precursorul care stabilea faptul ca “regula metodologica dupa care

comparatistul trebuie sa se ghideze in efectuarea comparatiei consta in analizarea ordinilor

juridice ale poparelor avand o civilizatie identica sau apropiata”: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap. II, p. 22-39;

87. Autorii care au cercetat istoria dreptului european sunt de acord cu faptul ca

momentul aparitiei dreptului romano-germanic se situeaza in: Diana Crumpana/ Alina Elena

Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. V, p.

Autorii care au cercetat istoria dreptului european sunt de acord cu faptul ca

momentul aparitiei dreptului romano-germanic se situeaza in:

a) secolul al-XlII-lea al erei noastre;

b) secolul al-XII-lea al erei noastre;

c) secolul al-XIV-lea al erei noastre;

d) secolul al-X-lea al erei noastre.

88. Asa-numitele “cutumiere”, oponente de marca ale sistemului romano-germanic,

reprezentau: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap. V, p. 89-91;

Asa-numitele: „cutumiere” oponente de marca ale sistemului de drept romanogermanic,

reprezentau:

a) acele colectii de cutume care erau alese si sintetizate de jurisconsulti;

b) toate cutumele existente;

c) o colectie de traditii;

d) normative preluate din alte sisteme de drept

89. “ Corpus Juris Civilis ”, a fost receptat in Estul Europei cu incepere din secolul

al-IX-lea, fiind adaptat la nevoile fiecarei epoci si ale fiecarei tari. Mentionati editorul acestuia:

„Corpus Juris Civilis”, a fost receptat in Estul Europei cu incepere din secolul al IX-lea,iar in Apus din secolul al Xl-lea, fiind adaptat la nevoile fiecarei epoci si ale fiecarei tari.Mentionati editorul acestuia:

a) Domitian;

b) Traian;

c) Justinian;

d) Diocletian.

90. Dupa cum stim, in unele tari receptarea dreptului roman a fost aproape totala. Care

considerati ca sunt acestea: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. II, p. 17-39;

Dupa cum stim, in unele tari receptarea dreptului roman a fost aproape totala. Care

considerati ca sunt acestea:

a) Franta si Italia;

b) Germania si Franta;

c) Marea Britanie si Statele Unite ale Americii;

d) Belgia si Olanda.

91. Care dintre scolile mai jos prezentate, au detinut un rol insemnat in receptarea

dreptului roman: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap. II, p. 26-39;

Care dintre scolile mai jos prezentate, au detinut un rol insemnat in receptarea

dreptului roman :

a) scolile istorice spaniola si portugheza;

b) scolile traditionale austriaca si germana;

c) scolile glosatorilor si postglosatorilor;

d) scolile istorice specifice common-law-ului.

R:c

92. Binecunoscuta scoala a umanistilor din Franta, a adus un curent nou in dezvoltarea

dreptului romano-germanic, intrucat reprezentantii acesteia, au accentuat tendintele de a: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap. III, p. 43-56;

Binecunoscuta scoala a „umanistilor' din Franta, a adus un curent nou in dezvoltarea dreptului romano-germanic, intrucat reprezentantii acesteia, au accentuat tendintele de a:

a) transforma dreptul roman;

b) purifica dreptul roman, prin inlaturarea oricarei influente externe de natura a

afecta starea lui originara;

c) adapta dreptul roman;

d) compara dreptul roman cu sistemele cutumiare.

93. “Codul Bavarez” a fost adoptat in anul: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. V, p. 89-91;

„ Codul Bavarez” a fost adoptat in anul:

a) 1786;

b) 1767;

c) 1756;

d) 1789.

94. “Codurile Elvetiene” au fost adoptate in anii: Diana Crumpana/ Alina Elena

Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. V, p.

„ Codurile Elvetiene” au fost adoptate in anii:

a) 1816, 1900 si 1902;

b) 1828, 1914 si 1923;

c) 1881, 1907 si 1911;

d) 1884, 1910 si 1925.

95. “Codurile Civile“ cum ar fi cel francez sau austriac, au fost adoptate in secolul:

Diana Crumpana/ Alina Elena Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. V, p. 89-91;

Codurile Civile - cum ar fi cel francez sau austriac, au fost adoptate in secolul:

a) al-XVII-lea;

b) al-XVI-lea;

c) al-XIX-lea;

d) al-XVIII-lea.

96. “Decretaliile“ acte normative ulterioare codificarii lui Gratian, au fost puse in opera

de catre: Diana Crumpana/ Alina Elena Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. V, p. 89-91;

„Decretaliile' - acte normative ulterioare codificarii intreprinse de Gratian, au fost

puse in opera de catre:

a) papa Bonifaciu al Vll-lea;

b) papa Clement al V-lea;

c) pana Ioan al II-lea;

d) papa Grigore al IX-lea.

97. Domeniul in care influenta dreptului canonic s-a dovedit a fi mai puternica, ete cel al: Diana Crumpana/ Alina Elena Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. III p. 43-56;

Domeniul in care influenta dreptului canonic s-a dovedit a fi mai puternica este cel al:

a) contractelor;

b) succesiunilor;

c) relatiilor patrimoniale;

d) relatiilor de familie.

98. Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai

important in formarea sistemului: Diana Crumpana/ Alina Elena Tanasescu/ Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. VII, p. 136-167;

Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai

important in formarea sistemului:

a) common-law;

b) romano-germanic;

c) mosaic;

d) socialist.

99. Adagiul “Justice before truth ” exprima o constanta fundamentala pentru dreptul:

Diana Crumpana/ Alina Elena Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. VII, p. 160;

Adagiul ,,Justice before Truth' , exprima in fond o constanta fundamentala pentru

dreptul:

a) englez;

b) scandinav;

c) australian;

d) canadian

100. Deosebit de important pentru stabilirea influentei pe care a avut-o dreptul canonic

asupra sistemelor juridice romaniste, a avut-o Consiliul de la Trento, care s-a tinut intre anii:

Diana Crumpana/ Alina Elena Tanasescu/ Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. VI, p. 94-134.

Deosebit de important pentru stabilirea influentei pe care a avut-o dreptul canonic

asupra sistemelor juridice romaniste a avut-o Consiliul de la Trento, care s-a tinut intre anii:

a) 1450 si 1451;

b) 1456 si 1458;

c) 1540 si 1545;

d) 1546 si 1563.

101. Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca dreptul comparat nu este o

stiinÑa autonoma au fost realizate de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 56;

Principalele incercari facute pentru a se demonstra ca Dreptul comparat nu este o stiinta autonoma au fost realizate de;

a) Kaden;

b) nu au fost facute astfel de incercari;

c) Scoala Pozitivista.

102. Istoria dreptului comparat a fost imparÑita: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 43;

Istoria Dreptului comparat a fost impartita:

a) perioada antica si perioada moderna;

b) perioada clasica si perioada moderna;

c) in doua perioade distincte, cea de dinainte de 1990 si cea de dupa acest an.

103. Desfasurarea la Paris a primului Congres mondial destinat dreptului comparat a

fost considerata: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.II, p. 39;

Desfasurarea la Paris a primului congres mondial destinat Dreptului comparat a fost

considerat:

a) momentul de nastere al Dreptului comparat;

b) un moment important pentru Dreptul comparat;

c) nu a avut relevanta deosebita

104. Au existat preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte

Ñari: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in

drept comparat, Cap.I, p.10;

Au existat preocupari referitore la cunoasterea reglementarilor juridice din alte tari:

a) din cele mai vechi timpuri;

b) inca din perioada feudala;

c) numai din perioada nasterii Imperiului Roman .

105. Care este in prezent aprecierea majoritaÑii comparatistilor cu privire la intrebarea

daca dreptul comparat este o stiinÑa sau o metoda de cercetare: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 44;

Care este in prezent aprecierea majoritatii comparatistilor cu privire la intrebarea daca Dreptul comparat este o stiinta sau o metoda de cercetare:

a) este o metoda de cercetare;

b) este o stiinta;

c) este si metoda si stiinta

106. Dreptul comparat reprezinta o metoda de cercetare strict necesara pentru: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.III, p.51-62;

Dreptul comparat reprezinta o metoda de cercetare strict necesara pentru:

a) nu are o importanta mare;

b) studierea diferitelor sisteme de drept pentru intelegerea relatiilor sociale existente la un moment dat in diferite state;

c) este necesar numai pentru realizarea unei culturi juridice.

107. Reglementarea juridica este un fenomen social: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. IV,

p.79-81;

Reglementarea juridica este un fenomen social:

a) subiectiv;

b) lipsit de importanta;

c) de importanta unica

108. Pentru d'Amari, scopul dreptului comparat, ca stiinÑa autonoma, era: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p. 64-65;

Pentru Amari, scopul Dreptului comparat, ca stiinta autonoma, era:

a) de a infiinta personal aceasta disciplina (Dreptul comparat);

b) acela de a descoperi legile generale ale evolutiei umanitatii, prin evolutia institutiilor juridice;

c) de a justifica obiectul de activitate al disciplinei.

109. Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenÑa dezvoltarea

umanitaÑii: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 45;

Conform opiniilor lui Kohler, dreptul are rolul de a influenta dezvoltarea umanitatii:

a) da;

b) nu;

c) a sustinut ca are un asemenea rol, dar numai in anumite domenii, cum ar fi cel social.

110. Saleilles a apreciat ca: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.39-42;

111. Potrivit opiniei lui Josserand, funcÑia principala a dreptului comparat este: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.III, p. 46;

Saleilles a apreciat ca:

a) are numai rolul de comparare a unor reglementari din state diferite;

b) dreptul comparat nu are o influenta directa privind dezvoltarea dreptului national;

c) dreptul comparat este destinat a servi dezvoltarii progresive a dreptului national.

112. Potrivit opiniei lui Lambert, dreptul comparat reprezinta: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 46;

Potrivit opiniei lui Lambert, Dreptul comparat reprezinta:

a) numai stiinta care analizeaza fenomenele juridice;

b) stiinta care analizeaza fenomenele juridice si legile care le reglementeaza.;

c) stiinta care analizeaza numai legile care reglementeaza relatiile sociale dintr-o tara.

113. Bryce apreciaza ca dreptul comparat studiaza regulile juridice aflate in vigoare in:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.III, p. 47

.Bryce apreciaza ca Dreptul comparat studiaza regulile juridice aflate in vigoare in:

a) in toate tarile, indiferent de nivelul de civilizatie;

b) tarile civilizate;

c) potrivit lui Bryce, Dreptul comparat are numai rol de adoptare a unor reguli de drept.

114. Potrivit lui Rabel, rolul compararii este acela: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 47;

.Potrivit lui Rabel, rolul compararii este acela:

a) de a studia diferite ramuri ale dreptului;

b) de a pune fata in fata diferite sisteme legislative si de a le examina intre ele;

c) numai acela de a sprijini legiferarea internationala.

115. Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de 'drept comparat 'desemneaza: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.III, p. 47;

Potrivit opiniei lui Gutteridge, expresia de Drept comparat desemneaza:

a) numai o metoda de studiu;

b) numai o metoda de cercetare;

c) o metoda de studiu si de cercetare.

116. David susÑine ca Dreptul comparat reprezinta: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 48;

David sustine ca Dreptul comparat reprezinta:

a) compararea sistemelor de drept, Dreptul comparat fiind o metoda, dar si o stiinta

autonoma cu caracter comparativ;

b) compararea sistemelor de drept, Dreptul comparat fiind o stiinta autonoma;

c) compararea sistemelor de drept, Dreptul comparat fiind o metoda comparativa

117. Zweigert precizeaza ca prin comparaÑie juridica se inÑelege: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.III, p. 48;

Zweigert precizeaza ca prin comparatie juridica se intelege:

a) numai punerea in legatura a diferitelor ordini de drept;

b) punerea in legatura a diferitelor ordini de drept si a unor institutii;

c) numai punerea in legatura a unor institutii juridice din state diferite.

118. Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativa este utila pentru: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.III, p. 51;

Conform opiniilor lui Lambert metoda comparativa este utila pentru:

a) studierea ramurilor juridice de drept public;

b) studierea ramurilor juridice de drept privat;

c) studierea oricarei ramuri a stiintei juridice

119. Gutteridge afirma ca interesul problemei privind natura dreptului comparat este:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.III, p. 47;

Gutteridge afirma ca interesul problemei privind natura Dreptului comparat este:

a) atat practic, cat si teoretic;

b) practic;

c) pur teoretic

120. Potrivit concepÑiei lui L.J. Constantinesco, dreptul comparat este: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p. 63;

Potrivit conceptiei lui Constantinesco, Dreptul comparat este:

a) o stiinta autonoma;

b) o metoda ce cercetare;

c) nu este nici stiinta, si nici nu are un domeniu al sau.

121. InÑelegerea ordinii de drept straine de catre comparatistii se poate realiza prin:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.VII, p. 136-170;

Intelegerea ordinii de drept straine de catre comparatistii se poate realiza prin:

a) fara un studiu personal;

b) cunoasterea, in mod nemijlocit a dreptului strain;

c) folosindu-se numai de monografiile comparative.

122. ImaginaÑia si speculaÑia servesc in activitatea comparativa: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p. 136-170;

Imaginatia si speculatia servesc in activitatea comparativa:

a) nu;

b) da, in toate imprejurarile;

c) da, numai pentru anumite domenii ale dreptului.

123. Se disting un numar de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p. 69;

Se distinge un numar de:

a) 2 elemente care caracterizeaza metoda comparativa;

b) 3 elemente care caracterizeaza metoda comparativa;

c) 4 elemente care caracterizeaza metoda comparativa

124. Juristii din Ñarile foste socialiste au fost si ei preocupaÑi de clarificarea problemei

privind caracterul dreptului comparat: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.71;

Juristii din tarile foste socialiste au fost si ei preocupati de clarificarea problemei

privind caracterul Dreptului comparat:

a) nu;

b) da;

c) problematica a fost studiata partial numai in U.R.S.S.

125. A existat un sistem de drept socialist: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.71;

A existat un sistem de drept socialist:

a) da;

b) nu;

c) se va forma in viitor.

126. In epoca contemporana sunt cunoscute: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.74;

In epoca contemporana sunt cunoscute:

a) 4 sisteme juridice;

b) 3 sisteme juridice;

c) 2 sisteme juridice

127. Este posibila coexistenÑa mai multor sisteme diferite in domeniul juridic: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.75;

Este posibila coexistentei mai multor sisteme diferite in domeniul juridic:

a) nu;

b) numai daca se fac anumite concesii de catre toate partile.

c) da.

128. Care a fost urmarea intalnirilor dintre juristii unor sisteme juridice diferite: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.74-75;

Care a fost urmarea intalnirilor dintre juristii unor sisteme juridice diferite:

a) nu s-a ajuns la nici o intelegere;

b) dreptul capitalist s-a socializat, fara ca dreptul socialist sa sufere vreo schimbare;

c) dreptul capitalist s-a socializat, in parte, iar dreptul socialist s-a liberalizat, tot in parte.

129. Folosirea metodei comparative solicita: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.75;

Folosirea metodei comparative solicita:

a) nu presupune caracteristici;

b) impartialitate si obiectivitate;

c) neincredere in buna intentie a participantilor la realizarea metodei comparative.

130. Este benefica si stiinÑifica:

Este benefica si stiintifica:

a) compararea facuta corespunzator intereselor politice ale sistemului din care provine cercetatorul;

b) compararea care nu se realizeaza in spiritul independentei de opinie a    cercetatorului, servind intereselor partizane ale cercetatorului;

c) compararea care se realizeaza in spiritul independentei de opinie a cercetatorului.

131. Domeniul compararii poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea

sistemului propriu: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.75-77;

Domeniul compararii poate fi folosit pentru a se demonstra superioritatea sistemului

propriu:

a) da;

b) nu, indiferent de sistem;

c) nu, intrucat fiecare sistem are deficientele sale.

132. Pot fi comparate mai mult de doua ordini juridice: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.77;

.Pot fi comparate mai mul de doua ordini juridice:

a) da;

b) nu;

c) depinde de sistemul din care face parte cercetatorul

133. Pentru efectuarea unei comparari internaÑionale: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.77;

Pentru efectuarea unei comparari internationale:

a) trebuie sa se caute punctele comune de referinta;

b) sa se aiba in vedere un sistem juridic care sa nu se afle deasupra natiunilor;

c) sa se aiba in vedere un sistem juridic al unei tari civilizate.

134. Activitatea comparativa se desfasoara: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.77;

Activitatea comparativa se desfasoara:

a) intre ordini juridice concrete;

b) intre ordini juridice abstracte;

c) numai intre doua ordini juridice.



135. Compararea se poate face: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.78;

Compararea se poate face:

a) prin raportare la o unitate de masura prestabilita;

b) intre ordinele juridice confruntate;

c) intre ordinele juridice confruntate sau prestabilite.

136. Se impune ca necesitaÑile sociale identice in diferite state sa fie aparate prin: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.78;

Se impune ca necesitati sociale identice in diferite state sa fie aparate prin:

a) norme de drept identice;

b) intotdeauna prin norme de drept diferite;

c) norme de drept specifice regimului politic din fiecare tara.

137. Dreptul comparat are un rol normativ: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.79;

Dreptul comparat are un rol normativ:

a) in functie de relatiile sociale pe care le reglementeaza;

b) nu;

c) da.

138. Dreptul comparat si-a adus un important aport la perfecÑionarea legislaÑiilor

naÑionale: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.79;

Raspuns: da (p.80)

139. Dreptul comparat se poate transforma intr-un legiuitor universal: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.80;

Dreptul comparat se poate transforma intr-un legiuitor universal:

a) nu;

b) da;

c) numai daca i s-a atribuit un asemenea rol de catre un stat civilizat.

140. Este posibila unificarea legislativa mondiala: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.81;

Este posibila unificarea legislativa mondiala:

a) da;

b) da, in functie de interesul politic existent la un moment dat;

c) nu.

141. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat constituie: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.82;

Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat constituie:

a) probleme de natura politica;

b) probleme metodologice ce trebuie solutionate;

c) probleme de natura sociala.

142. Rezultatul mai bun in privinÑa metodei comparative este dat de: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.83;

.Rezultatul mai bun in privinta metodei comparative este dat de:

a) numarul cat mai mare de ordini juridice;

b) numarul cat mai mic de ordini juridice;

c) nu are relevanta numarul ordinelor juridice.

143. Cercetarea comparativa poate fi facuta de catre mai mulÑi cercetatori in echipe:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.IV, p.83;

Cercetarea comparativa poate fi facuta de catre mai multi cercetatori in echipe:

a) nu;

b) da, fara a fi recomandat acest procedeu;

c) da, fiind recomandat acest procedeu.

144. Ordinile juridice comparate trebuie sa fie inrudite si sa aparÑina aceluiasi sistem

juridic: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.83-84;

Odini juridice comparate trebuie sa fie inrudite si sa apartina aceluiasi sistem juridic:

a) nu;

b) nu se recomanda;

c) da.

145. Compararea juridica se realizeaza in plan orizontal: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.84;

Compararea juridica se realizeaza in plan orizontal:

a) atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu;

b) atunci cand nu analizeaza ordini juridice apropiate in timp, dar indepartate in spatiu;

c) atunci cand analizeaza ordini juridice apropiate in timp, si nu indepartate in spatiu

146. Se apreciaza ca este verticala compararea care se realizeaza: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.84;

Se apreciaza ca este verticala compararea care se realizeaza:

a) prin referirea la ordini juridice indepartate in timp;

b) prin referirea la ordini juridice indepartate in spatiu;

c) prin referirea la ordini juridice indepartate in timp si spatiu

147. Un moment insemnat in evoluÑia studiului dreptului altor popoare l-a avut: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.86;

Un moment insemnat in evolutia studiului dreptului altor popoare l-a avut:

a) aparitia scolii cantiene;

b) aparitia institutiilor de invatamant;

c) aparitia scolii istorice.

148. Care este principalul izvor in sistemul juridic european: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IV, p.86-88;

Care este principalul izvor juridic in sistemul juridic european:

a) legea;

b) cutuma;

c) jurisprudenta;

d) doctrina

149. FuncÑia de orientare si de control a compararii se aplica: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IX, p.225--228;

Functia de orientare si de control a compararii se aplica

a) in domeniul politicii jurisprudentiale;

b) in domeniul politicii legislative;

c) ambele variante;

d) nici una din aceste variante

150. Ce metoda trebuie aplicata in vederea interpretarii termenilor de comparat: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.IV, p.84;

Ce metoda trebuie aplicata in vederea interpretarii termenilor de comparat:

a) metoda ordinii juridice careia ii apartine termenul de comparat;

b) metoda erdinii juridice straine;

c) nici o medota nu se aplica in aceasta faza;

d) alte metode.

151. Care cercetator a prevazut faptul ca termenul de comparat nu poate fi inÑeles decat

in cadrul mediului sau inconjurator: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.181;

Care cercetator a prevazut faptul ca termenul de comparat nu poate fi inteles decat in cadrul mediului sau inconjurator:

a) Leontin-Jean Constantinesco;

b) Karl Marx;

c) Montesquieu;

d) Nici una din variante

152. Ce trebuie sa cunoasca comparatistul pentru a inÑelege termenul de comparat:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.VIII, p.181;

Ce trebuie sa cunoasca comparatistul pentru a intelege termenul de comparat:

a) regula de drept straina pe care o compara;

b) mediul social, politic, si istoric din care face parte;

c) izvoarele de drept;

d) toate aceste variante.

153. ExemplificaÑi factorul extrajudiciar ce a determinat apariÑia legii Faillot in FranÑa:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.VIII, p.185;

Exemplificati factorul extrajuriciar ce a determinat aparitia legii Faillot in Franta:

a) razboiul;

b) alegerile parlamentare;

c) coruptia;

d) economia

154. ExemplificaÑi factorul extrajudiciar ce a determinat apariÑia reformei monetare din

1948 in Germania: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.185;

Exemplificati factorul extrajuriciar ce a determinat aparitia reformei monetare din

1948 in Germania:

a) razboiul;

b) alegerile parlamentare;

c) coruptia;

d) economia

155. Sunt factori extrajudiciari: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.186-187;

Sunt factori extrajudiciari:

a) factorii sociali si economici;

b) legile;

c) constitutia;

d) Sistemul de drept

156. Sunt funcÑii ale dreptului comparat: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.IX, p.198;

Sunt functii ale dreptului comparat:

a) functia de cunoastere a dreptului national;

b) functia normativa;

c) functia stiintifica;

d) toate aceste functii

157. Factorii extrajudiciari au ca efect: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.185;

Factorii extrajudiciari au ca efect:

a) influentarea legilor;

b) influentarea institutiilor juridice;

c) ambele variante;

d) nici una din variante

158. Care comparatisti au considerat ca dreptul comparat este un instrument al

sociologiei juridice: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.187;

Care comparatisti au considerat ca dreptul comparat este un instrument al sociologiei juridice:

a) comparatistii americani;

b) comparatistii francezi;

c) comparatistii englezi;

d) nici unii.

159. Care este punctul de plecare al unui studiu comparativ: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.181;

Care este punctual de plecare al unui studiu comparativ:

a) problema juridica;

b) problema economica;

c) problema sociala;

d) factorul moral

160. Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetarii metodologice: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VIII, p.182;

Care este obiectul celei de-a doua faze a cercetarii metodologice:

a) termenul de comparat;

b) termenul de comparat in legaturile sale imediate cu ordinea juridica;

c) izvorul de drept;

d) legea

161. Sunt izvoare sociale ale dreptului pozitiv: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.186-187;

Sunt izvoarele sociale ale dreptului pozitiv :

a) factorul politic;

b) factorul economic;

c) nici una din variante;

d) ambele variant

162. In ce faza metodologica se realizeaza examinarea factorului politic: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VIII, p.186;

In care faza metodologica se realizeaza examinarea factorului politic:

a) in prima faza metodologica;

b) in a doua faza metodologica;

c) in a treia faza metodologica;

d) in a patra faza metodologica

163. Care doctrina juridica a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic

asupra dreptului: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.187;

Care doctrina juridica a fost prima care a remarcat impactul fenomenului economic

asupra dreptului:

a) doctrina germana;

b) doctrina franceza;

c) doctrina socialista;

d) nici una dintre variante.

164. Cate faze are procesul metodologic: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Cate faze are procesul metodologic:

a) o faza;

b) trei faze;

c) patru faze;

d) cinci faze

165. Care este prima regula metodologica: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Care este prima regula metodologica:

a) a studia termenul de comparat;

b) a examina termenul de comparat in sursele sale originale;

c) a interpreta termenul de comparat;

d) nici una dintre aceste variante

166. In ce an a avut loc Congresul de la Paris: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat , Cap.II, p. 39;

In ce an a avut loc Congresul de la Paris:

a) 1950;

b) 2004;

c) 1900;

d) 1800.

167. Care este cea mai veche funcÑie a dreptului comparat: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap. IX, p.198-225;

Care este cea mai veche functie a dreptului comparat:

a) functia de cunoastere a dreptului national;

b) functia normativa;

c) functia stiintifica;

d) functia de unificare legislativa

168. Prin care Cod Civil a iniÑiat unificarea legislativa in Italia: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Prin care cod civil s-a initiat unificarea legislativa in Italia:

a) Codul Civil din 1865;

b) Codul Civil din 1942;

c) Codul Civil din 1900;

d) Codul Civil din 1950

169. Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economica Europeana realizeaza

unificarea legislativa: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,Introducere in drept comparat, Cap.IX, p.212;

Care sunt actele normative prin care Comunitatea Economica Europeana realizeaza

unificarea legislativa:

a) regulamentele;

b) directivele;

c) ambele variante,

d) nici una dintre variante

170. Ce faza a procesului metodologic este consacrata analizei: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171;

Ce faza a procesului metodologic este consacrata analizei:

a) prima faza;

b) a doua faza;

c) a treia faza:

d) toate aceste variante.

171. Ce faza a procesului metodologic este consacrata sintezei: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171;

Ce faza a procesului metodologic este consacrata sintezei:

a) prima faza;

b) a doua faza;

c) a treia faza:

d) toate aceste variante

172. Ce calitaÑi trebuie sa indeplineasca comparatistul in timpul primei faze a procesului

metodologic: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-173;

Ce calitati trebuie sa indeplineasca comparatistul in timpul primei faze a procesului

metodologic:

a) sa fie un bun observator;

b) sa aiba talentul de a expune;

c) ambele variante;

d) nici o varianta

173. Monografiile si studiile referitoare la dreptul strain sunt: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-180;

Monografiile si studiile referitoare la dreptul strain sunt:

a) studii comparative;

b) simple expuneri de drept strain

c) ambele variante;

d) nici o varianta

174. Ce faza a procesului metodologic este consacrata inÑelegerii: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.180;

Ce faza a procesului metodologic este consacrata intelegerii:

a) prima faza;

b) a doua faza;

c) a treia faza:

d) toate aceste variante.

175. Care sunt dezavantajele studierii de catre comparatist doar a textului legislativ:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Care sunt dezavantajele studierii de catre comparatist doar a textului legislativ:

a) textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de

comparat;

b) textul legislativ poate fi prost redactat;

c) textul legislativ poate fi completat, modificat sau chiar abrogat de un alt text de

lege sau de aplicarea sa jurisprudentiala;

d) toate aceste dezavantaje

176. Termenii de comparat trebuie studiaÑi: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Termeni de comparat trebuie studiati :

a) cu ajutorul surselor originare;

b)cu ajutorul altor surse;

c)ambele variante;

d)nici una dintre aceste variante

177. Sursele pe care comparatistul trebuie sa foloseasca pentru analiza termenilor de

comparat trebuie sa fie: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,Introducere in drept comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Sursele pe care comparatistul trebuie sa le foloseasca pentru analiza

termenilor de comparat trebuie sa fie:

a)originale,

b)autentice

c)sa aiba valoare stiintifica.

d)toate aceste variante

178. Sunt cauze care explica asemanarile si deosebirile termenilor de comparat: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VIII, p.171-197;

Sunt cauze ce explica asemanarile si deosebirile termenilor de comparat:

a. cauzele de natura istorica,

b. cauzele de natura economica,

c. cauzele de natura politica sau sociala,

d. toate aceste cauze

179. Comparabilitatea, se fundamenteaza si prin prisma perspectivelor stiinÑifice pe care

le individualizeaza, care sunt in numar de:

Comparabilitatea, se fundamenteaza si prin prisma perspectivelor stiintifice pe care

le individualizeaza, care sunt in numar de:

a) 4;

b) 5;

c) 2;

d) 3.

180. Atat in materia dreptului comparat cat si in alte stiinÑe, suntem limitaÑi a ne rezuma

strict la: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere indrept comparat, Cap.VIII, p.171-197;

Atat in materia dreptului comparat cat si in alte stiinte, suntem limitati a ne rezuma

strict la:

a) lucrurile comparabile;

b) elementele comparabile;

c) disciplinele comparabile;

d) stiintele comparabile.

181. Asa-numitul: „element de universalitate al ideologiilor juridice”, care a determinat

adoptarea unanima de catre precursori a aceleiasi direcÑii de orientare juridica, a fost o

consecinÑa a: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.III, p.62;

Asa-numitul: „element de universalitate al ideologiilor juridice”, care a determinat

adoptarea unanima de catre precursori a aceleiasi directii de orientare juridica, a fost o consecinta a:

a) identitatii institutionale;

b) pluralismului juridic;

c) dezvoltarii ipotezelor in materia dreptului comparat;

d) nationalismului juridic exprimat in unanimitate de precursori.

182. Cine a afirmat faptul ca in mod special: „comparaÑia permite, nu numai sa se

patrunda intr-un mod constient intr-o alta lume juridica, dar de asemenea, sa se ia un recul prin

raport cu propriul sau drept, care apare intr-o alta lumina”: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.96;

Cine a afirmat faptul ca in mod special: „comparatia permite, nu numai sa se patrunda intr-un mod constient intr-o alta lume juridica, dar de asemenea, sa se ia un recul prin raport cu propriul sau drept, care apare intr-o alta lumina”:

a) Rene Rodiere;

b) A. Oteteliseanu;

c) L. J. Constantinesco;

d) Eduard Lambert.

183. Bazandu-va pe cunostinÑele asimilate in materia dreptului comparat, consideraÑi

cunoasterea legislaÑiilor straine ca fiind: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.97;

Bazandu-va pe cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, considerati

cunoasterea legislatiilor straine ca fiind:

a) o premisa aleatorie;

b) o premisa necesara comparatiei;

c) o premisa necesara doar in masura in care analizam propriul sistem de drept;

d) o premisa necesara doar in masura in care analizam exclusiv common-law-ul ca

sistem de drept;

184. Comparatistul R. David a stat la originea editarii unei vaste si prestigioase colecÑii

de volume privind dreptul altor Ñari, acestea fiind publicate pentru prima data in: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VI, p.98;

Comparatistul R. David a stat la originea editarii unei vaste si prestigioase

colectii de volume privind dreptul altor tari, acestea fiind publicate pentru prima data in:

a) Israel;

b) Belgia;

c) Franta;

d) Italia

185. De ce dreptul strain nu este drept comparat a fost o problema supusa dezbaterii de

catre: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere indrept comparat, Cap.VI, p.98;

De ce dreptul strain nu este drept comparat - a fost o problema supusa dezbaterii de

catre:

a) V.D. Zlatescu;

b) Raymond Saleilles;

c) M.Wolff;

d) A. Oteteliseanu.

186. „Conception generale du droit compare', a facut obiectul Congresului de la Paris

din anul 1900, reprezentand in fapt un rezumat prin care s-a individualizat intreaga concepÑie a

reputatului civilist: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.102;

„Conception generale du droit compare', a facut obiectul Congresului de la Paris din

anul 1900, reprezentand in fapt un rezumat prin care s-a individualizat intreaga conceptie a reputatului civilist:

a) Raymond Saleilles;

b) Rene Rodiere;

c) L. Josserand;

d) Wigmore.

187. Analizand din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare

familie de drept reprezinta: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.104;

Analizand din perspectiva dreptului comparat, un mare sistem juridic sau o mare

familie de drept reprezinta:

a) gruparea unor sisteme juridice nationale, in raport de anumite trasaturi comune

ale acestora;

b) gruparea tuturor sistemelor juridice;

c) gruparea anumitor sisteme juridice, prin prisma scolilor istorice pe care le-au

detinut;

d) gruparea familiei juridice din perspectiva lingvistica comuna.

188. Cine a imparÑit marile sisteme juridice in trei grupe, distingand, pe de o parte: un

grup continental in care include drepturile francez, german, spaniol, unul de common-law in

care include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor Ñari din common-wealth, al Statelor Unite

ale Americii si in sfarsit, unul al Ñarilor socialiste: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.104-108;

Cine a impartit marile sisteme juridice in trei grupe, distingand, pe de o parte: un grup continental - in care include drepturile - francez, german, spaniol, unul de common-law - in care include drepturile Regatului Unit, ale diferitelor tari din common-wealth si implicit al Statelor Unite ale Americii, si in sfarsit, unul al tarilor socialiste:

a) Marc Ancel;

b) Viktor Knapp;

c) Rene Rodiere;

d) Felipe de Sola Canizares

189. Cea mai importanta diviziune a dreptului, mostenita din dreptul roman, este aceea

de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in dreptcomparat, Cap.VI, p.113;

Cea mai importanta diviziune a dreptului, mostenita din dreptul roman, este aceea de:

a) drept international si drept national;

b) drept civil si drept penal;

c) drept public si drept privat;

d) drept romano-german si common-law.

190. Binecunoscutul sistem juridic britanic: common-law, a influenÑat considerabil

organizarea instituÑionala a: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.113;

Binecunoscutul sistem juridic britanic de common-law, a influentat considerabil

organizarea institutionala a:

a) Frantei;

b) Statelor Unite ale Americii;

c) Turciei;

d) Germaniei

191. Asa-numita: „stabilire a soluÑiilor identice pe cai diferite” este individualizata

noÑional in accepÑiunea dreptului comparat, sub titulatura de: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI, p.116-122;

Asa-numita: „stabilire a solutiilor identice pe cai diferite” este individualizata notional

in acceptiunea dreptului comparat, sub titulatura de:

a) comparatie afirmativa;

b) comparatie metodologica;

c) comparatie contrastata;

d) comparatie alternativa.

192. Din perspectiva dreptului comparat: „wakaf-ul” reprezinta o instituÑie specifica:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.VI, p.117;

Din perspectiva dreptului comparat: „wakaf-ul” reprezinta o institutie specifica:

dreptului mosaic;

a) dreptului nordic;

b) dreptului anglo-saxon;

c) dreptului islamic

193. Asa numitul: „proces comparativ”, consta in principal in: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VI,

p.116-122;

Asa-numitul: „proces comparativ”, consta in principal in:

a) imposibilitatea de a se efectua o analiza comparativa in mod aleatoriu, asupra a

doua sisteme de drept, fara a exista un element comun prestabilit;

b) posibilitatea de a analiza comparativ mai mult de doua sisteme de drept din

aceeasi ramura de drept;

c) posibilitatea de a analiza comparativ cel mult doua sisteme de drept din aceeasi

ramura de drept;

d) posibilitatea de a se efectua o analiza comparativa in mod aleatoriu, asupra a

doua sisteme de drept, fara a exista un element comun prestabilit.

194. Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizeaza doar daca exista

un element comun prestabilit, considerat: „un element dat” in accepÑiunea lui: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VI, p.116-122;

Binecunoscutul paralelism al termenilor de comparat se realizeaza doar daca exista in prealabil, un element comun prestabilit. Acest paralelism este considerat ca fiind: „un element dat” in acceptiunea:

a) M. Ancel;

b) L. J. Constantinesco;

c) I. Filipescu;

d) Gyula Eroi.

195. Clasificarea superioara conform careia „sistemul statelor socialiste', face parte din

grupa esentiala a marilor sisteme de drept, aparÑine lui: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.V, p.93;

Clasificarea superioara conform careia „sistemul statelor socialiste', face parte din

grupa esentiala a marilor sisteme de drept, apartine lui:

a) E. Lambert;

b) Felipe de Sola Canizares;

c) Marc Ancel;

d) Raymond Saleilles.

196. Din categoria grupei „complementare', ca sistem de drept il regasim pe cel: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.V, p.89-93;



Din categoria grupei „complementare', ca sistem de drept il regasim pe cel:

a) common-law-ului;

b) traditional;

c) cutumiar;

d) religios.

197. Care din disciplinele nominalizate datoreaza apariÑia dreptului comparat: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VI, p.95;

Aportul termenilor de comparat in evolutia stiintifica este incontestabil, intrucat o

serie de stiinte, discipline sau ramuri, au aparut ca o consecinta a compararii. Care din disciplinele

nominalizate datoreaza aparitia dreptului comparat:

a) anatomia comparata;

b) literatura universala;

c) matematica;

d) gramatica.

198. Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor si a noÑiunilor

juridice aplicabile in cadrul unei societaÑi, avand ca principal scop-reglementarea raporturilor

juridice ale acesteia, reprezinta: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.136;

Din perspectiva dreptului comparat, suma normelor, a principiilor si a notiunilor juridice aplicabile in cadrul unei societati, avand ca principal scop-reglementarea raporturilor juridice ale acesteia, reprezinta:

a) natura juridica;

b) institutia juridica;

c) metodologia juridica;

d) ordinea juridica.

199. Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, va este

binecunoscut faptul ca, totalitatea normelor, a principiilor - noÑiuni respectiv a instituÑiilor

juridice, sunt particularizate stiinÑific sub titulatura de: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.136;

Avand in vedere cunostintele asimilate in materia dreptului comparat, va este

binecunoscut faptul ca, totalitatea normelor, a principiilor-notiuni respectiv a institutiilor juridice, sunt particularizate stiintific sub titulatura de:

a) particule juridice elementare;

b) elemente juridice;

c) ordini juridice;

d) termeni de comparat;

200. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant in privinÑa dezvoltarii etnologiei

juridice: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere indrept comparat, Cap.VII, p.137;

Avand in vedere contributia precursorilor francezi, italieni, germani, englezi, etnologia juridica a reprezentat in simplitatea specifica acelor timpuri, doar o comparare sumar-generica a unor sisteme de drept, analizate exclusiv prin metoda comparativa institutionala. Care secol poate fi considerat ca fiind determinant in privinta dezvoltarii etnologiei juridice:

a) secolul al-XIX-lea;

b) secolul al-XVIII-lea;

c) secolul al-XIV-lea;

d) secolul al-XV-lea.

Cercetarile stiinÑifice ale precursorilor in fundamentarea ideologica a dreptului

comparat modern, au fost: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan

Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.137-138;

Cercetarile stiintifice ale precursorilor in fundamentarea ideologica a dreptului comparat modern, au fost:

a) lipsite de importanta;

b) fundamentate doar din perspectiva lingvistica;

c) cu caracter limitativ;

d) argumentate din perspectiva istorica.

202. NominalizaÑi autorul teoriei conform careia: “lipsa de inÑelegere a realitaÑilor

istorice a constituit si inca mai constituie un mare defect metodologic” : Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.138;

Din perspectiva comparativa, lipsa de intelegere a realitatilor istorice a constituit si

de ce sa nu recunoastem inca mai constituie: “un mare defect metodologic”. Nominalizati autorul acetei teorii:

a) R.H. Lowie Malinowski;

b) Wilhelm Schmidt;

c) I Filipescu, M.Jacota;

d) L.J. Constantinesco

203. Binecunoscuta teorie uniliniara a evoluÑionismului comparat, a avut parte de a

lungul timpului si de numeroase critici, aduse in principal de reprezentanÑi ai diferitelor sisteme

juridice, printre care se impune a-l aminti pe: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.138;

Binecunoscuta teorie uniliniara a evolutionismului comparat, a avut parte de-a lungul

timpului si de numeroase critici, aduse in principal de reprezentanti ai diferitelor sisteme juridice,printre care se impune a-l aminti pe:

a) V.D. Zlatescu;

b) E. Burnett Tylor;

c) Leist;

d) Levy-Bruhl.

204. Avand in vedere conÑinutul acestei teorii: “paralelismul elementelor structurale si

asemanarea lor, se datoreaza exclusiv istoriei ariilor culturale si nu unitaÑii prestabilite a unor

evoluÑii comune”, nominalizaÑi emitentul acesteia: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.138;

Avand in vedere continutul acestei teorii: “paralelismul elementelor structurale si

asemanarea lor, se datoreaza exclusiv istoriei ariilor culturale si nu unitatii prestabilite a unor evolutii comune”, nominalizati emitentul acesteia:

a) Ratzel;

b) Marc Ancel;

c) Raymond Saleilles;

d) Gyula Eroi.

205. Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o

consecinÑa a: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.138;

Comparabilitatea ordinilor juridice ale poparelor indo-germanice a aparut ca o consecinta a:

a) dorintei anumitor ideologi francezi;

b) dorintei anumitor ideologi indieni;

c) dorintei anumitor ideologi germani;

d) dorintei anumitor ideologi francezi.

206. Cunoscuta noÑiune specifica cultului indo-germanic: “Stammrecht”, reprezenta in

accepÑiunea exclusivista a lui Leist: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ BogdanGhitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.139;

Cunoscuta notiune specifica cultului indo-germanic: “ Stammrecht”, reprezenta in

acceptiunea exclusivista a lui Leist:

a) asa-numitul drept primordial;

b) asa-numitul drept autonom;

c) asa-numitul drept comun;

d) asa-numitul drept universal.

207. Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat in accepÑiunea

teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.139;

Comparabilitatea ordinilor juridice este foarte greu de realizat in acceptiunea teoreticienilor dreptului comparat, din perspectiva:

a) juridica;

b) lingvistica;

c) istorica;

d) filosofica

208. NominalizaÑi din varaintele prezentate, adeptul ideologiei conform careia:

'separarea popoarelor din persepectiva evoluÑiei acestora, se poate realiza astfel: popoare cu

ordini de drept primitive si popoare istorice'. Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.139;

Adeptii ipotezelor comparative, au fost in principal cei care au incercat sub o forma

sau alta, separarea popoarelor din persepectiva evolutiei acestora, in popoare: cu ordini de drept primitive si popoare istorice, fara insa a retine realitatile juridice rezultate in urma analizei comparative. Nominalizati din varaintele prezentate, adeptul acestei ideologii:

a) Adolf Bastian;

b) Kaden;

c) Jean Chapois;

d) R. David

209. Comparatistii precursori au incercat o clasificare analogica a ordinilor juridice,

pornind de la premisele existenÑei in toate sistemele de drept, a unor structuri instituÑionale

asemanatoare. NominalizaÑi din varaintele prezentate, adeptul acestei metodologii: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VII, p.139-140;

Raspuns : Kaden

210. Analogia din perspectiva comparativa este deosebit de utila, deoarece putem

individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci cand supunem comparaÑiei

particulele juridice elementare din cadrul: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.140;

Analogia din perspectiva comparativa este deosebit de utila, deoarece putem individualiza elementele comparabile a ordinilor juridice, atunci cand supunem comparatiei particulele juridice elementare din cadrul:

a) aceluiasi sistem de drept;

b) unui sistem de drept distinct;

c) sistemului cutumiar de cel romano-germanic;

d) sistemului romano-germanic de cel al common-law-ului.

211. Ce conÑine obiectul analogiei: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.140;

Ce contine obiectul analogiei:

a) analiza institutionala;

b) analiza constructiei ordinilor juridice;

c) evidentierea materialului si a scopului pentru care aceasta a fost facuta;

d) evidentierea doar a elementelor comparabile.

212. NominalizaÑi precursorul care stabilea faptul ca: “ regula metodologica dupa care

comparatistul trebuie sa se ghideze in efectuarea compraÑiei consta in analizarea ordinilor juridice

ale popoarelor avand o civilizaÑie identica sau apropiata”: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.140;

Raspuns: Lambert

213. Dupa cum afirma reputatul V. Hanga in epoca dominatului, un important rol il

juca un fel de drept cutumiar format prin adaptarea simplificata a normelor dreptului roman la

nevoile locale ale provinciilor, cunoscut in accepÑiunea generala sub denumirea de: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.VII, p.143;

Dupa cum afirma reputatul V. Hanga - in epoca dominatului, un important rol il juca un fel de drept cutumiar format prin adaptarea simplificata a normelor dreptului roman la nevoile locale ale provinciilor, cunoscut in acceptiunea generala sub denumirea de:

a) drept popular;

b) drept universal;

c) drept cutumiar;

d) drept vulgar

214. Exista o tendinÑa manifestata de o serie de juristi ai unor state, de a reprosa bisericii

catolice ostilitatea constanta manifestata impotriva instituÑiei divorÑului, un exemplu in acest

sens, constituindu-l: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.147-148;

Dupa cum am observat pe parcursul studierii dreptului comparat, exista o tendinta

manifestata de o serie de juristi ai unor state, de a reprosa bisericii catolice - ostilitatea constanta manifestata impotriva institutiei divortului. Dreptul canonic nu cunoaste aceasta institutie si sub influenta lui, dreptul multor tari catolice nu a adoptat-o ani indelungati sau o refuza chiar si in

prezent. Un exemplu in acest sens il constituie:

a) Romania;

b) Rusia;

c) Bulgaria;

d) Argentina

215. Ascendentul instituÑiilor de common-law in perioada contemporana, a fost

accentuat de factori de natura economica, generaÑi de catre: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.150;

Ascendentul institutiilor de common-law in perioada contemporana, a fost accentuat de factori de natura economica, generati de catre:

a) Statele Unite ale Americii;

b) Irlanda de Nord;

c) Scotia;

d) Australia

216. Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica trust-ului sau a

agency-ului, atat de raspandite in raporturile de cooperare economica internaÑionale, folosesc

elementele tehnice ale sistemului: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.150;

Contractele de know-how, factoring, leasing, franchaising, practica trust-ului

sau a agency-ului, atat de raspandita in raporturile de cooperare economica internationala, folosesc elementele tehnice ale sistemului:

a) romano-germanic;

b) mosaic;

c) common-law;

d) socialist.

217. Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai

important in formarea sistemului: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ BogdanGhitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.151;

Asa-numitul precedent judiciar reprezinta in mod incontestabil, mecanismul cel mai

important in formarea sistemului:

a) common-law;

b) romano-germanic;

c) mosaic;

d) socialist

218. Avand in vedere faptul ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, puteÑi

preciza anul in care aceasta a fost fondata: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.VII, p.162;

Avand in vedere faptul ca prima colonie din America de Nord, a fost Virginia, puteti

preciza anul in care aceasta a fost fondata:

a) 1607;

b) 1608;

c) 1609;

d) 1610

219. In sec. al XIX -lea juristii care studiaza dreptul comparat au un scop: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.II, p.17-42;

In sec. al XIX –lea juristii care studiaza dreptul comparat au un scop:

a. teoretic, de a-si largi cunostiintele juridice;

b. de a imbunatatii, pe cale legislativa dreptul national;

c. informativ

d. de a aplica dreptul strain la cauzele nationale

a. a + b

b. a+b+c+d

c. c+d

d. b+c

220. Reprezentantii scolii Heilderberg considerau sistemele de drept straine ca fiind:

Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept

comparat, Cap.II, p.17-42;

Reprezentantii scolii Heilderberg considerau sistemele de drept straine ca fiind:

a - elemente de cunoastere juridica;

b - instrumente de imbogatire a dreptului national;

c – instrumente de imbogatire a dreptului international

d – instrumente de culegere a datelor.

a. a+b+d   

b. a + b

c. a+c

d. a+d

221. In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la

dreptul comparat: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

In ce tara s-au manifestat pentru prima data si s-au inceput cercetari referitoare la dreptul comparat?

a. Germania;

b. Franta;

c. Anglia;

d. S.U.A.

222. Promotorii scolii istorice au acordat importanta: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

Promotorii scolii istorice au acordat importanta :

a. dreptului german;

b. dreptului roman;

c. sistemelor de drept straine;

a. a+b

b. a+b+c   

c. a+c

d. nici un raspuns corect

223. Cine a sustinut pentru prima data ideea ca un popor nu poate fi privit doar in

individualitatea sa, ci ca membru al comunitatii popoarelor: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

Cine a sustinut pentru prima data idea ca un popor nu poate fi privit doar in

individualitatea sa, ci ca membru al comunitatii popoarelor?

a.Feuerbach;

b.Hegel;

c.Gans.

a. Feuerbach   

b. nici un raspuns   

c. Hegel

d. Gans

224. Promotori ai dreptului comparat pot fi considerati: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

Promotori ai dreptului comparat pot fi considerati:

a. scoala istorica;

b. adversarii scolii istorice;

c. Hegel;

d. N. Titulescu.

a. a+b+c+d

b. a+b

c. c+d

d. b+c

225. Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada

erau strans legate de: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

Reprezentantii scolii istorice considerau ca principiile dreptului din acea perioada sunt strans legate de:

a-trecutul natiunii

b-studiul amanuntit al istoriei

c-istoria altor popoare

d – jurisprudenta

a. jurisprudenta

b. istoria altor popoare

c. studiul amanuntit al istoriei

d. trecutul natiunii

226. Dreptul comparat permite: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

Dreptul comparat permite :

a- studierea numai a evolutiei fiecarui drept particular;

b-evolutia comuna si convergenta a tuturor sistemelor de drept;

c-aparitia dreptului obiectiv;

d studierea evolutiei fiecarui drept particular;

a. b+c+a

b. b+c+d

c. a+c

d. a+b+c

227. Una din operele fundamentale ale dreptului comparat “Handbuch des franzoichen

Rechts”a carui autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta in: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.30;

Una din operele fundamentale ale dreptului comparat “Handbuch des franzoichen

Rechts”a carui autor este Zachariae a avut cea mai mare influenta in:

a. Romania

b. Canada

c. Franta

d. Anglia

228. Mittermaier, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in

Germania, indreapta studiile comparative avand la baza: Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.31;

Mittermaierm, care dupa unii autori este adevaratul creator al dreptului comparat in

Germania, indreapta studiile comparative avand la baza:

a. istoria universala a evoluitiei dreptului straine

b. Istoria dreptului popoarelor moderne

c. cunoasterea sistemelor de drept si dreptul comparat in dreptul modern

d. cunoasterea limbilor straine

229. In ce perioada s-a constituit in Franta, pe langa Ministerul Justitiei un birou de

traducere a principalelor legi straine? Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

In ce perioada s-a creat, in Franta, pe langa Ministerul justitiei un birou de traducere

principalelor legi straine?

a. in timpul revolutiei franceze

b. inainte de primul razboi mondial

c. in 1950

d. in 2005

230. Care dintre publicatiile enuntate in subsidiar, a jucat in Franta rolul pe care

“Handbuch des franzosichen Rechts” l-a avut in Germania? Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.32;

Care dintre publicatiile de mai jos joaca in Franta roulul pe care “Handbuch des

franzosichen Rechts”l-a avut in Germania?

a. Lafarriere

b. La revue de droit francais et etranger

c. Revue de legislation et jurisprudence

d. Codul civil

231. Care sunt principalii factori care contribuie la aprofundarea importantei studierii si

cunosterii dreptului comparat in Marea Britanie? Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie

Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.33;

Care sunt principalii factori care contribuie la aprofundarea importantei studierii si

cunosterii dreptului comparat in Marea Britanie?

a-infiintarea tribunalului suprem al Imperiului Britanic-Prioy Council;

b-raporturile comerciale si de afaceri cu restul lumii;

c- incurajarea raporturilor comerciale cu SUA;

d – introducerea unei discipline de referinta in facultatile de drept

a. a+d

b. a+b+c+d

c. b+c+d

d. doar d

232. La sfarsitul celei de-a doua jumatati a secolului al -XIX - lea, dreptul comparat

cunoaste: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.32-34;

La sfarsitul celei de a doua jumatati a secolului al XIX dreptul comparat cunoaste:

a. o dezvoltare deosebita, in toate tarile,prin interesul tot mai mare aratat de juristi

b. o dezvoltare deosebita in SUA si Franta

c. interesul pentru dreptul strain dispare in toate tarile

d. se dispune introducerea disciplinei drept comparat in toate facultatile de drept

234. Care sunt criticile aduse de Gans scolii istorice? Diana Crumpana/Alina Elena

Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.30;

Care sunt criticile aduse de Gans scolii istorice?

a-determinismul irational;

b-pozitivismul istoric;

c-viziunea ingusta a istoriei

d – inovatia

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+d

235. Dreptul penal german este comparat de catre Mittermaier cu: Diana Crumpana/Alina

Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.31-33;

Dreptul penal german este comparat de catre Mittermaier cu:

a. dreptul francez

b. dreptul romanesc

c. dreptul englez

d. dreptul spaniol

236. Care sunt factorii care contribuie la reluarea si aprofundarea cercetarilor dreptului

comparat: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.31;

Care sunt factorii care contribuie la reluarea si aprofundarea cercetarilor dreptului

comparat?

a – initativele individuale;

b- societatile de legislatie comparata;

c- revistele;

d- sustinerea statului;

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c+d

d. a+c

237. Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia

“legislatie comparata”: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,Introducere in drept comparat, Cap.II, p.32-34;

Ce inteleg juristii celei de a doua perioade a dreptului comparat prin expresia “legislatie comparata”?

a. cunoasterea exclusiva a legilor si codurilor straine

b. cunoasterea in mare masura a legilor si codurilor straine

c. idea ca intregul drept este cuprins in legi

d. simpla traducere a legislatiei straine

238. Juristul d’Amari prin lucrarile sale sustine ca scopul legislatiei comparate ca stiinta

autonoma este: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.II, p.35;

Juristul d’Amari prin lucrarile sale sustine ca scopul legislatiei comparate ca stiinta

autonoma este:

a-de a examina cauzele sistemului juridic;

b- de a analiza factorii care au dus la crearea sistemelor juridice;

c-de a privi legislatia in individualitatea ei;

d- de a privi dezvoltarea sistemului juridic independent de circumstantele istorice

a. a+b+c

b. a+b

c. a+c

d. a+d

239. In ce perioada se poate vorbi de o reluare a studierii dreptului comparat in Marea

Britanie? Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

In ce perioada se poate vorbi de o reluare a studierii dreptului comparat in Marea

Britanie?

a-in prima jumatate a secolului XIX;

b-in a doua jumatate a secolului XIX;

c-dupa primul razboi mondial;

d- la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial;

240. Una din teoriile fundamentale ale etnologiei este inrudirea. Cine poate fi considerat

cel mai mare teoretician al acestui curent? Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.38;

Una din teoriile fundamentale ale etnologie este inrudirea. Cine poate fi considerat cel mai mare teoretician al acestui curent?

a. Engels

b. Theodor Waitz

c. Max Schmidt

d. Lewis H. Morgan

241. In cea ce de-a treia perioada a dreptului comparat, in Italia se fac remarcati: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.II, p.40;

Raspuns: Giorgio del Vecchio

Evaristo Carusi

Petro de Francisci

242. In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se

naste conceptul de “richtiges Recht”: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/

Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p. 41;

In ce tara europeana, ca urmare a cercetarilor efectuate in zona filosofiei dreptului se naste conceptual de “richtiges Recht”?

a. Elvetia

b. Austria

c. Danemarca

d. Germania

243. Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de-a treia perioada

a dreptului comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui

domeniu: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.41;

Intr-un context istorico-politic total nefavorabil Germaniei, in cea de a treia perioada a dreptului comparat doar doi juristi isi aduc o contributie importanta dezvoltarii acestui domeniu:

a. Rabel si Schlegelberger;

b. Rabel si Post;

c. Wolff si Heymann;

d. Schelgelberger si Aubin;

244. Dupa incheierea lucrarilor Congresului de la Paris, in Franta metoda comprativa a

fost aplicata: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu,

Introducere in drept comparat, Cap.III, p.43-62;

Dupa incheiera lucrarilor Congresului de la Paris, in Franta metoda comprativa a fost

aplicata:

a-in dreptul penal;

b-dreptul civil;

c-dreptul administrative;

d-exclusiv in dreptul modern;

a. a+b

b. c+d

c. b+d

d. b

245. La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor

de drept isi aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitate

exceptionala. Astfel, Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie

intitulata: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.17-42;

La indemnul a doi mari comparatisti, Lambert si Levy-Ullmann, studentii facultatilor de drept isi aduc contributia la studierea dreptului comparat prin monografii de o calitatea exceptionala. Astfel, Institutul din Paris aduna un numar de 67 de volume intr-o colectie intitulata:

a. Les publications de droit compare de Lyon;

b. Trate de driot civil compare;

c. Colectia de studii teoretice si practice de drept strain, de drept comparat si de

drept international;

d. La function et la methode de droit compare

246. Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia: Diana

Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat,Cap.II, p.42;

Cine sunt considerati marii promotori ai dreptului comparat in Elvetia?

a-Emil Rougin si Sauser-Hall;

b-Rougin si David;

c-Sause-Hall si David;

d-Sauser-Fall si Rougin;

a. a+d

b. a+b+c

c. a

d. a+c

247. In Italia, cu toate eforturile intreprinse de juristi precum Carusi sau del Vecchio,

valoarea studiilor in dreptul comparat nu depasesc un nivel mediocru. Situatia se imbunatateste o

data cu: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.40-42;

In Italia, cu toate eforturile intreprinse de juristi precum Carusi sau del Vecchio, valoarea studiilor in dreptul comparat nu depasesc un nivel mediocru. Situatia se imbunatateste o data cu:

a-invatamantul de drept public comparat a devenit materie obligatorie in facultatile de drept public;

b-oferirea unei baze institutionale mai stabile;

c-aportul profesorilor universitari prin cursurile scrise;

d-importanta studiilor publicate de Ascarelli;

a. a+c

b. a+b+c+d

c. a+d

d. b+c+d

248. Dupa cel de al doilea razboi mondial, datorita conjuncturilor politice, juristii romani

sunt siliti sa isi concentreze studiile doar intr-o singura directie, slavind un anumit model. Care

este acesta: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.42;

Raspuns: modelul sovietic

249. Notiunea de: “unitate a lumii pe plan juridic”, a enuntat-o in 1667, pentru prima

oara: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in

drept comparat, Cap.II, p.17-42;

250. In 1834 a aparut La Revue etrangere de legislation” la initiativa precursorului

francez: Diana Crumpana/Alina Elena Tanasescu/Ilie Magureanu/ Bogdan Ghitulescu, Introducere in drept comparat, Cap.II, p.32;

Raspuns: Foelix






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 958
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site