Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Dreptul international umanitar (dreptul razboiului). Definitie. Sfera de aplicare. Conventia de la Geneva si protocoalele aditionale

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Procedura extradarii pasive
Testamentul olograf
SECHESTRUL
Criminalistica grile
CONTRACTUL DE INCHIRIERE A SUPRAFETELOR LOCATIVE
Traditiunea si ocupatiunea
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU)
DREPT CIVIL – PERSOANELE – TEST GRILA
CONTRACTUL DE DEPOZIT
CONTRACTUL DE ANTREPRIZA


Dreptul international umanitar (dreptul razboiului). Definitie. Sfera de aplicare. Conventia de la Geneva si protocoalele aditionale

Definitie si principalele reglementari




- Dreptul international umanitar al conflictelor armate
sau dreptul international umanitar reprezinta ansamblul normelor de drept
international destinate a reglementa, pe de o parte, drepturile si obligatiile
partilor beligerante in desfasurarea operatiunilor militare si limitele ale-
gerii mijloacelor si metodelor de conducere a razboiului, iar pe de alta
parte, protectia persoanelor si bunurilor afectate de conflict.

- Dreptul international umanitar al conflictelor armate este alca­tuit din doua ramuri de baza:

- dreptul razboiului propriu-zis -jus ad bellum (cunoscut si sub de­numirea de dreptul de la Haga), care reglementeaza starea beligeranta, si

- dreptul umanitar propriu-zis -jus in bello (cunoscut si sub denu­mirea de dreptul de la Geneva), care reglementeaza conduita partilor la conflict si protectia datorata categoriilor de persoane protejate in timpul unui conflict armat.

- Dreptul de la Haga fixeaza regulile relative la declansarea ostilitatilor, debutul conflictului si efectele acestuia, incheierea ostilitatilor (armistitiu, capitulare etc), statutul de neutralitate, precum si limitele alegerii mij­loacelor si metodelor de purtare a razboiului si ale utilizarii anumitor categorii de arme.

- Principalele reglementari

Principalele conventii de la Haga, incheiate respectiv in 1899 si, respectiv, in 1907:

- Conventia pentru reglementarea pasnica a conflictelor internationale;

- Conventia privind limitarea folosirii fortei pentru acoperirea da­toriilor contractuale;

- Conventia privitoare la deschiderea ostilitatilor;

- Conventia privitoare la legile si obiceiurile razboiului terestru;

- Conventia privitoare la drepturile si indatoririle Puterilor si per­soanelor neutre;

- Conventia privitoare la regimul navelor de comert inamice la inceputul ostilitatilor;

- Conventia privitoare la transformarea navelor de comert in bas­timente de razboi;

- Conventia de la Geneva privitoare la tratamentul prizonierilor de razboi;

- Conventia de la Geneva privitoare la protectia persoanelor civile in timp de razboi.

- Aceste conventii au fost completate in 1977 prin doua Protocoale aditionale:

- Protocolul aditional la Conventiile de Ia Geneva din 12 august 1949, privind protectia victimelor conflictelor armate internationale (Protoco­lul I) si

- Protocolul aditional la Conventiile de la Geneva din 12 august 1949, privind protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international.

- Tratatul cu privire la interzicerea amplasarii de arme nucleare si alte arme de distrugere in masa pe fundul marilor si oceanelor si in subsolul lor (Moscova-Londra-Washington, 11 februarie 1971);

- Conventia si Protocolul privind protectia valorilor culturale in caz de conflict armat.

- Sfera de aplicare

- Dreptul international umanitar se aplica de jure si in mod automat din momentul aparitiei unei situatii de fapt care corespunde definitiei campului sau de aplicare. Astfel, dreptul international umanitar se aplica:

- in caz de conflict armat international, adica de razboi declarat sau de conflict armat intre doua sau mai multe parti contractante, chiar daca starea de razboi nu a fost recunoscuta de una dintre parti si chiar daca toate partile contesta existenta starii de razboi.

- Dreptul umanitar se aplica in conflicte armate internationale chiar daca o parte la conflict nu este parte la Conventiile de la Geneva, dar accepta si aplica prevederile ei. - Notiunea de «conflict armat international» a fost extinsa prin Protocolul I din 1977 la situatiile de lupta a popoarelor pentru autodeterminare;

- in caz de conflict armat non-international. Potrivit dreptului de la Geneva, conflictul armat non-international poate fi clasificat in doua categorii:

- Conflict armat non-international de mare intensitate, definit de Pro­tocolul II ca fiind situatia care opune fortele armate ale unei parti contrac­tante unor forte dizidente, plasate sub un comandament responsabil si care exercita controlul asupra unei parti din teritoriu, astfel incat sunt apte sa desfasoare operatiuni militare continue si concertate. Acestui tip de conflict non-international i se aplica dispozitiile Protocolului II.

- Conflictul armat care nu prezinta un caracter international, caruia i se aplica dispozitiile art. 3, comun Conventiilor de la Geneva, cunoscut si sub denumirea de „Clauza Martens'.



- Restrictii aduse drepturilor combatantilor

- Notiunea de «combatant» - persoana care apartine fortelor
armate ale unei parti contractante, adica face parte dintr-un grup sau
unitate inarmata si organizata, plasata sub controlul unui comandament
responsabil in fata partii contractante de conduita subordonatilor sai.
Combatantii trebuie sa poarte semne distinctive si fixe pentru a se deosebi
usor si de la distanta de populatia civila

- Conventia de la Geneva din 1949 privind tratamentul prizonierilor de razboi, potrivit cu care beneficiaza de statutul de prizonier de razboi com­batantul capturat de forte armate inamice,

- prevede urmatoarele categorii de combatanti:

- membrii miscarilor organizate de rezistenta;

- persoanele ce insotesc fortele armate;

- membrii echipajului marinei comerciale si aviatiei civile;

- populatia teritoriului ocupat, care se ridica in masa contra inva­datorilor;

- Nu pot fi considerati combatanti spionii si mercenarii.

- Interdictia atacarii obiectivelor fara caracter militar:

- privind ince­perea ostilitatilor interzice atacarea sau bombardarea, prin orice fel de mijloace, a oraselor, satelor, locuintelor etc. care nu sunt aparate. Cla­dirile destinate cultelor, artelor, stiintelor, spitalelor trebuie crutate, daca nu sunt folosite si pentru scopuri militare. Se interzice jaful.

- - Restrictii referitoare la utilizarea anumitor tipuri de arme (principiul evitarii producerii de suferinte inutile sau excesive).

- Principiul invocat este acela ca armele, proiectilele, materialele sau metodele de lupta de natura sa produca un rau superfluu sau suferinte inutile sau excesive, respectiv care lovesc fara discriminare, trebuie inter­zise.

- Este vorba, mai ales, despre armele de distrugere in masa:

- Folosirea armelor nucleare, - Folosirea armelor biologice

- Folosirea armelor chimice , - Folosirea armelor incendiare,

- Folosirea munitiei cu fragmentatie, - Folosirea minelor antipersonal

- Interdictii referitoare la recurgerea la anumite mijloace de lupta:

- Regulamentul de la Haga din 1907 interzice: utilizarea de otrava sau arme otravite; uciderea sau ranirea unui inamic care s-a predat depunand armele sau care nu mai are arme pentru a se apara; declaratia ca nimeni nu va fi crutat, utilizarea incorecta a unui steag de armistitiu etc.

- Protocolul din 1977 interzice folosirea de metode sau mijloace de lupta destinate sa produca efecte daunatoare larg raspandite si de lunga durata sau grave pentru mediul inconjurator.

- Metode de lupta interzise

- Regulamentul de la Haga din 1907 interzice: utilizarea de otrava sau arme otravite; uciderea sau ranirea unui inamic care s-a predat depunand armele sau care nu mai are arme pentru a se apara; declaratia ca nimeni nu va fi crutat, utilizarea incorecta a unui steag de armistitiu etc.

- Protocolul din 1977 interzice folosirea de metode sau mijloace de lupta destinate sa produca efecte daunatoare larg raspandite si de lunga durata sau grave pentru mediul inconjurator

- Dreptul umanitar prevede o protectie speciala pentru peroanele care nu iau parte in mod direct la ostilitati sau care, datorita starii de sanatate sau de captivitate, nu mai pot lua parte la desfasurarea conflictului armat






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1544
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site