Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Misiunea si beneficiarii serviciului de probatiune

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Misiunea si beneficiarii serviciului de probatiune

Declaratiile de misiune ale serviciilor de probatiune se pot constitui in puncte forte in intelegerea a ceea ce semnifica probatiunea si asta pentru ca de cele mai multe ori intalnim formulari ale unor declaratii de misiune care intr-un mod concis descriu rolul pe care serviciile de probatiune il au.




Asa cum au aratat mai multi autori este foarte important ca o institutie cum e cea a probatiunii sa aiba o declaratie de misiune clara. Romania si Cehia sunt singurele tari ce-si fundamenteaza activitatea pe declaratii proprii de misiune.

La inceputurile probatiunii in faza de experiment, potrivit lui Stanisor Emilian , tot ce a putut sa-si propuna probatiunea a fost in primul rand „sa supravietuiasca” si sa castige prestigiu in fata societatii si incredere in randul magistratilor. S-a avut in vedere alcatuirea unui mediu de munca favorabil prin oferirea unor servicii de calitate atat instantelor cat si clientilor.

In declaratia de misiune a Serviciului de reintegrare sociala si supraveghere din Romania prioritar este reducerea criminalitatii, a costurilor si a consecintelor inutile in privarea de libertate. Declaratia de misiune din Romania, spre deosebire de cea din Cehia, nu se refera in nici un mod la rolul pe care probatiunea il are in faza de urmarire penala sau alte activitati insemnate ale probatiunii, ca de exemplu: preventie, asistenta post-penala. Un prim motiv in acest sens il reprezinta faptul ca Serviciul de probatiune din Romania a fost creat cu rolul de a reduce populatia din mediul carceral.

Pentru a putea vorbii de declaratia de misiune a serviciilor de probatiune din Romania trebuie sa facem referire si la baza legislativa. Principalul act normativ ce sta la baza activitatii de probatiune este Legea 129 din 2002 de aprobare si completare a Ordonantei de Guvern 92 din 2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de probatiune. Potrivit legii 129 din 2002 principiile ce stau la baza probatiunii sunt: implicarea comunitatii in reintegrarea infractorilor, confidentialitatea, practica nediscriminatorie si practica interdisciplinara.

Serviciul de probatiune este la dispozitia instantelor si a publicului prin supravegherea infractorilor, iar misiunea serviciului consta potrivit lui Ioan Durnescu in reducerea criminalitatii, a costurilor si a consecintelor nefaste ale incarcerarii. Autorul gaseste trei mesaje „cheie” in aceasta declaratie de misiune. Primul mesaj spune ca Serviciul de probatiune se afla in slujba protejarii cetatenilor care colaboreaza cu instante pentru o identificare cat mai corecta in aplicarea pedepselor pentru cei ce comit fapte ilicite. Accentul se pune pe control, ci nu pe asistenta si consiliere. Urmatorul mesaj identificat se refera la faptul ca Serviciul de probatiune promoveaza, atunci cand este necesar, sanctiunile comunitare. Aceasta se intampla deoarece serviciile de probatiune au fost create ca o solutie la supraaglomerarea din penitenciare. Ultimul mesaj sustine faptul ca Serviciile de probatiune reduc infractionalitatea, costurile si consecintele inutile ale incarcerarii.

Beneficiarii serviciului de probatiune sunt:

  • Persoanele supravegheate de personalul serviciului de probatiune.
  • Victimele infractiunilor.
  • Persoanele liberate sau care urmeaza sa se libereze din mediul inchis.

Persoanele care se afla in supravegherea serviciului de probatiune sunt: persoanele condamnate de instanta de judecata la suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, persoanele condamnate la suspendarea conditionata a executarii pedepsei si la masura educativa a libertatii supravegheate. Condamnatii la una din cele trei pedepse, sunt supravegheati de consilierii de probatiune cu privire la respectarea masurilor si/sau obligatiilor dispuse de instanta de judecata.

Un caz aparte il reprezinta masura educativa a libertatii supravegheate. Aceasta poate fi impusa minorilor care au savarsit o fapta penala si care raspund penal (cei cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani). Libertatea supravegheata consta in lasarea minorului in libertate in supravegherea parintilor, a tutorelui sau a unei persoane de incredere, pe o perioada de un an de zile, timp in care minorul trebuie sa respecte o serie de masuri si/sau obligatii.

Victima este definita, potrivit Declaratiei de baza ce priveste justitia in cazul victimelor crimelor si abuzului de putere adoptata de Adunarea generala O.N.U. ca „acea persoana care individual sau in grup, a suferit o vatamare ce consta in atingerea adusa integritatii fizice sau psihice, o suferinta morala, o pierdere materiala sau o incalcare a drepturilor fundamentale”.



O persoana victima a unei infractiuni se poate adresa politiei, instantei de judecata si mai nou institutiei probatiunii.

Pentru prima data in Romania, in anul 2004, se iau in calcul drepturile victimelor infractiunilor, acest lucru realizandu-se odata cu adoptarea Legii numarul 211 privind unele masuri prin care se asigura protectie victimelor infractiunilor.

Cristian Lazar este de parere ca inchisoarea este o solutie utilizata de cele mai multe ori chiar si atunci cand o persoana ar putea fi pedepsita in alt mod si ca se folosesc in mod excesiv pedepsele mari, ceea ce nu reprezinta in toate cazurile un lucru bun.

In activitatea pe care serviciul de probatiune in colaborare cu personalul penitenciarului o desfasoara, se pune accent pe indreptarea si reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la pedepse cu privarea de libertate. Serviciile de probatiune in colaborare cu personalul specializat in asistenta si consiliere din cadrul penitenciarului, pot derula programe socio-educative, de instruire scolara si de formare profesionala.



Durnescu, Ioan, Romania, in Kalmthout, Anton M. Van, Reintegrarea sociala si supravegherea infractorilor in opt tari europene, Craiova, 2004, p.7

Stanisor, Emilian, Balan, Ana si Minca, Marinela, Penologie, editia a 2-a, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2003, p. 83.

Durnescu, Ioan, Romania, in Kalmthout, Anton M. Van, op. cit. , p.168.

Ioan Durnescu, Romania, in Kalmthout, Anton M. Van, op. cit., 2004, p.280.

apud Abraham, Pavel, Nicolaescu, Victor si Iasnic, Bogdan, op. cit., 2001, p.179.

Lazar, Cristian, Elemente de criminologie, in Manualul consilierului de reintegrare sociala si supraveghere, editat de Ioan Durnescu, Ed. Themis, Craiova, 2002, p.207.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1018
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site