Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


MARCILE SI INDICATIILE GEOGRAFICE - IMPORTANTA ECONOMICA A MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



MARCILE SI INDICATIILE GEOGRAFICE

1. NOTIUNILE DE MARCA SI INDICATIE GEOGRAFICA




In doctrina s-au exprimat mai multe opinii in legatura cu definitia marcii, tinandu-se sema de caracterul sau distinctiv sau de functia de garantie a calitatii pe care aceasta o indeplineste, raportat la produsul pe care-l reprezinta.

In legislatiile altor tari, in general nu s-a dat o anume definitie a marcii, ci au fost precizate doar elementele prin care aceasta este reprezentata pe un anumit produs.

Prin dispozitiile Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice legiuitorul roman a stabilit insa o definitie generala a marcii. In intelesul acestei legi, marcile sunt semne susceptibile de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice, de cele apartinand altor persoane; pot constitui marci, aproape orice fel de semne distinctive, cum ar fi: cuvintele, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, in special, forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne[1].

Indicatiile geografice sunt denumiri ce servesc la identificarea unui produs originar dintr-o tara sau regiune geografica, in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice .

Din analiza unei asemenea definitii rezulta ca marcile si indicatiile geografice sunt doar semne distinctive care permit si reflecta o diferentiere a produselor. Aceasta diferentiere poate fi obiectiva, in masura in care corespunde unor deosebiri in calitatea produselor, bazate pe comparatie, procedeu de fabricatie, etc., sau subiectiva, cand se realizeaza prin specificul culorii, ambalajului sau altor elemente exterioare care au menirea de a atrage clientela.

Daca avem in vedere aceste doua criterii, putem spune cu certitudine ca ele nasc drepturi intelectuale si trebuie aparate.

Marcile si indicatiile geografice sunt semnificative pentru un produs deoarece au functia de a diferentia un produs de altul prin asocierea sa cu un semn sau o denumire distinctiva, servesc la identificarea produselor de catre consumatori si reprezinta o garantie a calitatii unor produse dintr-o regiune anume care poarta o marca anume.

2. IMPORTANTA ECONOMICA A MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE

Asemenea celorlalte obiecte de proprietate intelectuala, marcile si indicatiile geografice sunt bunuri incorporale aflate in patrimoniul unei persoane fizice sau juridice Ceea ce distinge insa marcile si indicatiile geografice de celelalte obiecte de proprietate intelectuala este posibilitatea de a li se prelungi la infinit protectia, prin reinnoirea succesiva a depozitului si cu conditia de a fi folosite efectiv, in aceleasi conditii.

Aceasta trasatura esentiala confera marcilor si indicatiilor geografice o valoare economica deosebita. O asemenea valoare nu se datoreaza insa numai dezvoltarii impetuoase a productiei de serie, ci si perfectionarii mijloacelor de informare si comunicare in masa, prin intermediul carora publicitatea a devenit o forta capabila sa dirijeze cererea consumatorilor. Totodata, publicitatea si exigentele ei au influentat crearea de noi marci, cat mai atractive.

Se poate afirma ca, in zilele noastre, marcile si indicatiile geografice au devenit intr-adevar un puternic mijloc de presiune a pietei sau monopol al marilor producatori sau distribuitori de bunuri.

Aceasta evolutie are uneori chiar un efect negativ asupra functiilor pozitive ale marcilor, mai ales cu privire la aceea de diferentiere a produselor. S-a ajuns astfel in unele ramuri industriale (spre exemplu cea a detergentilor, a cosmeticelor sau a bauturilor racoritoare), la diferentierea marcilor pentru acelasi produs, al aceluiasi agent economic, pe modele, culori sau alte elemente distinctive.

Numai astfel se explica de ce marca a inceput sa aiba o valoare de sine-statatoare, sa devina independenta de produs si sa fie vanduta separat. Din cauza marii importante economice a marcilor, se practica exploatarea unor marci catre terti pe baza de licenta pentru comercializarea altor produse decat cele care au dat initial renumele marcii.

Marca a devenit parte integranta a oricarei strategii comerciale. Potrivit unui studiu intocmit de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale, numarul marcilor inregistrate in 150 de tari a crescut de la 400 000 in 1967 la 1 200 000 in 1992 si se estimeaza ca va ajunge la aproape 4 000 000 in 2017

3. FUNCTIILE MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE

Aptitudinea marcilor si indicatiilor geografice de a fi semne distinctive nu reprezinta un scop in sine. Prin diferentierea produselor si serviciilor se garanteaza provenienta si calitatea acestora, se urmareste atragerea clientelei, se realizeaza reclama si se asigura protectia consumatorului. Toate acestea constituie functii ale marcilor si indicatiilor geografice.

3.1. Functia de diferentiere a produselor si serviciilor si de indicare a originii acestora

Valoarea marcilor si indicatiilor geografice sta in informatia furnizata consumatorului cu privire la originea produselor, permitand deosebirea lor. Prin aceasta functie, produsele de pe piata se individualizeaza si se ofera producatorului protectie impotriva utilizarii marcii sale sau indicatiei sale de provenienta de catre concurenta. Marcile si indicatiile geografice sunt adevarate „semnaturi” aplicate pe un produs ce ii permite consumatorului sa-l identifice, deosebindu-l de alte produse identice sau similare.

Functia de diferentiere a produselor, de indicare a originii acestora a rezultat din functia de diferentiere a producatorilor.

3.2. Functia de garantie a calitatii

Aceasta functie este legata de concurenta, de competitia pentru promovarea produselor care se impun printr-o calitate superioara in raport cu produsele concurentilor.

Cu ajutorul marcilor si indicatiilor geografice, consumatorul ajunge sa indentifice produsele preferate datorita calitatii, ele devenind pentru consumator o garantie a unei calitati constante a produsului care poarta acea marca sau indicatie. Afirmarea calitatii se face si prin publicitate, dar daca se revendica pentru produs o calitate pe care acesta nu o are, fapta poate constitui infractiunea de inselaciune.

3.3. Functia de organizare a pietei

Este rezultatul interactiunii dintre consum si productie, dintre cerere si oferta. Pe piata se vor impune si vor supravietui acele produse care indeplinesc conditiile de calitate care satisfac consumatorul, iar comerciantii vor produce acele bunuri pentru care exista vanzare.

Functia de organizare a pietei s-a manifestat si prin reducerea rolului distribuitorilor la o simpla functie de aprovizionare a consumatorilor.

3.4. Functia de monopol

Tendinta de monopolizare a pietei este facilitata de posibilitatea ce o are proprietarul produsului de marca sau care provine dintr-o anumita regiune de a fixa si impune pretul acestor produse si de a vinde altora dreptul de a aplica marca sa notorie pe produse diferite provenite din intreprinderi diferite. Diferentierea marcilor producatorilor si exclusivitatea distributiei au ca rezultat transformarea concurentei in instrument de monopol, cu efecte negative in plan concurential.

3.5. Functia de reclama

Aceasta functie tine de impactul pe care marcile si indicatiile geografice il produc prin efectele asupra consumatorilor. Ele au devenit pentru consumator un simbol legat de reputatia unui produs. Marca se detaseaza de produsul individualizat devenind persuasiva prin ea insasi, un bun independent, cu o valoare economica proprie. In multe cazuri marca reprezinta bunul cel mai de pret al unei firme.

3.6. Functia de protectie a consumatorilor

Protectia consumatorilor se realizeaza nu numai prin corecta informare, facand obiectul unor reglementari specifice. Functia de protectie a consumatorului deriva din functia de garantie a calitatii si din cea de garantie a provenientei, semnificatia fiind ca aceeasi provenienta implica o calitate constanta a produsului marcat.

4. CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE MARCILOR

4.1. Clasificarea marcilor

Clasificarea marcilor se poate face dupa mai multe criterii:

Clasificarea data de lege se face pe criteriul formei de inregistrare,marcile putand fi din acest punct de vedere: notorii, anterioare, colective sau de certificare.

Marca notorie este marca larg recunoscuta la data depunerii unei cereri de inregistrare sau la data prioritatii invocate.

Marca anterioara este marca inregistrata precum si marca depusa spre inregistrare, care ulterior a fost inregistrata.

Marca colectiva este destinata a servi la deosebirea produselor sau ale serviciilor membrilor unei asociatii de produse sau servicii apartinand altor persoane.

Marca de certificare este marca care indica faptul ca produsele sau serviciile pentru care este utilizata sunt certificate de titularul ei in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie al produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici.

Marca colectiva este deci marca destinata a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociatii de produsele sau serviciile apartinand altor persoane. Inregistrarea marcii colective este conditionata de existenta si depunerea unui regulament in care sa se indice persoanele si conditiile in care acestea sunt indreptatite la utilizarea marcii.



In ceea ce priveste marca de certificare aceasta reprezinta marca a carei solicitant este o persoana juridica legal abilitata sa exercite exclusiv controlul produselor si serviciilor in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie. Pentru depunere la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sunt necesare cererea, Regulamentul de folosire a marcii de certificare si autorizatia sau documentul din care sa rezulte exercitarea legala a activitatii de certificare.

Sub aspectul destinatiei lor, marcile se clasifica in: marci de fabrica „care se refera la un anumit producator”, de comert (comerciale) „ au in vedere identificarea distribuitorului”, de serviciu „ poarta asupra prestarii unui serviciu” si marci de produs ”are in vedere un anume produs industrial”.

Dupa modul de reprezentare grafica, marcile pot fi:

marca verbala - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard;

marca figurativa - un element grafic care nu contine litere sau cifre;

marca combinata - o denumire scrisa cu o grafica deosebita si/sau in culori sau o denumire insotita de un element grafic;

marca tridimensionala - marca constituita din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu. Exista si alte forme de clasificare a marcilor:

titularul poate fi una sau mai multe persoane fizice ori juridice;

dupa forma de exprimare marcile pot fi vizuale, auditive si mixte;

dupa natura lor juridica, marcile pot fi facultative si imperative in functie de dispozitiile legii.

Dupa natura solicitantilor, marcile pot fi:

Marca individuala - marca al carei solicitant este o persoana juridica sau fizica sau marca colectiva.

4.2. Marca temporala

Printre serviciile bazate pe semnatura electronica regasim marca temporala. Marca temporala este un set de tehnici prin care se permite oricarei persoane sa constate daca un document electronic a fost creat sau semnat la ( sau inaintea ) unui moment de timp precizat. In practica, cele mai multe sisteme de tipul marcii temporale folosesc o a treia parte de incredere. Marca temporala este o atestare digitala a acestei parti de incredere ca un anume document electronic exista la un anumit moment de timp .

Marca temporala este utilizata de obicei in legatura cu verificarea unei semnaturi electronice aplicate unui document, validitatea certificatului de semnatura electronica, in sisteme de licitatii desfasurate pe Internet sau pentru a da o data certa pentru operele protejate de dreptul de autor.

Marca temporala este acel certificat electronic emis de catre un furnizor de servicii de marcare temporala care confirma ca anumite date in forma electronica i-au fost prezentate la un moment de timp determinat.

Datele in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice conform Legii 455/2001 art. 4 alin. 1

Semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.

Semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.

Marca temporala emisa de catre un furnizor de servicii de marcare temporala si semnata cu semnatura electronica extinsa a acestuia, face dovada legala in fata oricarei terte parti a existentei documentului electronic prezentat la data si ora mentionate in marca temporala.

Marca temporala este formata cel putin din:

a)     date in forma electronica sau amprenta acestora;

b)    data, ora si minutul specificate, furnizate digital impreuna cu informatiile prevazute la punctul a);

c)     informatii verificate la furnizorul de servicii si modalitatea de generare a marcii temporale, specificate in normele tehnice si metodologice:

-         identificatorul emitentului;

-         numarul seriei marcii temporale;

-         identificatorul certificatului relativ la cheia ce verifica marca;

-         identificarea algoritmului hash-code utilizat pentru generarea amprentei;

d)    semnatura electronica extinsa a furnizorului de servicii de marcare temporala.

Data si ora continute in marca temporala sunt specificate in conformitate cu data ss ora Europei Centrale, tinandu-se seama de schimbarea orei - ora de vara / iarna. Eroarea maximum admisa este de 1 minut. 

Marca temporala poate sa contina si un identificator al solicitantului marcii temporale.

Marca temporala este generata de un sistem informatic sigur astfel incat:

a)     mentine data si ora in conformitate cu cerintele din prezenta lege;

b)    genereaza structura de date continand informatiile specificate in art. 5;

c)     furnizeaza digital structura de date de la litera b;

d)    asigura ca este imposibil sa fie emisa o marca temporala corecta pentru un alt timp decat momentul cand a fost primit documentul sau sa se schimbe ordinea in care marcile de timp sunt emise.

In vederea asigurarii securitatii sistemelor de marca temporala trebuie respectate urmatoarele conditii:

(1)  Orice sistem care creeaza marca temporala trebuie sa produca un registru operativ pe un suport ne-reinscriptibil in care sunt automat inregistrate evenimentele prevazute in lege si in normele tehnice si metodologice.

(2)  Orice anomalie sau tentativa de intruziune care poate sa modifice functionarea sistemului, astfel incat sa il faca incompatibil cu cerintele legii si in particular cu prevederea referitoare la inregistrarea corecta a datei, trebuie sa fie inregistrat in registrul operativ si sa determine blocarea sistemului.

(3)  Sistemul care creeaza marca temporala trebuie sa poata fi deblocat doar prin interventia expresa a personalului autorizat.

(4)  Standardele de securitate ce trebuiesc respectate de sistemele de marcare temporala sunt detaliate in normele tehnice si metodologice.

4.3. Caracteristicile generale ale marcii

Marca prezinta urmatoarele caracteristici generale:

4.3.1. Caracterul individual al marcii. Dreptul asupra marcii este in principiu individual, el apartine unei persoane fizice sau juridice unice. Potrivit art. 9 din Legea nr. 84/1998, dreptul la marca apartine persoanei fizice sau juridice care a depus prima cerere de inregistrare a marcii, iar potrivit art. 3 lit. (a) din aceeasi lege, marca este un semn servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de serviciile altor persoane fizice sau juridice.

4.3.2. Caracterul facultativ al marcii. Alegerea si folosirea marcilor de catre comercianti sunt facultative. In rglementarea anterioara, legiuitorul a prevazut pentru anumite produse si servicii caracterul obligatoriu al marcii.

Marcile obligatorii erau prevazute nu in interesul fabricantilor sau al prestatorilor de servicii, ci in cel al consumatorilor, menirea lor fiind de a garanta calitatea produselor si a permite controlul acesteia.

5. PROCEDURA DE INREGISTRARE A MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE

5.1. Procedura de inregistrare a marcilor

Procedura de inregistrare a marcilor la Oficiul de Stat pentru Inventii si marci (O.S.I.M.) presupune respectarea unor conditii de fond si de forma care se refera atat la marca in sine cat si la cererea de inregistrare. Exista trei mari conditii de fond pentru inregistrarea marcilor

marca trebuie sa contina cuvinte, desene, litere, culori, cifre si orice alte simboluri cu scopul identificarii unui produs, serviciu, agent economic si diferentierii acestora de alte produse, servicii sau sigle cu semnificatie economica economica care apartin altor persoane fizice sau juridice;



marca sa nu fie identica sau similara cu o marca anterioara, notorie, colectiva sau de certificare, exceptand cazurile cand pot fi certificate cu consimtamantul expres al titularului;

marca sa nu cada in sfera normelor prohibitive consacrate de articolul 5 literele d,e,f,g,h,i,j,k,l, din Legea 84/1998 si anume sa nu fie exclusiv compusa din semne sau din indicatii care au ca scop desemnarea, forma, caracteristicile tehnico-creative, valorice sau originea geografica a produsului; sa nu induca in eroare publicul cu privire la originea geografica, calitatea si natura produsului sau care se confunda cu o indicatie geografica; sa nu fie contrare ordinii publice si bunelor moravuri; sa nu contina fara autorizatie prealabila, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de un renume, sau reproducerii si imitarii de drapele, steme, embleme, sigle, sigilii, blazoane apartinand tarilor Uniunii de la Paris.[10]

Semnele sau indicatiile care pot servi in mod comercial la descrierea bunurilor sau serviciilor nu pot fi marci inregistrate.

Pot fi inregistrate ca marci: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special, forma produsului sau a ambalajului sau combinatii de culori precum si orice combinatii a acestor semne.

Marca este necesar a fi inregistrata deoarece este un element esential al strategiei firmelor: ea face distinctia dintre produsele si serviciile firmei si cele ale concurentei.

Pentru consumator marca reprezinta cel mai comod mijloc de a recunoaste rapid o categorie de produse si servicii care i-a fost recomandata sau pe care experienta l-a determinat sa o prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura. Pentru intreprindere marca reprezinta un mijloc de a cuceri si a pastra o clientela.

Orice persoana fizica sau juridica poate inregistra o marca.

Pentru inregistrarea unei marci este necesar sa se depuna la OSIM o cerere de inregistrare pe un formular tip, in limba romana, care contine:

- pentru solicitantul roman: numele sau denumirea si adresa solicitantului, inclusiv numarul de telefon si fax;

- pentru solicitantul strain: denumirea statului caruia acesta ii apartine; denumirea statului in care isi are domiciliul; denumirea statului in care are o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa;

- pentru solicitant persoana juridica: forma de constituire a acesteia si statul a carui legislatie a servit drept cadru pentru constituirea persoanei juridice;

- numele si adresa mandatarului daca acesta exista;

- declaratia de invocare a dreptului de prioritate, cu indicarea statului si a primului depozit, in cazul in care se revendica o prioritate dintr-o cerere anterioara;

- declaratie de invocare a prioritatii de expozitie, cu indicarea locului si a denumirii expozitiei precum si a datei introducerii produselor sau serviciilor in respectiva expozitie;

- declaratie continand indicarea culorii sau culorilor revendicate cu indicarea partilor principale ale marcii care au culoarea/culorile revendicate;

- declaratie privind forma tridimensionala a marcii;

- o transliterare a caracterelor marcii (litere sau cifre) altele decat cele utilizate in Romania;

- o traducere a cuvintelor din care se compune marca daca acestea nu sunt in limba romana;

- indicarea produselor sau serviciilor pentru care este ceruta inregistrarea marcii, grupate conform 'Clasificarii de la Nisa';

- semnatura solicitantului sau mandatarului sau, dupa caz.

Cererea va fi insotita de reproducerea grafica sau fotografica a marcii, in dimensiuni de maximum 6 x 6 cm, dupa cum urmeaza

- 5 reproduceri ale marcii in alb-negru cand nu se revendica o culoare ca element distinctiv;

- 5 reproduceri ale marcii in alb-negru si 5 reproduceri ale marcii color, cand se revendica cel putin o culoare ca element distinctiv.

Pentru marcile tridimensionale cererea va fi insotita de reproducerea grafica sau fotografica a marcii in doua dimensiuni.

Dovada de plata a taxei de inregistrare si examinare a cererii de inregistrare a

marcii se va depune odata cu cererea sau in termen de trei luni de la data inregistrarii la OSIM.

Cererea va fi insotita, dupa caz, de urmatoarele documente

- cand solicitantul doreste sa beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare, un document care sa certifice data constituirii primului depozit al marcii, eliberat de administratia nationala, insotit de traducerea acestuia in limba romana, daca este cazul;

- cand solicitantul doreste sa beneficieze de o prioritate de expozitie, un document care sa ateste ca marcile au fost aplicate la produsele sau serviciile prezentate in expozitie si data introducerii acestora in expozitie eliberat de organizatorul expozitiei insotit de traducerea acestuia in limba romana;

- daca inregistrarea este ceruta prin procura de reprezentare a solicitantului, procura de reprezentare a solicitantului in fata OSIM, sub semnatura privata, intocmita in limba romana sau insotita de traducerea acesteia in limba romana;

- regulamentul de folosire a marcii colective care sa specifice lista persoanelor autorizate sa o foloseasca si conditiile de utilizare a acesteia;

- regulamentul de folosire a marcii de certificare;

- documentul din care sa rezulte exercitarea legala a activitatii de certificare sau dupa caz dovada inregistrarii marcii de certificare in tara de origine.

Legea romana precizeaza ca data la care a fost depusa cererea de inregistrare este data depozitului national reglementar, in conditiile de forma stipulate in art. 10 din Legea 84/1998.

In termen de o luna de la data depunerii cererii O.S.I.M. examineaza daca suntindeplinite conditiile de forma stabilite de lege. Nerespectarea cerintelor de forma ale cererii atrage respingerea cererii de O.S.I.M.

Indiferent daca cererea este admisa sau respinsa urmeaza publicarea rezultatului in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

Cand deciziile de inregistrare a marcilor au ramas definitive, marcile sunt inregistrate in Registrul National al Marcilor, iar O.S.I.M. elibereaza titularului certificatul de inregistrare al marcii.

Drepturile titularului marcii sunt confirmate prin certificatul de inregistrare a marcii. Inregistrarea marcii confera titularului un drept de folosire exclusiva a marcii pentru produsele si/sau serviciile pentru care s-a efectuat inregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului, precum si dreptul de a interzice tertilor folosirea marcii sau imitarea sa frauduloasa. La cererea titularului, inregistrarea unei marci poate fi reinnoita la implinirea fiecarui termen de protectie de 10 ani.

Inregistrarea marcii produce efecte retroactiv, de la data depozitului national reglementar pe o perioada de 10 ani, posibilitatea reinnoirii pe o perioada de inca 10 ani daca se plateste o noua taxa de inregistrare si daca cererea de reinnoire a marcii se depune la finalul fiecarei perioade de un deceniu, dar nu mai tarziu de 3 luni inainte de expirarea fiecarui termen de protectie acordat de lege.

Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate

- marcile lipsite de caracter distinctiv ;

- marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante;

- marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii putand servi in comert pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;

- marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare substantiala produsului;

- marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului;

- marcile care contin o indicatie geografica sau sunt constituite dintr-o astfel de indicatie, pentru produse care nu sunt originare din teritoriul indicat, daca utilizarea acestei indicatii este de natura sa induca publicul in eroare cu privire la locul adevarat de origine;

- marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificand vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat;

marcile care sunt contrare ordini publice sau bunelor moravuri; marcile care contin, fara consimtamantul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume in Romania;

marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, embleme de stat, insemne, sigilii oficiale de control si garantie, blazoane apartinand „Tarilor Uniunii” si care intra sub incidenta art. 6 din Conventia de la Paris.

- marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, sigilii, initiale sau denumiri ce intra sub incidenta art.6 din Conventia de la Paris si care apartin organizatiilor internationale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii.

O marca este refuzata la inregistrare si daca

- este identica cu o marca anterioara, iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea marcii a fost ceruta sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata;

- este identica cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii similare, cu cele pentru care marca anterioara este protejata, daca exista un risc de confuzie pentru public;



- este similara cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii identice sau similare, daca exista un risc de confuzie pentru public, incluzand si riscul de asociere cu marca anterioara;

este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii identice sau similare, la data depunerii cererii de inregistrare a marcii;

este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care o marca este inregistrata, cu conditia ca folosirea marcii inregistrate pentru aceste produse sau servicii sa indice o legatura intre acestea si titularul marcii inregistrate, iar aceasta folosire sa creeze riscul producerii de daune titularului marcii inregistrate.

“Marcile inregistrate la OSIM nu sunt protejate decat pe teritoriul Romaniei.”

Protectia intr-un alt stat presupune indeplinirea formalitatilor prescrise de legislatia statului respectiv si a conventiilor si tratatelor la care acesta este parte.

Conventia de la Paris asigura unui titular roman aceleasi drepturi ca cele acordate titularilor nationali din tara respectiva.

Aranjamentul de la Madrid permite inregistrarea internationala a unei marci, intr-o tara sau mai multe tari membre ale acestui aranjament, printr-o cerere unica, depusa la Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), cu conditia ca aceasta marca sa fie inscrisa in registrul marcilor inregistrate din Romania (sa aiba certificat de inregistrare). Durata protectiei obtinute in baza Aranjamentului de la Madrid este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.

Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid permite inregistrarea internationala a unei marci in una sau mai multe tari membre la acest Protocol, printr-o cerere unica, depusa la OMPI. Protocolul permite inregistrarea internationala nu numai pe baza unei marci inregistrate national, ci si pe baza depozitului national reglementar al unei cereri de marca.

5.2. Procedura de inregistrare a indicatiilor geografice

Si in cazul inregistrarii indicatiilor geografice trebuie indeplinite trei conditii de fond:

solicitarea inregistrarii indicatiei geografice sa vina din partea unei asociatii de producatori care desfasoara o activitate de productie in zona geografica care face obiectul inregistrarii;

inregistrarea indicatiei si acordarea de catre OSIM a dreptului de utilizare a acestora nu poate avea loc decat dupa ce s-a certificat de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului sau, dupa caz, de catre autoritatea competenta din tara de origine:

- indicatia geografica a produsului care urmeaza a fi inregistrata;

- produsele care pot fi comercializate sub aceasta indicatie;

- aria geografica de productie;

- caracteristicile si conditiile de obtinere pe care trebuie sa le indeplineasca produsele pentru a putea fi comercializate sub aceasta indicatie.

indicatia geografica sa nu cada in sfera de aplicare a normelor prohibitive corespunzatoare art. 70 din Legea nr. 84/1998

Daca cererea indeplineste conditiile prevazute de lege, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci decide inregistrarea indicatiei geografice in Registrul National al Indicatiilor Geografice si acordarea dreptului de utilizare a acesteia solicitantului. Dreptul de folosire a indicatiei geografice dobandit prin inregistrarea acesteia apartine membrilor asociatiei inscrisi in lista comunicata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

In termen de 2 luni de la data deciziei de inregistrare, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci publica indicatia geografica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala si elibereaza solicitantului certificatul de inregistrare a indicatiei geografice si de acordare a dreptului de utilizare a acesteia, cu plata taxei prevazute de lege. Inregistrarea unei indicatii geografice pe numele unei asociatii de producatori nu constituie obstacol la inregistrarea aceleiasi indicatii de catre orice alta asociatie avand calitatea ceruta de art.68[18].

Durata de protectie a indicatiilor geografice curge de la data depunerii cererii la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si este nelimitata . Dreptul de utilizare a indicatiei geografice se acorda solicitantului pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de reinnoire nelimitata, daca se mentin conditiile in care acest drept a fost dobandit. Cererea de reinnoire este supusa taxei prevazute de lege.

Pe intreaga durata de protectie a indicatiei geografice, orice persoana interesata poate cere Tribunalului Municipiului Bucuresti anularea inregistrarii acesteia daca inregistrarea indicatiei geografice s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art.69 si art.70.

Pentru nerespectarea conditiilor de calitate si a caracteristicilor specifice produselor din zona la care se refera indicatia geografica, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului sau orice alta persoana interesata poate solicita Tribunalului Municipiului Bucuresti decaderea din drepturi a persoanelor autorizate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sa foloseasca indicatia geografica inregistrata.

Sentinta Tribunalului Municipiului Bucuresti ramasa definitiva se comunica la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci de catre persoana interesata. Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci radiaza indicatia geografica din Registrul National al Indicatiilor Geografice si publica radierea acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 2 luni de la comunicare.



Art. 3 lit.a din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in M.Of.nr.161din 23 apr.1998;

Art. 3 lit. f din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, publicata in M.Of.nr.161din 23 apr.1998;

Eminescu, Y., Regimul juridic al marcilor, Ed. Lumina Lex, 1996, p.31;

www.ompi.ro

Ros, V., op.cit., p.97;

Ros, V., op.cit.,p. 111;

Ros, V., op.cit., p. 112;

Este vorba de Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, publicata in M.Of.nr.429 din 31 iul. 2001;

Ros, V., op.cit., p.114;

Tarile Uniunii de la Paris sunt cele care au ratificat Conventia pentru protejarea proprietatii industriale semnata in capitala Frantei la 20 mar. 1883 cu modificarile si adaugirile ulterioare;

www.osim.ro

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, Capitolul IV;

Potrivit art. 5 din Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice;

Potrivit art. 6 din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice;

www.osim.ro

Art. 69 din Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice;

Art. 70 prevede: „Sunt excluse de la inregistrare indicatiile geografice care:

a) nu sunt conforme dispozitiilor art.3 lit.f);

b) sunt denumiri generice ale produselor;

c) sunt susceptibile de a induce publicul in eroare asupra naturii, originii, modului de obtinere si calitatii produselor;

d) sunt contrare bunelor moravuri sau ordinii publice.”

Art. 68 din legea nr 84/1998 prevede: „Au calitatea de a solicita Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci inregistrarea unei indicatii geografice, asociatiile de producatori care desfasoara o activitate de productie in zona geografica, pentru produsele indicate in cerere.”;






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1226
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site