Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Identificarea si asigurarea mijloacelor de proba in cauzele documentate informativ

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Identificarea si asigurarea mijloacelor de proba in cauzele documentate informativ

1. Notiuni generale privind identificarea mijloacelor de proba




Prevenirea si descoperirea infractiunilor presupune, in cele mai multe cazuri, o documentare amanuntita care se efectueaza in parte in secret, prin folosirea mijloacelor si metodelor muncii de informatii, respectandu-se cu strictete principiile impuse de legile statului de drept si normele ce reglementeaza activitatea politiei. Aceasta documentare urmareste executarea unor sarcini concrete, cum sunt: descoperirea intentiilor infractionale ori a activitatilor concrete desfasurate de per­soanele aflate in atentia politiei pentru pregatirea sau comiterea unor fapte ilicite, identificarea faptuitorilor infractiunilor ramase cu autori necunoscuti, stabilirea tuturor participantilor si a legaturilor infractionale, identificarea mijloacelor de proba a infractiunilor savarsite, descoperirea si studierea persoanelor urmarite in temeiul legii, asigu­rarea recuperarii pagubelor materiale produse prin infractiuni si asigurarea executarii pedepsei complementare de confiscare a averii, stabilirea imprejurarilor si conditiilor care au generat ori favorizat comi­terea de infractiuni.

Pe parcursul documentarii se obtin numeroase date referitoare la fapte si persoane care fac obiectul cauzelor in lucru, importanta lor fiind data, in primul rand. de specificul fiecarui caz in parte. Totusi, din ansamblul acestora, se detaseaza acele date si informatii care con­tribuie la identificarea faptuitorului infractiunilor ramase cu autori ne­cunoscuti, descoperirea si prinderea persoanelor urmarite in temeiul legii si identificarea mijloacelor de proba a infractiunilor savarsite. Fiecare dintre aceste constatari solicita efectuarea unui intreg complex de activitati specifice care constituie obiectul unor teme de studiu separate.

Dupa cum este cunoscut, descoperirea si prinderea autorilor infractiunilor constituie numai prima etapa in procesul de combatere a criminalitatii. pentru infaptuirea justitiei este insa necesara adminis­trarea probatoriului prin care sa se dovedeasca vinovatia celor care au comis faptele ce li se imputa.

Oricat de elocvente ar fi informatiile privind participarea unor persoane la comiterea de infractiuni, ele sunt insuficiente daca nu sunt completate cu date sau informatii care, in timpul urmaririi penale sa, serveasca drept mijloace de proba.

Potrivit prevederilor legale, constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea impre­jurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt: declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurilor, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale si expertizele.

Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, precum si cele ale patrtii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente pot servi, din motive lesne de inteles, la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu faptele sau imprejurarile ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Potrivit reglementarii in vigoare, expertizele pot fi dispuse numai dupa inceperea urmaririi penale in cauza, deci dupa realizarea materi­alului informativ.

Constatarile medico-legale se efectueaza in cazurile de moarte violenta, de moarte a carei cauza, nu se cunoaste ori este suspecta, sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acesteia existenta urmelor infractiunii (de exemplu, in cazul infractiunii de viol si de talharie).

Raman in discutie, sub aspectul luarii unor masuri in timpul lu­crarii informative, declaratiile martorilor, inscrisurile, mijloacele ma­teriale de proba si constatarile tehnico-stiintifice.

Constatarile tehnico-stiintifice au insa ca obiect inscrisurile si mijloacele materiale de proba si, dupa cum se va vedea, pot fi folosite pentru identificarea acestora in procesul documentarii cauzelor lucrate informativ.

Ca urmare, atentia organelor de politie care desfasoara activitati informative in scopul realizarii probatiunii in cauzele ce le revin con­form competentei, se indreapta asupra martorilor, inscrisurilor si mij­loacelor materiale de proba.

Si este normal sa fie asa, atata timp cat infractorii cauta sa comita faptele fara martori si fara sa lase urme sau, atunci cand acestea exista, urmaresc sa corupa ori sa intimideze martorii, sa faca sa dispara corpu­rile delicte sau sa stearga urmele.

2. Identificarea martorilor

Martorul este acea persoana fizica ce are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura, sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal si care poate fi chemata, in conditiile le­gii, de catre organele judecatoresti ori de urmarire penala pentru a de­clara ceea ce stie in legatura cu cauza pentru lamurirea careia a fost propusa ca martor.

Declaratiile martorilor reprezinta un mijloc eficace si dintre cele mai frecvent folosite in procesul penal pentru probarea activitatii infractionale. De aceea, de multe ori infractorii isi iau masuri pentru ca faptele savarsite de ei sa nu fie cunoscute de persoane care ar putea depune marturie sau efectueaza presiuni prin tentative de corupere a martorilor. De aceea, inca din timpul lucrarii informative a cauzelor, politia urmareste identificarea acelor persoane care au cunostinta despre anumite elemente de fapt legate de cauzele respective si care, prin declaratiile lor, pot contribui la corecta infaptuire a justitiei.

Martorii sunt, in primul rand, acele persoane care au perceput direct, nemijlocit, fapte sau imprejurari legate de infractiune si infractor – persoane denumite si martori oculari.

In al doilea rand pot fi martori persoanele care au luat cunostinta, in orice mod, altfel decat nemijlocit, de diferite aspecte privind cauza.

In aceasta categorie intra acele persoane carora infractorii le-au facut diverse destainuiri, care au vazut la acestia bunuri provenite din infractiune, care cunosc cui, unde si cand au fost plasate astfel de bunuri etc.

O alta categorie de persoane care pot fi martori o reprezinta aceea a persoanelor care au posibilitatea de a confirma ca obiectele gasite cu ocazia cercetarii la fata locului sau cele care au creat unele urme relevante apartin ori s-au aflat asupra persoanelor lucrate informativ.

In sfarsit, martori sunt si persoanele care cunosc despre relatiile existente intre elementele lucrate informativ, intre acestea si alte per­soane si, eventual, natura acestor relatii. Datele furnizate de aceasta ultima categorie de persoane poate contribui la identificarea tuturor participantilor la comiterea infractiunilor si la stabilirea rolului fiecaruia in grup, precum si la identificarea altor martori.

Unde pot fi gasite aceste persoane? Raspunsul difera de la cauza la cauza, in functie de specificul fiecareia si imprejurarile concrete in care au fost comise faptele. Din experienta practica rezulta ca locurile in care, in general, pot fi identificati martori sunt urmatoarele:

- locul unde s-a comis infractiunea;

- imediata apropiere a locului faptei;

- traseul parcurs de cainele de urmarire;

- locul de domiciliu al suspectilor;

- locul de munca al suspectilor;

- cercul de relatii al suspectilor;

- locurile unde se valorifica bunurile produs al infractiunii.

Prin identificarea martorilor se intelege, de regula, stabilirea nu­melui, prenumelui, varstei, domiciliului sau resedintei, locului de munca etc.

De multe ori insa in faza initiala se obtin putine date in legatura cu acesti martori, cateodata numai porecle sau chiar numai semnalmente, ceea ce impune continuarea activitatilor specifice pana la iden­tificarea lor propriu-zisa.

2.1. Mijloacele si metodele muncii de informatii folosite pentru identificarea martorilor

Identificarea martorilor in cursul lucrarii informative a cauzelor se realizeaza cu ajutorul unora dintre mijloacele si metodele muncii de informatii. Acestea pot fi folosite, in functie de situatie, partial sau in totalitate, concomitent sau succesiv, conditia principala fiind sa nu se soldeze cu deconspirarea activitatilor desfasurate si deci cu lipsirea cauzei de mijloace de proba.

Mijloacele si metodele muncii de informatii care se utilizeaza pentru identificarea martorilor sunt urmatoarele:

- reteaua informativa;

- investigatia;

- filajul;

- ascultarea in secret;

- ascultarea conspirata.

2.1.1. Identificarea martorilor cu ajutorul informatorilor

reteaua informativa constituie principalul mijloc cu ajutorul caruia se realizeaza culegerea de informatii de catre organele de politie, inclusiv cele referitoare la existenta unor martori sau alte mijloace de proba in cauzele lucrate informativ, Pe intreg parcursul activitatii lor, informatorii sunt instruiti cu privire la necesitatea obtinerii de date ce se refera la fapte si suspecti, pentru identificarea mijloacelor de proba, prin care se asigura tragerea la raspundere penala a celor care comit infractiuni.

Pentru a se realiza aceste sarcini curente in fond, pot fi folositi, in functie de fiecare cauza in parte, informatori proprii sau existenti in reteaua informativa a altor colegi, chiar si de la alte formatiuni ori unitati de politie, luandu-se insa masuri de respectare a regulilor de conspirativitate cunos­cute.

Informatorii sunt instruiti sa, stabileasca numele si prenumele marto­rilor, domiciliul, locul de muncii, natura relatiilor cu cei lucrati infor­mativ, ce date cunosc in legatura cu cauza ori persoanele implicate, daca prezinta garantii privind sinceritatea fata de organele de politie sau privind pastrarea secretului abordarii de catre acestea. Datele pe care le furnizeaza informatorii in vederea identificarii martorilor sunt di­verse, valoarea lor fiind asigurata, pe de o parte, de calitatea informatorilor, iar pe de alta parte de calitatea activitatii desfasurate de ofiterii care ii au in legatura in procesul dirijarii.

2.1.2. Identificarea martorilor cu ajutorul investigatiei

Metoda de baza a muncii de informatii, investigatia este deosebit de eficienta in activitatea de identificare a martorilor. Cu ajutorul investigatiei se pot stabili persoane care au fost la locul faptei sau in apro­pierea acestuia in timpul critic, persoane care fac parte din cercul de relatii al suspectului si cunosc in intregime sau in parte activitatile ili­cite desfasurate de aceste persoane care au cumparat bunuri produs al infractiunii, persoane care au posibilitatea de a confirma ca, obiectele gasite cu ocazia cercetarii la fata locului sau cele care au creat diferite urme relevate de specialisti apartin ori s-au aflat asupra suspectului, persoane care stiu unde, cum si cui au fost plasate corpuri delicte.

Investigatia este utila, totodata, in procesul de verificare si completare a informatiilor obtinute de la reteaua informativa sau din alte surse cu privire la persoanele semnalate ca martori prezumtivi.



in functie de specificul fiecarei cauze, investigatia se poate face conspirat, semiconspirat sau deschis. Avand in vedere conditiile con­crete in care organele de politie isi desfasoara activitatea in cauzele lucrate informativ mai frecvent se foloseste investigatia semiconspirata, in care se declina calitatea investigatorului, dar nu si scopul investigatiei.

Atunci cand imprejurarile permit, investigatia poate fi facuta si in mod conspirat de catre ofiteri si formatiuni specializate care dispun de pregatirea si dotarea necesara acestui scop. In ceea cel priveste investigatia deschisa, mai frecvent aceasta se foloseste cu ocazia cercetarii la fata locului in cazul infractiunilor de natura judiciara cand, datorita faptului ca poate fi executat operativ, se realizeaza identificarea marto­rilor oculari sau a unor alte persoane care pot furniza date in legatura cu cauza aflata, in cercetare.

2.1.3. Identificarea martorilor cu ajutorul filajului (supraveghere operativa)

Dupa cum se cunoaste, urmarirea directa, a unei persoane intr-o anumita perioada de timp are drept scop stabilirea activitatilor pe care aceasta le desfasoara, a locurilor pe care le frecventeaza si a persoane­lor cu care intra in contact.

Bineinteles, nu toate persoanele cu care suspectul ia legatura sunt martori in cauza in care obiectivul actiunii de filaj este lucrat informa­tiv, dupa cum nu toate sunt legaturi infractioniste. Totusi, in urma verificarii lor pot fi identificare persoanele care cunosc date relevante pentru cauza si pot fi audiate ca martori dupa realizarea materialului informativ.

2.1.4. Identificarea martorilor cu ajutorul filajului (supraveghere operativa)

Ascultarea in secret este o metoda a muncii de informatii care pretinde o temeinica pregatire anterioara si o tehnica deosebita. De fapt, aceasta este total diferita, de ceea ce se intelege in mod obisnuit prin ascultarea sau audierea unei persoane indiferent de calitatea pe care o are in procesul penal.

De aceea, nici nu este considerata un act de urmarire penala ci o masura operativa care se realizeaza in cadrul lucrarii informative in conditiile unui deplin secret. Ea este consecutiva unor procedee speci­fice muncii de informatii, prin care s-au obtinut date din care rezulta ca persoana in cauza cunoaste sau ar putea cunoaste diferite aspecte utile documentarii activitatii ilicite a suspectilor si se foloseste numai dupa o verificare atenta, care sa ateste ca cel in cauza este sincer ti confera garantii privind pastrarea secretului discutiilor purtate cu organele de politie.

Ascultarea in secret se desfasoara sediul politiei, unde martorul va fi chemat in secret, folosindu-se o ocazie favorabila si o legenda corespunzatoare pregatita anterior. Invitatia la sediul organului de politie nu se face pentru o data ulterioara, tocmai pentru a se asigura secretul acesteia si totodata elementul surpriza, martorul neavand timpul necesar pregatirii unor alte versiuni neconforme cu adevarul.

Se poate afirma ca invitarea la sediul organului de politie este secreta fata de toate celelalte persoane si conspirata fata de martor. Le­genda poate avea in vedere clarificarea unor probleme ipotetice pe linie de evidenta populatiei, necesitatea furnizarii unor relatii in legatura cu un accident de circulatie, sau cu un eveniment de natura judiciara. Aceasta, ca si intreaga discutie ce se va purta ulterior cu martorul, trebuie bine gandita si pregatita.

Problemele care intereseaza vor fi abordate numai in context, treptat si cu rabdare, pentru a se realiza o corecta impresie cu privire la buna-credinta a martorului privind lamurirea deplina a aspectelor utile cauzei.

Depozitia martorului poate fi expusa a recomandarea politistului in scris sau inregistrata pe banda magnetica, aceasta din urma metoda fiind considerata ideala deoarece previne o eventuala revenire a mar­torului cu privire la cele declarate.

Trebuie mentionat ca declaratia se consemneaza fara indeplinirea formelor procesuale consacrate privind depunerea juramantului si nu se atrage atentia martorului cu privire la consecintele legale ale unei eventuale marturii mincinoase. Aceste formalitati vor fi in mod obli­gatoriu respectate cu ocazia audierii martorului dupa inceperea urma­ririi penale in cauza, deci dupa realizarea materialului informativ.

Daca insa, se ajunge la presupunerea ca martorul ar putea sa re­fuze consemnarea in scris ori inregistrarea declaratiei, nu se insista, ofiterul operativ intocmind ulterior o nota referitoare la discutiile pur­tate in care va mentiona si motivele pentru care nu s-au primit in­semnari in scris de la martor.

Atat in declaratia scrisa cat si in nota intocmita, de ofiter se vor face mentiuni cu privire la eventualele nepotriviri intre depozitia mar­torului si informatiile detinute, urmand ca acestea sa fie clarificate prin alte activitati specifice pana la realizarea materialului informativ.

2.1.5. Identificarea martorilor prin ascultarea conspirata

Ascultarea conspirata este o alta metoda folosita, pentru iden­tificarea martorilor in cauzele lucrate informativ. Spre deosebire insa de cazurile in care se utilizeaza, ascultarea in secret, persoanele care sunt ascultate conspirat nu prezinta garantii nici cu privire la sinceritatea fata de organele de politie nici cu privire la pastrarea secretului ascultarii.

Ca urmare, se recurge la aceasta metoda numai in situatii ex­treme, cand martorul poate fi chiar si in relatii apropiate cu suspectul si nu confera nici garantiile de sinceritate sau de secretie dar nu exista alte solutii, impunandu-se ascultarea sa in cauza in aceste cazuri as­cultarea trebuie pregatita cu multa atentie, in primul rand in ceea ce priveste legenda care se foloseste.

Legenda trebuie sa constituie un subiect de discutie perfect credi­bil astfel incat, fara sa-si dea seama, martorul sa furnizeze toate datele pe care le cunoaste in legatura cu adevaratele probleme ce intereseaza politia.

Avand la baza, un fapt real sau fictiv, legenda trebuie sa-1 deter­mine pe martor sa declare ceea ce stie indiferent daca vrea sau nu.

Invitarea martorului la sediul politiei pentru ascultare se face in mod obisnuit, insa este recomandabil sa se prevada, in functie de situatie, un termen optim care sa nu lase timp pentru verificari, consultari, pregatiri in legatura cu un posibil motiv al chemarii sale. Aspectele relatate de martor se consemneaza in scris, respectandu-se toate prevederile procedurale privind ascultarea martorilor. Daca pe parcursul discutiilor se costata nepotriviri intre continutul informatiilor detinute si afirmatiile martorului, politistul nu va exterioriza aceasta constatare a sa pentru a nu se deconspira scopul real al ascultarii, urmand sa se efectueze verificari ulterioare care sa elucideze situatia. In finalul ascultarii, persoana in cauza nu va fi atentionata sa pastreze secretul invitatiei la politie si nici secretul celor discutate.

2.2. verificarea persoanelor indicate ca martori

toate persoanele in legatura cu care se obtin date ca au cunostinta despre problemele privind cauza in lucru si ar putea fi ascultate ca martori vor fi verificate tot cu ajutorul mijloacelor si metodelor muncii de informatii.

In urma verificarilor trebuie sa rezulte cat mai sigur cu putinta urmatoarele date:

care sunt aspectele pe care persoanele indicate ca martori prezumtivi la cunosc;

daca figureaza in evidentele de politie (in special in cazierul judiciar);

natura relatiilor dintre aceste persoane si cei lucrati informativ;

daca sunt motive care sa determine o conduita sincera in eventualitatea ascultarii ca martori in cauzele lucrate informativ sau dimpotriva;

daca prezinta garantii privind pastrarea discretiei in cazul abordarii de catre organele de politie.

Pe baza acestor date se va hotari cu privire la una dintre masurile posibile.

ascultarea ca martori dupa realizarea materialului informativ si inceperea urmaririi penale;

ascultarea in secret.

Ultimele doua activitati se desfasoara, asa cum s-a mentionat, inainte de realizarea materialului informativ, respectandu-se cu stric­tete toate regulile stabilire, dupa realizarea ascultarii se poate aprecia daca persoanele sunt sau nu martori in cauza si dupa inceperea urmaririi penale trebuie sa apara ca atare in fata organelor de cercetare ori judecatoresti.

Totusi, in analiza continutului declaratiilor, trebuie sa se tina seama de faptul ca, in afara de reaua – credinta acesta este influentat si de alti factori din domeniul psihologiei, care contribuie la formarea marturiei.

3. Identificarea obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloace de proba

Mijloacele de proba difera de la o cauza la alta in raport cu specificul infractiunii, modul si imprejurarile in care a fost savarsita, metodele folosite in ascultarea sau valorificarea bunurilor provenite din infractiune.

A identifica obiectele si inscrisurile care pot servi ca mijloace de proba inseamna a lua masuri informativ-operative adecvate pentru a stabili care sunt obiectele si inscrisurile relevante pentru cauza, locul unde se afla si daca in momentul realizarii materialului informativ pot fi ridicate si folosite pentru dovedirea vinovatiei infractorilor si recuperarea prejudiciului cauzat.

Stabilirea obiectelor si inscrisurilor ca mijloace de proba se efectueaza prin diferite mijloace si metode ale muncii informative, in functie de imprejurarile si conditiile in care se desfasoara activitatea de documentare a activitatii infractionale a persoanelor din atentia politiei.



3.1. Identificarea obiectelor si inscrisurilor cu ajutorul informatorilor

Reteaua informativa constituie principalul mijloc cu ajutorul caruia se reali­zeaza culegerea de informatii de catre organele de politie deci si identificarea obiectelor si inscrisurilor. Pe intreg parcursul activitatii lor, informatorii sunt instruiti cu privire la necesitatea obtinerii unor date pentru identificarea obiectelor (instrumentelor) de care s-au servit elementele infractoare la comiterea infractiunilor. Cine si in ce mod i-a ajutat sau ii ajuta? Cine a beneficiat de produsul infractiunii? de ce se urmareste acest aspect? - tocmai pentru aprobarea vinovatiei autorilor si a ce­lorlalti participanti, destinatia data bunurilor si valorilor ce au consti­tuit obiectul material al infractiunii.

Informatorii trebuie sa se bucure de increderea celor lucrati infor­mativ. Deci in timpul supravegherii operative a persoanelor suspecte, este necesar sa se obtina informatii si cu privire la persoane care vor putea sa dea declaratii in legatura cu diferite aspecte ale cazurilor, pre­cum si cu privire la obiecte sau inscrisuri care au legatura cu in­fractiunile savarsite si care pot fi utilizate ca mijloace materiale de proba. Acestea sunt obiecte sau inscrisuri care au fost folosite in vederea pregatirii si comiterii infractiunilor, au provenit in urma acestora sau au fost sustrase de catre infractori.

3.2. Identificarea obiectelor si inscrisurilor cu ajutorul investigatiei

Activitatea de identificare si supraveghere a persoanelor suspecte se desfasoara in mod permanent si organizat prin utilizarea cores­punzatoare a unor mijloace si metode specifice, ducand implicit si la identificarea obiectelor si inscrisurilor ce constituie mijloace materiale de proba.

Prin investigatii se pot obtine o multitudine de date referitoare la obiecte si inscrisuri, care au servit la savarsirea infractiunii sau sunt produs al infractiunii, locul unde se afla persoana care le detine, modul de valorificare a bunurilor, existenta unor tainuitori la care se afla sau s-ar putea afla bunurile, persoane carora le-au fost vandute, masuri de acoperire luate de infractori in ipoteza ca vor fi cercetati (pregatirea unor alibiuri, procurarea unor documente de evidenta – acte justificative).

Identificarea obiectelor si inscrisurilor se face pe baza informatiilor obtinute si se executa, de organul de politie care instrumen­teaza, cauza prin diverse mijloace si metode.

3.3. Identificarea obiectelor si inscrisurilor cu ajutorul filajului

Filajul, fiind un mijloc al muncii de politie, da posibilitatea obtinerii prin intermediul sau a unor date si informatii ce intereseaza organul de politie datorita faptului ca informatorii nu pot fi angrenati in anumite situatii, deoarece accesibilitatea lor nu permite o permanenta prezenta in preajma infractorului pentru relata absolut tot ceea ce face.

Pentru acest motiv se foloseste filajul in scopul documentarii ac­tivitati infractionale a suspectului sau pentru a identifica obiecte si inscrisuri ca mijloace materiale de proba cum sunt: daca suspectii aduc, la domiciliu sau in alte locuri, diferite obiecte, pachete, cui sunt pasate, cu cine iau legatura etc.

Cu ocazia filajului se pot face si fotografi sau filmari in secret cuprinzand: persoane, locuri frecventate, unele activitati ce le desfasoara (incarcarea, descarcarea unor bunuri). Rezultatul acestor acti­vitati are rol determinant in recunoasterea activitatii infractionale sau a unor legaturi.

3.4. Identificarea obiectelor si inscrisurilor prin efectuarea in tacere a unor verificari

Pentru a stabili vinovatia infractorului si dinamica infractiunii, probele trebuie sa constituie un tot unitar, sa se colaboreze.

Obiectele si inscrisurile nu au toate aceeasi valoare pentru cauza, in sensul ca unele au o importanta hotaratoare, iar altele au numai rolul de a intari valoarea celor dintai.

Valoarea probatorie diferita a unora dintre obiectele sau inscrisurile pe care ni le furnizeaza documentarea in secret a cauzei face ca, in unele situatii, identificarea mijloacelor de proba sa grabeasca con­siderabil probarea vinovatiei infractorilor. (ex.: intr-un caz de omor in scop de jaf, daca datele obtinute pe cale secreta atesta existenta la domiciliul suspectului a instrumentelor folosite si a obiectelor furate, permit trecerea la realizarea materialului informativ).

Practica demonstreaza ca uneori este foarte dificil pentru informatori sa afle cu exactitate locul unde se afla obiectele si inscrisurile ce ne intereseaza - infractorii dezvaluie cu greutate aceste date - reusind pe baza comportamentului suspectului doar sa banuiasca locul acestora.

O alta posibilitate este ca uneori, informatorul a vazut personal obiec­tele si inscrisurile ce constituie probe materiale dar nu mai exista cer­titudinea ca vor putea fi gasite cu ocazia perchezitiei (infractorul le poate muta, distruge).

Plecand de la aceste situatii, s-a ajuns la concluzia ca pentru sta­bilirea cu exactitate a datelor obtinute se foloseste verificarii in secret care are drept scop verificarea acestora cu privire la existenta obiecte­lor si inscrisurilor sau a locului unde se afla acestea.

Se pun in mod justificat intrebarile: cine face aceasta verificare in secret? si cand ?

De la bun inceput trebuie si, retinem ca lucrurile nu sunt simple, nu se pot da retete general-valabile.

Verificarea in secret se efectueaza in functie de conditiile con­crete existente de care informatorul care este in relatii apropiate cu infrac­torul, dar conditionat de posibilitatea de acces in locuinta, locul de munca al acestuia, si poate stabili ce obiecte si inscrisuri au valoarea unor mijloace de proba.

Am amintit conditia - relatii apropiate intre sursa, si suspect. Ce trebuie inteles din aceasta stare de lucruri ?

Sursa trebuie sa fie ruda, cu suspectul, un cunoscut mai vechi si apropiat ori un vecin care vine curent in casa acestuia si cunoaste foarte bine topografia, deci poate sesiza, usor aparitia unor obiecte noi, eventual amenajare unor ascunzatori, poate sesiza schimbari in modul de comportare a suspectului.

Ca o sinteza a celor prezentate rezulta ca verificarea in secret se efectueaza, pentru a stabili in mod cert existenta obiectelor si inscri­surilor, locul unde se afla acestea.

3.5. Identificarea obiectelor si inscrisurilor prin efectuarea unor verificari conspirate

Trebuie precizat ca vom apela la aceasta modalitate de identifi­care a obiectelor si inscrisurilor in situatia cand nu exista, posibilitatea de a se proceda prin verificarea in secret.

Verificarea conspirata este operatiunea de cautare la domiciliu, locul unde exista informatii, date ca suspectii pastreaza sau ascund obiecte si insusiri care au servit la savarsirea infractiunii sau au provenit din infractiune.

Aceasta operatiune se efectueaza deschis, oficial, pe baza unei legende ori fapt real ce se refera la cu totul alta problema decat cea urmarita, prin verificare.

Verificarea conspirata se efectueaza de informatori sau de lucratori operativi:

a) in cazul cand ne gasim in fata problemei identificarii unor documente, inscrisuri aflate in posesia unor unitati economice, sursa folosita poate avea calitatea de revizor contabil si va fi instruita sa urmareasca existenta anumitor documente sau a unor mentiuni din cuprinsul lor care intereseaza cauza de lucru;

b) daca verificarea se efectueaza de lucratorul operativ, este nece­sar ca pe langa conspirarea scopului urmarit sa-si conspire si calitatea pe care o are.

In situatia ca sesizeaza existenta mijloacelor de proba ce il intere­seaza, nu trebuie sa-si modifice comportamentul, sa se arate surprins, sa manifeste curiozitate, ci trebuie sa-i continue operatiunea pana la capat, retragandu-se fara a intreprinde alte masuri.

c) practica a oferit si alte solutii pentru a se efectua o verificare conspirata. Lucratorul va conspira doar scopul urmarit fara a-si conspira calitatea.

3.6. Identificarea obiectelor si inscrisurilor prin examinarea tehnico-stiintifica in secret

In cadrul actiunii informative, de foarte multe ori se obtin obiecte si inscrisuri ce au legatura cu infractiunea ce trebuie probata si care in unele cazuri necesita sa fie examinate din punct de vedere tehnico-stiintific, criminalistic sau de alta, natura (tehnic, medico·legal, co­tabil etc.).

Raspunsul este simplu si logic: trebuie sa stabilim daca pot fi folosite ca mijloace de proba in cursul urmaririi penale:



a) examinarea este criminalistica; in aceasta situatie: examinarea este posibila prin formatiunile criminalistice, ale organelor de politie care cunosc si respecta regulile conspirativitatii.

Pe baza cercetarilor formatiunilor operative se fac examinari de catre formatiunea criminalistica asupra obiectelor si inscrisurilor.

Aceste examinari pot fi grafice, dactiloscopice, traseologice, fizico-chimice, biologice.

b) sunt situatii cand se impune efectuarea de examinari care nece­sita participarea unor specialisti din afara organelor noastre (agronomi, medici, experti contabili etc.).

Lucratorul operativ are obligatia de a formula obiectul examinarii si intrebarile la care trebuie sa raspunda specialistul, fara a deconspira identitatea persoanelor suspecte, obiectul cauzei si modalitatile prin care s-a intrat in posesia obiectelor si inscrisurilor supuse examinarii.

4. Principalele metode prin care se evita disparitia obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloace de proba

Descoperirea intentiilor persoanelor suspecte si identificarea tu­turor participantilor la comiterea de infractiuni constituie numai prima etapa in procesul de documentare a activitatii acestora.

Oricat de elocvente ar fi informatiile privind participarea unor persoane la comiterea de infractiuni, ele sunt insuficiente daca nu sunt completate cu date sau informatii in timpul urmaririi penale.

Prin identificarea mijloacelor de proba se intelege identificarea persoanelor care vor putea fi folosite ca martori, precum si identifi­carea obiectelor si inscrisurilor care pot fi utilizate ca mijloace mate­riale de proba.

Practica a demonstrat ca infractorii, pentru a se pune la adapost, instraineaza sau distrug obiectele si inscrisurile care le probeaza activitatea infractionala, si deci pot fi folosite impotriva lor.

In acest moment intervine, daca vreti, talentul si profesionalismul dumneavoastra. Trebuie sa se ia masuri prin care sa se evite distru­gerea sau disparitia acelor mijloace de proba.

Este evident ca aceste masuri trebuie infaptuite cu respectarea celei mai depline conspirativitatii.

Principalele metode prin care asiguram evitarea disparitiei sau distrugerii obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloace de proba se poate si se realizeaza prin urmatoarele metode calificate:

- folosirea posibilitatilor pe care le au uni informatori;

- ridicarea in secret inscrisurilor;

- ridicarea conspirata a obiectelor si inscrisurilor;

- fotografierea in secret a unor inscrisuri.

Este de la sine inteles ca metodele indicate se folosesc in functie de specificul cauzei, de natura obiectelor si inscrisurilor, de valoarea lor probanta si de periculozitatea infractorului.

4.1. Folosirea posibilitatilor pe care le au unii informatori

Evitarea disparitiei obiectelor si inscrisurilor prin aceasta metoda presupune instruirea surselor proprii, pentru a schimba locul unde se afla ori se pastreaza in mod obisnuit obiectele si inscrisurile.

Vom folosi sursele ce au acces in locurile respective si pot modi­fica pozitia lor (in cazul inscrisurilor: mularea in alt biblioraft, mapa, fiset, incapere, sertar) astfel ca suspectul sa nu mai dea peste ele, fiind convins ca disparitia se datoreaza propriei neglijente.

Schimbarea locului de pastrare a unor obiecte si inscrisuri ce pot servi ca mijloace de proba sa se faca, pe cat posibil cu putin timp ina­intea declansarii realizarii cauzei, pentru ca infractorii sa nu sesizeze lipsa lor din locul obisnuit unde se afla.

4.2. Ridicarea in secret a inscrisurilor

Este de mentionat ca se face apel la aceasta metoda numai in cazul inscrisurilor si este contraindicata pentru obiecte.

De ce o asemenea precizare? argumentul este forate simplu: in asemenea cazuri infractorii ar putea nega faptul ca acestea le apartin sau pot obiecta ca, desi le apartin, ele nu se aflau in posesia lor cand au intrat in posesia organelor de politie.

In munca operativa, intalnim dese cazuri cand infractiunea nu poate fi probata fara folosirea unei astfel de metode de asigurare cum este ridicarea in secret a inscrisurilor. Specific acestei metode sunt cazurile pe linie economica, unde infractiunile contra avutului public sunt acoperite cu acte fictive si distrugerea celor originale.

4.3. Ridicarea conspirata a obiectelor si inscrisurilor ce pot servi ca mijloace de proba

Aceasta metoda se deosebeste de cea prezentata anterior prin faptul ca ridicarea inscrisurilor si a obiectelor, se face in mod conspi­rat, folosindu-se o legenda adecvata pe baza careia se creeaza infracto­rilor convingerea ca scopul masurii intreprinse nu are nici o legatura, cu activitatea lor ilicita. Motivarea ridicarii trebuie sa aiba un temei legal si un pretext plauzibil care sa-i induca in eroare pe suspecti.

In mod curent, ridicarea conspirata se realizeaza in urma unui control conspirat, operatiune cu caracter oficial.

Acest control conspirat, ca modalitate de ridicare, se efectueaza prin intermediul unor organe sau institutii specializate (comisii, in­spectia comerciala., inspectia sanitara etc.). In aceste situatii controlul se organizeaza de institutia specializata, la solicitarea sefului organului de politie. In cazul echipei de control se introduce o persoana, care este specialist in materie, dar in acelasi timp si informator, fara sa fie cunoscut de ceilalti membri.

Ridicarea conspirata a unor obiecte si inscrisuri se poare executa, de asemenea, si prin intermediul conducatorilor unor institutii, care, in virtutea atributiilor de serviciu, au dreptul sa ceara pentru control sau consultare acte sau inscrisuri din evidenta institutiei si a unitatilor sub­ordonate.

Concomitent cu identificarea secreta a probelor. Lucratorul operativ trebuie sa se preocupe si de modul in care va fi folosit materialul probator dupa inceperea urmaririi penale. Ei trebuie sa-si asigure aceasta posibilitate prin efectuarea unor acte procedurale.

Actele procesual penale cele mai frecvent folosite pentru a fi asigurate, utilizarea in cursul cercetarii penale a materialului probator obtinut pe cale secreta sunt:

- ascultarea martorilor identificati pe parcursul documentarii secrete a cauzei;

- ridicarea (pe baza de dovada sau proces-verbal) a unor inscri­suri sau obiecte identificate in cursul lucrarii informative a cauzei;

- efectuarea expertizelor (criminalistice sau de alta natura) asu­pra obiectelor si inscrisurilor ce au fost examinate in secret.

Pentru a raspunde acestor sarcini, este necesar ca inainte de a se trece la realizarea materialului informativ lucratorul operativ sa, intre-prinda unele activitati, astfel:

- sa stabileasca, care din martorii identificati vor fi audiati si or­dinea audierii lor, pentru ca declaratiile lor sa fie folosite ca suport (baza) pentru luarea masurilor procedurale ce se impun.

- se recomanda ca sa fie ascultati dupa inceperea urmarii pe­nale acei martori care, desi au fost ascultati in secret sau conspirat, sunt disputi sa dea declaratii complete in legatura cu activitatea infractionala a faptuitorilor (ei trebuie sa conforme cele declarate si in fata instantei de judecata).

- sa trimita la formatiunea criminalistica, inscrisurile si obiectele conform prevederilor procedurale, care din diferite motive nu au putut fi ridicate in secret sau conspirat in perioada lucrari informative a cauzei.

O data cu inceperea urmaririi penale, operatiunea de ridicare a obiectelor si inscrisurilor este posibila. Recomandabil este ca la inceput sa fie ridicate acele obiecte si inscrisuri ce se afla in posesia infractorilor si a complicilor lor. Cele aflate asupra acestora vor fi ridi­cate cu ocazia perchezitiilor respectandu-se regulile legii procesual penale.

- sa efectueze expertizele asupra obiectelor si inscrisurilor, in­deosebi asupra celor ce au fost examinate in secret in timpul docu­mentarii cauzei.

Trebuie avut in vedere ca in unele situatii legea prevede in mod expres obligativitatea efectuarii expertizei ca o garantie a aflarii adevarului in cauza.

4.4. Fotografierea in secret a unor inscrisuri

Acest procedeu se poate folosi prin posibilitatile existente ale unor informatori care prin natura activitatilor de serviciu au acces la astfel de documente.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 949
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site