Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Falsul in identitate

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Falsul in identitate

Potrivit articolului 293 aliniatul 1 din Codul Penal constituie infractiunea de fals privind identitatea, prezentarea sub o prezentare falsa ori atribuirea uneiasemenea identitati altei persoane pentru a induce sau a mentine in eroare un organ sau o institutie de stat sau o alta unitate dintre cele la care se refera articolul 145 din Codul Penal in vederea producerii unei consecinte juriidce pentu sine sau pentru altul.



In aliniatul 2 se arata ca se sanctioneaza incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimarea sau identificare, pentru a folosit fara drept.

Obiectul material. Infractiunea nu are, de regula obiect material, insa daca se foloseste un inscris, obiectul material in formeaza inscrisul fals, cum ar fi certificatul de nastere, de casatorie, cartea sau buletinul de identitate, pasaportul, legitimatia, ecusonul, carnetul de membru. Obiectul material este in cele mai multe cazuri mijlocul de care s-a folosit faptuitorul pentru a se prezenta sub alta identitate.

Subiectul activ. Autor al acestei infractiuni poate fi orice persoana, este posibila si participatia penala, inclusiv sub forma coautoratului atunci cand avem de-a face cu cel ce a tribuie o identitate falsa si cel caruia i se atribuie identitatea falsa.

Subiectul pasiv este organul sau institutia de stat ori o unitate prevazute la articolul 145 din Codul Penal, care au fost induse in eroare prin comiterea faptei. Subiect pasiv poate fi si persoana fizica a carei identitate a fost uzurpata prin substituire.

Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza sub forma unei actiuni de prezentare sub o identitate falsa, adica o persoana se da drept alta persoana, face declaratii false privind identitatea, se recomanda sub o identiate nereala. Aceasta prezentare falsa poate fi facuta verbal sau oral, in scris sau cu ajutorul unor inscrisuri, care servesc la legitimare sau care pot dovedi partial identitatea. Elementul material se mai realizeaza si printr-o actiune de atribuire a unei identitati false altei persoane prin care se intelege faptul de a declara oral sau in scris ori cu ajutoul unor inscrisuri false ca o alta persoana are o identitate ce nu corespunde realitatii.

La varianta dela aliniatul 2 adica la incredintare, elementul material consta intr-o actiune de predare a unui inscris real adevarat altei persoane spre folosire, dar fara drept. Pentru existenta infractiunii prevazuta in ambele aliniate se cere ca atat prezentarea sub o identitate falsa cat si atribuirea unei asemenea identitati sa se comita in fata unei institutii de stat a unui organ al statului sau unei institutii prevazute la articolul 145 iar fapta comisa trebuie sa induca in eroare un reprezentant al organului institutiei sau unitatii.

Latura subiectiva. Elementul subiectiv consta in vinovatie care se manifesta sub forma intentiei directe, avand in vedere scopul precizat de legiuitor si anume producerea consecintelor juridice pentru sine sau pentru altul in situatia in care se atribuie acel inscris pentru sine sau pentru altul.

Sanctiunea. Pentru faptele prevazute de ambele aliniate se pedepseste cu inchisoare De la 3 luni la 3 ani.

Falsificarea instrumentelor oficiale

Infractiunea este prevazuta in articolul 286 si consta in falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare de care sefolosesc unitatile la care se refera articolul 145 din Codul Penal. Rezulta ca infractiunea consta in esenta in crearea unor instrumente false, nereale sau ireale, neadevarate ce urmeaza a fi folosite la falsificarea amprentei de autentificare sau marcare, care se aplica asupra unor inscrisuri sau obiecte ca semn al autoritatii.

Obiectul material consta in sigilii, stampilesau instrumente de marcare. Sigiliul este o placa fixata pe un maner, pe care este gravata o inscriptie, o emblema, o efigie sau etc. Stampila este tot o placa fixata pe un placa sau un suport avand desenat in relief anumite inscrisuri. Instrumentul de marcat este un obiect purtator al unui semn distinctiv, care este aplicat pe anumite bunuri.

Subiectul activ. Infractiunea poate fi comise de orice persoana, iar participatia penala este posibila, fie sub forma coautoratului, fie sub forma instigarii, fie sub forma complicitatii.

Subiectul pasiv. In principal, este statul, iar ca subiect secundar este organul institutia sau unitatea la care se refera articolul 145 din Codul Penal, ale caror stampile, sigilii sau instrumente de marcat au fost falsificate.

Latura obiectiva. Elementul material consta in actiunea de falsificare prin contrafacere care presupune (confectionare, reproducere sau prin alterare - modificare a aspectului exterior a unui sigiliu sau a unei stampila. ) falsificarea vizeaza acea parte a instrumentelor de autentificare sau marcare ce serveste la aplicarea amprenetei pe un inscris sau pe un bun pentru ca daca falsificarea s-ar referi numai la amprenta stampilei aplicate pe un inscris fapta constituie infractiunea de fals in inscrisuri oficiale. Infractiunea subzista numai atunci cand instrumentul care a fost supus falsificarii corespunde unui instrument oficial de autentificare sau marcare si cu conditia sa fie apt de a fi folosit conform destinatiei pe care inmod obisnuit si normal trebuie sa o aiba.

Latura subiectiva. Elementul subiectiv consta in vinovatie, care se manifesta sub forma intentiei directa sau indirecta. Ar putea exista situatia in care o persoana autorizata a produce stampile si sigilii sa fie indusa in eroare de cel care solicita confectionarea situatie in care va raspunde cel care a facut solicitarea si nu cel care a confectionat sigiliul sau stampila.

Sanctiunea. Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Infractiuni care aduc atingerea unor relatii privind convietuirea sociala

Bigamia

Potrivit articolului 303 din Codul Penal aliniatul 1 aceasta infractiune consta in incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita. Conform aliniatului 2 este infractiune fapta persoanei necasatorite care se casatoreste cu o persona pe care o stie casatorita.

Obiectul material. Infractiunea savarsindu-se prin intocmirea unui act de natura civila nu are un obiect material, actiunea faptuitorului fiind indreptata spre incalcarea unei valori morale.

Subiectul activ. Infractiunea poate fi comisa numai de catre o persoana casatorita fiind vorba numai de o persoana din 2 persoane de sex opus. In cazul cand ambele persoane sunt casatorite ele raspund penal in calitate de coautori, iar cand unul dintre subiecti este casatoriti, iar celalalt nu este casatorit subiectul calificat este autor si este cel casatorit, iar celalalt necasatorit este complice si va fi pedepsit cu pedepsa prevazuta in aliniatul 2. Este subiect activ, dar in calitate de complice si delegatul starii civile, daca cunostea ca una din parti este casatorita.

Subiectul pasiv. In cazul acestei infractiuni subiect pasiv este sotul autorului infractiunii, respectiv sotul bigamului. Cand ambii subiecti sunt casatoriti subiectii sunt sotii respectivi.

Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiunea de incheiere a unei noi casatorii de catre o persoana care este legal casatorita, fiind vorba de un act de casatorie valabil incheiatde catre delegatul starii civile in urma consimtamantului dat. Nu intereseaza daca in prima casatorie exista o viata de familie sau ca sotii traiau despartiti in fapt.

Latura subiectiva. Infractiunea se comite cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul cunoaste, stie ca prima casatorie nu este legal desfacuta si voieste in aceasta imprejurare pe baza consimntamantului dat sa incheie a doua casatorie. Exista de exemplu, intentie indirecta daca subiectul necalificat banuieste ca persoana cu care incheie casatoria este casatorita, deci prevede ca persoana este casatorita si ca ar putea savarsi infractiunea de bigamie pe care nu o urmareste dar o accepta. Necunoasterea inprejurarii ca persoana cu care se casatoreste este deja casatorita ii inlatura raspunderea penala.

Sanctiunea.

pentru forma de la aliniatul 1 in ceea ce priveste persoana casatorita se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani

pentru forma de la aliniatul 2 pentru persoana complice se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Faptele incriminate nu se sanctioneaza daca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nula pentru alte motive decat bigamia (violenta, amenintare, iresponsabilitatea, lipsa delegatului oficiului starii civile).

Abandonul de familie

Potrivit articolului 305 din Codul Penal infractiunea cosnta in savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere fata de cel indreptatit la intretinere a uneia dintre urmatoarele fapte:

a.       parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor expunandu-l la suferinte fizice sau morale;

b.      neindeplinirea cu reacredinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege;

c.       neplata cu reacredinta timp de 2 luni a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Obiectul material. Infractiunea nuare un obiect material in cazul de lalitera a, insa in celelalte 2 variante de la literele b si c obiectulmateriali-l constituie bunrile de care este lipsita persoana indreptatita la intretinere.

Subiectul activ. Infractiunea poate fi savarsita numai de o persoana care are obligatia legala de intretinere stabilita de regula printr-o hotarare judecatoreasca. Obligatia de intretinere si este un efect al casatoriei sau rudeniei (sot, sotie).

Subiectul pasiv este persoana indreptatita la intretinere. Subiectul pasiv poate deveni subiect activ al abandonului si invers.

Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii consta in actiuni sau inactiuni din anumite variante cu caracter alternativ.

In cazul primei modalitati elementul material consta in fapta de parasire, alungare sau lasare fara ajutor a celui indreptatit la intretinere, expunandu-l la suferinte fizice sau morale. Parasirea insemna abandonarea celui indreptatit la intretinere (prin mutarea inalta localitate, muatrea in aceeasi localitate la alt domiciliu). Actiunea de alungare presupune izgonirea, indepartarea din domiciliu sau din locuinta a victimei, iar lasarea fara ajutor presupune o inactiune din partea subiectului activ, chiar daca victima ramane in aceeasi locuinta, dar nu primeste ingrijiri. In cazul in care parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor nu l-a expus pe cel indreptatit la intretinere la suferinte fizice sau morale, fapta nu constituie infractiune.

In cazul celei de-a doua modalitati elementul material consta in neindeplinirea cu rea credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege, adica a celui ce se afla in nevoie, neavand posibilitatea unui castig din munca din cauza incapacitatii.

Cea de-a treia modalitate consta intr-o inactiune respectiv neplata cu rea credinta timp de 2 luni consecutiv a pensiei de intretinere stabilita printr-o hotarare judecatoreasca.

Latura subiectiva. Infractiunea se comite in ceea priveste litera a cu intentie directa sau indirecta, iar in cazul celorlalte 2 variante infractiunea se comite numai cu intentie (reaua credinta).

Sanctiunea. Se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 3 ani.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1364
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved