Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


DREPT COMUNITAR EUROPEAN - ADERAREA TURCIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ISTORIE




DREPT COMUNITAR EUROPEAN

ADERAREA TURCIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

Istoria Uniunii Europene este o extindere continua a democratiei. De la primele sase state democrate postbelice din vestul Europei s-a ajuns la 12, apoi la 15, pentru ca in acest an sa fie 25 de state si 27 in 2007. In mod evident, procesul de extindere va continua cel mult pana la Turcia si Ucraina, care deja depasesc limitele geografice ale continentului european. Nu va fi posibil ca UE sa avanseze in Asia si Africa fara a-si pierde identitatea sau a-si risca iesirea de pe scena politica. Astfel, organizatia trebuie sa-si defineasca bine relatiile cu tarile care vor ramane definitiv la granita Uniunii.

Uniunea Europeana se pregateste pentru o noua extindere. Bulgaria si Romania vor deveni membre in 2007, sau cel mai tarziu in 2008. Insa, pe 17 decembrie 2004, s-a luat o hotarare istorica, aceea de a incepe negocierile de aderare cu Turcia.

Turcia este o tara in sud-estul Europei si Peninsula Anatolia din Asia. Este continuatoarea statului istoric numit Imperiul otoman.

Republica Turcia a fost intemeiata la 29 octombrie 1923. Republica a insemnat un nou mod de viata pentru cetatenii turci. La baza acestuia se afla principiul conform caruia suveranitatea se bazeaza pe vointa poporului. Un alt aspect important se refera la faptul ca perioada Republicii a fost cea mai lunga perioada de pace in istoria Turciei. Datorita acestei perioade de pace au avut loc in Turcia evolutii deosebit de importante. In lumina obiectivului definit de intemeietorul Republicii, marele om de stat Mustafa Kemal AtatUrk, 'de a atinge nivelul civilizatiei contemporane', s-au realizat reforme foarte importante, au avut loc mari schimbari. Astazi, Tucia este tara democratica, laica, care a adoptat principiile statului de drept, in care sunt respectate drepturile omului. Cu aceste caracteristici, Turcia, a carei populatie este majoritar musulmana, a demonstrat ca democratia si islamul pot coexista. In cadrul transformarilor care au avut loc de la inceputurile Republicii s-a evidentiat vocatia europeana a Turciei.

In acest sens, in perioada Republicii, Turcia a devenit membru al tuturor institutiilor europene importante. Vocatia europeana a Turciei se evidentiaza clar in cadrul relatiilor sale cu Uniunea Europeana. La reuniunea la nivel inalt a Uniunii Europene de la Helsinki, din anul 1999, Turcia a fost recunoscuta ca tara candidata.

Aderarea Turciei va conduce la rezultate importante atat din punctul de vedere al Turciei, cat si al Uniunii Europene. In acest fel, aderarea Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare influenta pe calea realizarii concilierii dintre civilizatii.

    Acceptarea Turciei ca posibil membru va impinge granitele Uniunii pana in Caucaz si Orientul Mijlociu. Turcia este diferita de toate celelalte state. Este cea mai mare si cea mai saraca tara, care a fost invitata pentru inceperea negocierilor, si, totodata, cea mai diferita din punct de vedere cultural. In ultimii ani, Turcia s-a transformat profund, insa mai are inca multe etape de parcurs pana cand va ajunge sa indeplineasca toate cerintele impuse pentru aderare.

Turcia creeaza un precedent, care da sperante Ucrainei de a se integra si ea in structurile Uniunii Europene si ale NATO, chiar daca, oficial, raspunsul Bruxelles-ului a fost deocamdata negativ.

Cetatenii europeni nu doresc extinderea Uniunii, in special atunci cand vine vorba de Turcia. Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles imping granitele UE catre Balcani. La data de 3 octombrie 2005, Uniunea Europeana si-a definit viitorul pentru o lunga perioada de timp. Acceptarea cererii facute de Turcia pentru deschiderea negocierilor de a deveni membru cu drepturi depline, decizie urmata la cateva zile de reluarea negocierilor cu Croatia, semnifica renuntarea la curentul de opinie conform caruia, in locul extinderii, trebuie intarite legaturile politice, economice si culturale intre membrii actuali.

Franta, Germania sunt statele care au acceptat cel mai greu procesul de extindere. Marea Britanie, avand ca aliat Statele Unite, a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. Motivatiile strategice au predominat, interesul global pentru cresterea securitatii in lume. Nu trebuie omis, din toata aceasta ecuatie, faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO, dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa.

O privire in viitor: Uniunea Europeana va avea, peste 10 sau 15 ani, dupa ce Turcia se va integra deplin, granite cu Siria. Iar extinderea nu se va opri aici. Polonia, care a aderat anul trecut, este un puternic sustinator al Ucrainei. Schimbarea de regim de la, sustinerea aspiratiilor sale europene si de catre SUA sunt de natura a grabi procesul de integrare a tarii in Uniunea Europeana. Statele care s-au desprins din fosta Iugoslavie se afla si ele pe parcursul integrarii, aflandu-se in diverse stadii ale negocierilor.

Pe scurt, in 2015, cand se preconizeaza ca Turcia va intra in clubul tarilor europene, Uniunea Europeana va numara cel mai probabil intre 32 si 37 de state membre, fata de 25, in prezent, sau 27 in 2007, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. De-abia atunci, cu Turcia si Ucraina, vor fi stabilite granitele estice definitive, Federatia Rusa avand, probabil, un statut privilegiat in relatia cu Uniunea Europeana.

Despre granitele sudice, deocamdata nu se poate anticipa daca vor ramane cele actuale sau daca tari precum cele magrebiene nu vor purta si ele negocieri pentru a se alatura Uniunii. Interesant, in aceasta constructie geopolitica a mileniului trei, este ca se suprapune in cea mai mare parte cu granitele atinse de Imperiul Roman in perioada sa de maxima inflorire. Constructia politica va fi insa mai descentralizata. Continuarea extinderii europene inseamna sfarsitul conceptului de State Unite ale Europei. Gradul de integrare, mai ales in domeniul politic, va fi mai redus, puterea Parlamentului si a Comisiei Europene fiind mai slaba in noua viziune. Insa, aceasta formula ii va conferi statutul de mare putere mondiala, fiind o contrapondere SUA, a Rusiei, Chinei si Japoniei.

Tot acest proces, de definire a traseului care va fi urmat in anii ce vor veni, nu a primit inca aprobarea populara. Nici Parlamentul European, nici cele nationale nu au fost intrebate ce cale trebuie aleasa.



Opinia publica, in marea ei majoritate, nu vrea ca Uniunea Europeana sa continue procesul de extindere, in special cand vine vorba de Turcia. Respingerea Constitutiei europene a insemnat fara echivoc: „Nu pentru o uniune «sans fronti”res»“. Sondajele de opinie realizate in ultimul timp confirma aversiunea fata de aderarea a noi state, mai ales in cazul Turciei. 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxellesului, in loc sa-i protejeze. Decizia luata pe 3 octombrie 2005, de incepere a negocierilor cu Turcia, este departe de ceea ce inseamna un proces democratic, fiind impusa impotriva vointei populare. Aceste cuvinte se pot citi in presa franceza, austriaca, germana etc. Dupa rezultatul negativ al plebiscitului din primavara, Uniunea se pare ca si-a pierdut gustul pentru consultarile cu propria populatie, adoptand decizii care implica profund viitorul celor 25 de state membre, fara a mai tine cont de parerea propriilor cetateni.

Turcia nu va adera inainte de 2014, din cauza constrangerilor financiare la care este supusa. O mare tara, dar saraca, care va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare. Acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 – 2013, care este deja elaborat. Este posibil ca negocierile sa dureze chiar mai mult, Turcia avand de armonizat nu mai putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. Teoretic, in final s-ar putea ca nici sa nu fie admisa, insa pana in prezent nici o candidatura nu a fost respinsa de catre Comisia Europeana. Deschiderea capitolelor de negociere va incepe peste cateva luni, cu stabilirea parcursului, a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii. In mod special, Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului, avand de investit miliarde de euro, legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute, sa elimine orice fel de discriminare, iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate.

TURCIA, ECONOMIE DE PIATA FUNCTIONALA

Un prim pas spre aderarea Turciei la UE va fi recunoasterea de catre Comisia , in cursul lunii noiembrie, a statutului de „economie de piata functionala”, a declarat un oficial UE, agentiei Reuters. Confirmarea functionarii unei economii de piata este una dintre conditiile cerute membrilor Uniunii Europene si o recompensa a comisiei consemnate in raportul anual privind progresele facute de Turcia, care a fost dat publicitatii pe 9 noiembrie 2005, oferind posibilitatea accelerarii negocierilor pe teme economice. „In raportul de tara se va consemna pentru prima data ca Turcia este asimilata cu o economie de piata functionala. Aceasta inseamna deschiderea capitolelor de negociere economice si trebuie sa serveasca stabilitatii economiei si sporirii investitiilor straine”, a adaugat sursa citata de Reuters. Insa, cea mai grea sarcina de indeplinit o va reprezenta rezolvarea diferendului dintre Turcia si Grecia privind Republica Cipru, membra de anul trecut a Uniunii Europene. Pana acum, Tucia a refuzat sa recunoasca Cipru, iar comunitatea internationala nu a recunoscut partea din Cipru ocupata de trupele turce. Stingerea acestui conflict istoric si depasirea ultimului obstacol pentru admiterea Turciei in Uniunea Europeana va reprezenta, in acelasi timp, un mare succes al diplomatiei de la Bruxelles.

Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la Uniune sunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. Nu este un secret pentru nimeni ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. Aceasta ar fi insemnat, practic, incheierea procesului de extindere, eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine, si nu de o extindere reala a granitelor Europei.

“Gindul ca Uniunea Europeana va avea in curind granita imediata cu tari ca Siria, Irak, Iran, Azerbaidjan, Armenia si Gruzia, probabil ca nu-i da pace comunitatii europene”, spune analistul politic Armen Poghosian, conferentiar de geografie social-politica la Universitatea de Stat din Erevan. “Pe ei nu ii incinta nici perspectiva integrarii in comunitatea europeana a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni, cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani”

Desi procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata, atentia societatii si cercurilor politice din Armenia deja s-a concentrat asupra a doua puncte legate de aceasta problema: recunoasterea genocidului armean de catre Ankara si ridicarea blocadei turcesti impotriva Armeniei. “Aceasta are legatura imediata cu interesele Armeniei, intrucit creaza posibilitatea ca punctele de vedere armenesti sa fie mai des exprimate. Prin importanta lor, cele doua “chestiuni armenesti” urmeaza imediat dupa prima conditie de aderare care este recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului”, spune Poghosian.

Cu doua zile inainte de ziua de 15 decembrie, cind summit-ul de la Bruxelles a decis inceperea negocierilor de aderare cu Turcia, Parlamentul European a adoptat o rezolutie fara caracter obligatoriu pentru partile implicate in negocieri. Printre problemele ridicate in rezolutie se numarau si recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei. Ministrul de externe Vartan Oskanian si o seama de analisti sint de parere ca, in timp, aceste doua puncte pot deveni factori decisivi de care partile vor fi nevoite sa tina seama.

Chestiunea aderarii probabile a Turciei la Uniunea Europeana a stirnit un puternic ecou printre armeni. Federatia Revolutionara Armeana Dasnaktutiun a organizat manifestatii de protest, dintre care una s-a desfasurat luna trecuta la Bruxelles. In declaratia Congresului Mondial Armean se spunea: “Congresul Mondial Armean crede ca refuzul Turciei de a condamna crima genocidului armean, refuzul de a aplica normele de drept international in chestiuni litigioase cu Grecia, invazia trupelor de ocupatie turcesti in Cipru refuzul de a se supune nu meroaselor rezolutii ale ONU condamnind divizarea arbi trara a acestui stat, precum si negarea drepturilor mino ritatii kurde fac astazi imposibila aderarea turciei la Uniunea Europeana.”.

Si reprezentantii clerului armean s-au exprimat aceasta privinta. Catolicosul Aram I al Marii Case a Ci liciei si-a exprimat indoiala in legatura cu graba dovedita de anumite state europene chestiunea aderararii Turciei la Uniunea Europeana . “Comunitatea Europeana nu este o comunitate bazata exclusiv pe interese economice si coo perare politica. Exista valori care asigura identitatea, in tegritatea si coeziunea Euro pei. Unde se afla astazi Tur cia din perspectiva asigurarii acestor valori si a drepturilor omului? Turcia continua sa nege trecutul, genocidul armenilor, iar Europa trebuie sa ridice aceasta chestiune”. Parerea patriarhului armean de la Constantinopol, Mesrob Mutafian, este putin diferita: “Nenorocirea din anul 1915 este un subiect foarte bun pentru speculatii. Primul ministru al Turciei, Recep Erdoghan, a subliniat ca aceasta problema trebuie lasata in seama istoricilor. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana va favoriza pacea in regiune”.

Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a declarat pe 17 decembrie la Bruxelles ca, daca Ankara nu va recunoaste genocidul armenilor si Republica Cipru, atunci “Parisul va boicota negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeana“. Slovacia, care a recunoscut genocidul armean cu putin timp in urma, a indemnat la rindul ei Turcia sa-si revizuiasca pozitia in aceasta chestiune.

Multe organizatii politice din Armenia leaga anumite sperante de Adearea Turciei la Uniunea Europeana. Dupa parerea acestora, granita comuna cu Uniunea Europeana va favoriza integrarea Armeniei in aceasta. Dintre partidele influente doar FRA Dasnaktutiun se exprima ferm impotriva intrarii Turciei in UE. “Pozitia optimista in chestiunea posibilei aderari a Turciei    la Uniunea Europeana manifestata de anumiti reprezentanti ai clasei politice conducatoare din Armenia nu se justifica prin actualele evolutii istorice”, spune analistul Armen Poghosian. “Acestia ignora cu totul faptul ca aderarea Turciei la Consiliul Europei nu o opreste sa blocheze 268 de kilometri ai spatiului politic european, adica granita cu Armenia. Acelasi lucru poate fi spus si in cazul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Turcia declara pe fata despre imposibilitatea respectarii principiului de stabilire a relatiilor comerciale deschise cu Armenia, desi amindoua statele sint membre ale OMC. Nu este deloc clar de ce ar trebui Turcia sa respecte valorile Uniunii Europene in cazul in care ar deveni membra a acesteia”.



Autoritatile de la Erevan au salutat rezolutia adoptata de Parlamentul European pe 15 decembrie, in ajunul summitului la virf al Uniunii Europene, rezolutie in care se facea apel catre liderii tarilor europene sa inceapa negocierile cu Turcia. Aceasta atitudine a Erevanului a fost determinata de existenta in rezolutie a celor doua puncte armenesti, ca o conditie prealabila ridicata in fata Ankarei. “Aceste doua principii de baza, recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei, isi vor gasi negresit locul in evolutiile viitoare ale acestei probleme”, a spus pe 15 decembrie ministrul de externe Vartan Oskanian. “Nu pot spune cum vor fi abordate acestea la summit dar, in ultima instanta, intrun fel sau altul, acestea isi vor gasi expresia”. Pe 17 decembrie punctele armenesti nu au fost abordate, iar discutiile s-au purtat in principal in jurul chestiunii recunoasterii Ciprului de catre Turcia.

Cu toate acestea, analistii politici cred ca, mai devreme sau mai tirziu, punctele armenesti vor fi la rindul lor reflectate in dezbateri, mai ales ca negocierile dintre Uniune si Turcia incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean.

ESTE IMPORTANTA ADERAREA TURCIEI

Aderarea Turciei ar insemna ca Uniunea Euopeana sa se invecineze cu Irakul, Siria, Iranul si tarile din Caucaz si ar aduce pentru prima oara in Uniune o tara cu o populatie majoritar musulmana. Aceasta perspectiva i-a divizat pe politicienii Uniunii: unii considera ca Turcia nu va putea fi absorbita, altii cred ca este esential ca Turcia sa devina si un partener politic, nu numai strategic, al Europei.

Cei care sustin aderarea mai spun si ca nu trebuie descurajata o tara care ofera un exemplu democratic celorlalte tari islamice din Orientul Apropiat.

Analistul BBC Paul Reynolds considera ca exista trei factori care indica un posibil succes al cererii Turciei in viitor. In primul rand, Turcia si-a demonstrat dorinta de a se adapta la standardele europene si a inregistrat progrese certe in democratizare si in respectarea drepturilor omului. In al doilea rand, desi religia populatiei este Islamul, Turcia are o puternica traditie seculara. Si in al treilea rand, Turcia este membru NATO, aparand Europa careia acum incearca sa i se alature. Iar acest lucru va conta. In urmatoarele randuri mai jos voiu prezenta doua opinii diferite in lrgatura cu aderarea Turciei la Uniunea Europeana.

Parlamentarul francez Pierre Lequillier este contra. 'As vrea o puternica Europa Politica', spune el, 'o Europa in stare sa vorbeasca cu aceeasi voce in lume, si asta nu e posibil daca adera Turcia.' 'Uniunea nu poate fi doar o zona de comert liber, trebuie sa devina o uniune politica, un actor important pe scena internationala. Prin urmare trebuie sa isi defineasca frontierele.' 'Fata de tarile aflate dincolo de Bulgaria, Romania si vestul Balcanilor avem nevoie de o politica de 'vecinatate' sau 'proximitate' si nu de integrare', crede parlamentarul francez Pierre Lequillier.

Directorul unui centru de studii europene, Giles Meritt, este de alta parere: 'din motive de stabilitate, Tucia trebuie primita in Uniune.' 'Se afla langa republicile din Caucaz, punctele fierbinti din Asia centrala si din Orientul Mijlociu. Este o putere regionala si exercita o influenta stabilizatoare in regiune.' 'Este in interesul pe termen lung al Europei ca Turcia sa fie ferm ancorata in Uniune.' 'In plus mai sunt si avantajele economice. La momentul aderarii, sa zicem in 2020, forta de munca activa in Europa, care va plati pensiile celorlalti, va fi mai mica de 50 la suta. In Turcia, forta ade munca activa va fi de doua treimi', spune domnul Meritt.

In concluzie Comisia Europeana a recomandat anul trecut inceperea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana, pe baza progreselor facute in domeniul drepturilor omului si al economiei. Reformele constitutionale din 2001 si 2004 au fost completate prin pachete legislative. Rolul armatei in politica statului a fost limitat pentru a corespunde criteriilor europene. Turcia si-a liberalizat sistemul politic si a relaxat restrictiile din domeniul libertatii presei si al dreptului la libera asociere si exprimare. Minoritatile au capatat dreptul de a studia si de a se exprima in limba materna. Ankara a abolit pedeapsa cu moartea si a luat masuri pentru a elimina tortura in timpul interogatoriilor, a reformat sistemul juridic. In sud-estul Turciei a fost ridicata starea de urgenta impusa de confruntarile cu minoritatea kurda, care a condus de-a lungul vremii la abuzuri ale armatei in regiune. Guvernul Turciei a reusit sa reduca inflatia si sa obtina o crestere economica de 5% in 2004.

Oficial, Turcia cere aderarea la Uniunea Europeana pentru intarirea economiei sale, gratie deschiderii pietelor comunitare. In prezent, UE ii acorda deja un miliard de euro, ca ajutor annual. Este de inteles ca numeroase cercuri financiare europene se asteapta la profit de pe urma acestei extinderi si este de asteptat ca largirea inseamna si delocalizarea industriei europene, dar si intrarea micului - dar performantului - complex militar israeliano-turc in concurenta directa cu industriile europene. Sa nu mai vorbim de forta de munca ieftina. Despre toate acestea a avertizat Comisarul pentru agricultura al Uniunii, Franz Fischler: “Costul anual al acestei aderari pentru bugetul european, doar in sectorul agricol, va fi mai mare decat pentru cele 10 tari recent admise in UE.” (Financial Times, 10 sept. 2004)

Aderarea Turciei la Uniunea Europeana semnifica pentru Ankara o schimbare majora in structurile de productie si pentru satele turcesti, iar pentru Bruxelles un cost aditional care poate fi comparat in mare cu cel al largirii care a avut loc la data de 1 mai. Este dificil sa se avanseze o cifra exacta a acestor costuri si de aceea e important sa se faca o anliza a impactului” a adaugat Franz Fischler. In sfarsit, el a subliniat ca “ un acord favorabil in ceea ce priveste candidature Turciei nu va semnifica ca procesele si conceptele de integrare in Politica Agricola Comuna utilizate pentru celelalte zece noi state membre vor putea fi aplicate si in cazul Turciei”.

Turcia - date esentiale

Populatia: 73,3 milioane

Capitala: Ankara

Suprafata: 779.452 kilometri patrati, dintre care aproximativ 97% in Asia si 3% in Europa

Limba predominanta: turca

Religia predominanta: Islamul

Moneda nationala: lira turceasca

Speranta de viata: 68 de ani (barbati), 73 de ani (femei)

Principalele produse exportate: fructe si legume, textile si haine, otel



BIBLIOGRAFIE:

www.aratonline.com

www.bbc.ro

www.bizwords.ro

www.cotidianul.ro

www.euractiv.ro

www.hotnews.ro

www.ngo.ro

www.revistabilant.ro

www.wikipedia.ro

Powered by https://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 856
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site