Oficiul european de politie - europol

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

MASTER STIINTE PENALE

PROBLEMATICA LEGISLATIEI PENALE IN CONTEXTUL POST-ADERARII     LA UNIUNEA EUROPEANA

OFICIUL EUROPEAN DE POLITIE

- EUROPOL -

Cuprins

Capitolul1. Instituirea Uniunii Europene

Capitolul 2. Fundamentele( pilonii) Uniunii europene

Capitolul Constituirea Oficiului European de Politie - EUROPOL

A.    Aparitia EUROPOL

B.    Scopul

C.    Domeniile de criminalitate avute in vedere de EUROPOL

D.    Sistemul computerizat al Europol(TECS)

E.     Finantarea Europol

F.     Organismele Europol

G.    Cooperarea internationala

H.    Aderarea Romaniei la Europol

Bibliografie

Capitolul 1. Instituirea Uniunii Europene

Istoria Uniunii Europene, asa cum reiese din Raportul general asupra activitatilor Uniunii Europene, se bazeaza pe cronologia celor mai importante realizari ale Uniunii si institutiilor sale, de la declaratia lui Robert Schuman, din anul 1950, pana la primele valuri de aderare din anii '70 si '80, de la instituirea Pietei Unice in 1993 pana la lansarea monedei euro la 1 ianuarie 1999 si deschiderea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si de Est.

In cele peste patru decenii de existenta a Uniunii Europene, s-au intreprins pasi insemnati in realizarea prevederilor Tratatului de la Roma, care a pus bazele asocierii, si a inscris ca obiective esentiale armonizarea politicii economice a statelor, realizarea de politici comerciale comune, de politici agrare si crearea unitatii economice si monetare. Pe parcursul functionarii sale, piata comuna conceputa la Roma in 1957 a sprijinit cooperarea dintre statele membre, a contribuit la o anumita stabilitate a pietei muncii si la realizarea unor progrese notabile in domeniul politicii agrare, sociale si de securitate.

Un moment deosebit in evolutia Uniunii Europene il constituie crearea, la 1 ianuarie 1993, a Pietei unice, prevazuta in Actul Unic European din 1987 . In urma punerii in aplicare a acestui act, Uniunea Europeana devine piata cea mai unificata din lume, cu efecte benefice asupra performantelor pietelor integrate si a sistemului de adoptare a deciziilor.

O faza decisiva a procesului integrarii europene a inceput o data cu semnarea de catre cei doisprezece membrii ai Comunitatilor europene, la 7 februarie 1992, a Tratatului de la Maastricht privind instituirea unei Uniuni Europene. Acest tratat a constituit o noua etapa in procesul crearii unei uniuni fara incetare mai stransa intre popoarele Europei, in care deciziile sunt luate cat mai aproape de cetateni, obiectivul major al Uniunii fiind acela de a organiza in mod coerent si solidar relatiile intre statele membre si intre popoarele lor.

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht din noiembrie 1993, Comunitatea Europeana devine Uniunea Europeana, noua denumire fiind motivata de orientarea ei spre integrarea domeniilor politic si social.

Tratatul are in vedere crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin accentuarea coeziunii economice si sociale si crearea unei uniuni economice si monetare care sa dispuna de o moneda unica.

Uniunea Europeana este astfel o organizatie supranationala a carei misiune este de a organiza intr-o maniera coerenta si solidara relatiile intre statele membre si intre popoarele lor. In realizarea acestui scop s-a afirmat ca se urmareste in mod special:

1. promovarea unui progres economic si social echilibrat si durabil, prin crearea unui spatiu fara frontiere interne, prin intarirea coeziunii economice si sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare comportand, la sfarsitul ei, o moneda unica;

2. afirmarea identitatii pe scena internationala in special prin punerea in aplicare a unei politici externe si de securitate comuna, inclusiv definirea unei politici de aparare comuna, intarindu-se astfel identitatea Europei si independenta ei in scopul promovarii pacii, progresului si securitatii in Europa si in lume;

3. intarirea protectiei drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre prin instituirea unei cetatenii a Uniunii;

4. dezvoltarea unei cooperari mai stranse in domeniul justitiei si afacerilor interne, garantandu-se siguranta si securitatea popoarelor in conditiile facilitarii liberei circulatii a persoanelor;

5. mentinerea a ceea ce s-a dobandit din punct de vedere comunitar ("l'acquis communautaire") si dezvoltarea acestuia in scopul de a examina, intr-o procedura anume prevazuta, in ce masura politicile si formele de cooperare statornicite prin acest Tratat ar trebui sa fie revizuite in vederea asigurarii eficacitatii mecanismelor si institutiilor comunitare.

Capitolul 2. Fundamentele( pilonii) Uniunii europene

Uniunea Europeana (UE) inseamna, pe de o parte mentinerea si extinderea acquis-ului Comunitatii Europene si, pe de alta parte noi forme de cooperare in domeniul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al Justitiei si Afacerilor Interne (JAI). Astfel, conform imaginii comune despre Uniunea Europeana, prin Tratatul de la Maastricht aceasta devine o constructie cu trei piloni, care va fi mentinuta si dezvoltata continuu.

A. Primul pilon

Primul pilon acopera sectoarele, regulile si procedurile de decizie referitoare la CEE, CECO si Euratom .

Tratatul de la Maastricht modifica Tratatul de la Roma al CEE si creeaza Comunitatea Europeana, subliniind astfel caracterul sau extins, ce depaseste marginile integrarii economice. Aceste modificari sunt reprezentate de:

- continuarea extinderii rolului Parlamentului European, in special cu referire la aprobarea nominalizarilor Comisiei, la introducerea noii proceduri legislative a co-deciziei (asupra anumitor subiecte, Parlamentul European isi imparte prerogativele cu Consiliul);

- continuarea extinderii gamei politicilor comune (educatia si formarea profesionala, retelele trans-europene, politica industriala, dezvoltarea cooperarii, protectia consumatorului) si intarirea altor politici comune deja existente (politica sociala, coeziunea economica si sociala, cercetarea si dezvoltarea tehnologica, politica de mediu);

- crearea cetateniei europene: toti cetatenii statelor membre pot circula si se pot stabili in alte state membre; dreptul de a alege si de a participa in alegerile municipale si pentru Parlamentul European in statele membre de rezidenta, indiferent de nationalitate; protectie diplomatica si consulara din partea ambasadei unui alt stat membru pe teritoriul unui stat tert si in care statul membru national nu este reprezentat; dreptul de a trimite petitii Parlamentului European si de a se adresa Mediatorului European(Ombudsmanului european);

- instituirea uniunii economice si monetare: convergenta politicilor economica si monetara a statelor membre, ceea ce a condus la adoptarea monedei comune (Euro) si la infiintarea Bancii Centrale Europene (BCE).

B. Al doilea pilon

Odata cu instituirea celui de-al doilea pilon, cooperarea politica dintre statele membre este ridicata la statutul de politica comuna, ceea ce inseamna includerea ei intr-un cadru institutional specific. Astfel, prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeana are o politica comuna extinsa la toate sectoarele politicii externe si de securitate si se pun bazele unei cooperari sistematice intre statele membre. Aceasta cooperare este caracterizata de derularea unor actiuni comune, care limiteaza statele membre in politica lor externa. Politica externa si de securitate comuna( PESC) este gestionata de aceleasi institutii care opereaza sub primul pilon, dar care au puteri si proceduri de decizie diferite: astfel, deoarece acest domeniu este de importanta strategica pentru statele membre si este dificil de renuntat la suveranitatea nationala, procedura de decizie aplicata

este metoda interguvernamentala (pentru adoptarea deciziilor fiind valabila regula consensului).

C. Al treilea pilon

Tratatul de la Maastricht stabileste si o forma sistematica de cooperare intre statele membre, in domeniul justitiei si afacerilor interne - cooperare care, pana la acest moment, se desfasura pe baza de acorduri internationale ocazionale . Aspectele acoperite de aceasta politica si reglementate prin

Tratatul de la Maastricht sunt: oferirea de azil politic, emigratia, lupta impotriva fraudei si dependentei de droguri, cooperarea judiciara in chestiuni civile si penale, cooperarea vamala si a politiei pentru prevenirea terorismului, alte tipuri de delicte internationale. Obiectivul cooperarii este sa ofere cetatenilor un grad de protectie, prin prevenirea si combaterea criminalitatii organizate sau de alta natura, precum si prevenirea si combaterea rasismului si a xenofobiei.

Caile concrete prin care trebuie sa se obtina rezultatele preconizate sunt:

cooperarea mai stransa intre politie, autoritatile vamale si celelalte autoritati competente ale statelor membre, in mod direct si prin Oficiul European de Politie( EUROPOL);

cooperarea mai stransa intre autoritatile judiciare si alte autoritati competente ale statelor membre, inclusiv prin intermediul Unitatii Europene de Cooperare Judiciara( EUROJUST);

apropierea normelor de drept penal ale statelor membre.

Capitolul Constituirea Oficiului European de Politie - EUROPOL

A. Aparitia EUROPOL

Ideea unui Oficiu European de Politie a fost lansata pentru prima oara cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg, din 28 si 29 iunie 1991. Planul de atunci avea in vedere infiintarea unui nou organism care sa ofere cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborarii organelor de politie din statele membre ale Uniunii pentru prevenirea si combaterea pe plan international a crimei organizate, inclusiv a terorismului si a traficului de droguri. Pentru a concretiza mai repede cooperarea politiei europene, in ianuarie 1994 a fost infiintata Unitatea Drogurilor Europol( EDU). Scopul principal al acestei unitati a fost combaterea traficului de droguri si a activitatilor de spalare a banilor asociate acestuia. Ulterior, mandatul sau a fost largit pentru a include si masuri de combatere a traficului cu substante radioactive si nucleare, a retelelor de imigrare clandestina, a traficului ilegal cu autoturisme si a spalarii banilor proveniti din astfel de delicte; mai tarziu, la toate acestea s-a adaugat si combaterea traficului cu fiinte umane. Conventia prin care s-au pus bazele Europolului a fost semnata in iulie 1995 si a intrat in vigoare la 1 octombrie 1998.

Oficiul European de Politie, care a preluat activitatile Unitatii Drogurilor

Europol, Europol, a devenit operational de la 1 iulie 1999. Mandatul Europol-ului s-a extins pentru a cuprinde toate formele grave de criminalitate internationala, asa cum sunt enumerate in Anexa la Conventia Europol. Conventia Europol a fost ratificata de toate statele membre si a intrat in vigoare la 1 octombrie 1998. In urma adoptarii mai multor hotarari cu caracter juridic cu privire la Conventie, Europol-ul a inceput sa isi desfasoare toate activitatile in data de 1 iulie 1999.

B. Scopul

Europol este organizatia care se ocupa de aplicarea legii in cadrul Uniunii Europene si care opereaza cu toate informatiile referitoare la criminalitate. Obiectivul Europol este acela de a imbunatati, in cadrul relatiilor de cooperare dintre statele membre, in conformitate cu dispozitiile art. K.1 alin. (9) din Tratatul privind Uniunea Europeana, pe baza masurilor prevazute in Conventie de infiintare a Oficiului European de Politie, eficacitatea si cooperarea autoritatilor competente din statele membre in ceea ce priveste prevenirea si combaterea terorismului, a traficului ilegal de droguri si a altor forme grave de infractionalitate internationala, in situatia in care exista dovezi clare privitoare la implicarea unei structuri de crima organizata, precum si la afectarea a doua sau mai multe state membre de catre formele de infractionalitate mentionate, necesitand implicarea comuna a statelor membre, datorita magnitudinii, importantei si consecintelor infractiunilor avute in vedere.

C. Domeniile de criminalitate avute in vedere de EUROPOL

Europol sprijina activitatile de aplicare a legii desfasurate de statele membre, indreptate in special impotriva:

a. traficului ilegal de droguri, reprezinta infractiunile enumerate in art. 3(1) din Conventia Natiunilor Unite din 20 decembrie 1988 impotriva traficului ilicit de droguri si substante psihotrope si prevederile care amendeaza sau inlocuiesc acea conventie;

2. infractiunilor legate de substante radioactive si nucleare, reprezinta infractiunile enumerate in art. 7(1) din Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare, semnata la Viena si la New York la 3 martie 1980, si care se refera la materialele nucleare si/sau radioactive definite in art. 197 din Tratatul Euratom si Directiva 80/836 Euratom din 15 iulie 1980;

3. contrabanda cu imigranti, reprezinta activitatile intreprinse in mod deliberat pentru facilitarea, in scopul obtinerii unor castiguri financiare, a intrarii, sederii sau angajarii pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene contrar legilor si conditiilor aplicabile pe teritoriul lor;

4. trafic cu fiinte umane, reprezinta supunerea unei persoane influentei ilegale si reale a altor persoane folosind violenta sau amenintari ori prin abuz al autoritatii sau intrigii, in mod special privind exploatarea prostitutiei, formele de exploatare sexuala si exploatarea minorilor ori traficul cu copii abandonati. Aceste forme de exploatare includ, de asemenea, producerea, vanzarea sau distribuirea de material pornografic cu copii.

5. infractionalitatea cu vehicule cu motor, reprezinta furtul sau insusirea ilegala a vehiculelor cu motor, camioanelor, semiremorcilor, a incarcaturii camioanelor sau semiremorcilor, a autobuzelor, motocicletelor, caravanelor si vehiculelor agricole, vehiculelor industriale, a pieselor de schimb pentru astfel de vehicule si primirea si tainuirea unor astfel de obiecte;

6. falsificare de bani si mijloace de plata, reprezinta activitatile definite in art. 3 din Conventia de la Geneva din 20 aprilie 1929 privind stoparea falsificarii de moneda, care se aplica atat banilor in numerar, cat si altor mijloace de plata;

7. activitati ilegale de spalare a banilor, reprezinta infractiunile prezentate in art. 6(1)-(3) din Conventia Consiliului Europei privind spalarea, cautarea si confiscarea bunurilor rezultate in urma infractiunilor, semnata la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.

In plus, principalele prioritati ale Europol includ infractiunile impotriva persoanelor,infractiunile financiare si infractiunile cibernetice. Aceasta se aplica atunci cand este implicata o structura de crima organizata si sunt afectate doua sau mai multe state membre.

Europol ofera sprijin prin:

facilitarea schimbului de informatii,potrivit legii nationale, dintre ofiterii de legatura ai Europol; ofiterii de legatura sunt detasati pe langa Europol de catre statele membre ca reprezentanti ai agentiilor nationale ce se ocupa de aplicarea legii din aceste state.

oferirea de analize operative in vederea sprijinirii operatiunilor;

elaborarea de rapoarte strategice si analiza activitatilor criminale pe baza informatiilor si datelor oferite de statele membre si de terti;

oferirea de expertiza si sprijin tehnic pentru anchetele si operatiunile realizate in cadrul Uniunii Europene sub supravegherea si cu raspunderea legala a statelor membre interesate.

Europol activeaza si in domeniul promovarii analizei criminalistice si a armonizarii tehnicilor de ancheta din cadrul statelor membre.

D. Sistemul computerizat al Europol(TECS)

In conventia Europol se stipuleaza ca Europol va infiinta si pastra un sistem computerizat pentru a permite introducerea ,accesul si analizarea datelor.Conventia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea  drepturilor persoanelor  si a datelor, precum si controlul, supravegherea si siguranta acestora din urma. Sistemul computerizat al Europol (TECS) va avea trei componente principale:

a. un sistem informational - acest sistem de informatii, in care statele membre, reprezentate de unitatile lor nationale si de ofiterii de legatura, pot introduce direct date in conformitate cu procedurile valabile in statele membre respective si in care, de asemenea, Europol poate introduce direct date oferite de catre state si organisme terte si in cadrul caruia se pot analiza datele, va fi direct accesibil spre consultare de catre unitatile nationale, ofiterii de legatura, Directorul Europol, Directorii adjuncti si functionarii Europol imputerniciti in acest sens.

b. un sistem de analiza - fiecare proiect de analiza va implica si crearea unui grup de analiza, care sa reuneasca strans urmatoarele categorii de participanti, in conformitate cu atributiile EUROPOL:

- analisti si alti functionari Europol desemnati de catre conducerea Europol;

- ofiterii de legatura si/sau expertii statului membru care furnizeaza informatia sau care sunt implicati in procesul de analiza.

c. un sistem de index - Europol va crea un sistem centralizat/index pentru datele stocate in fisiere ; directorul, adjunctii acestuia si functionarii imputerniciti in mod corespunzator ai Europol, precum si ofiterii de legatura, vor avea dreptul de a consulta sistemul centralizat/de index; acesta va fi astfel conceput incat sa fie clar pentru ofiterul de legatura care consulta datele respective ca fisierele contin date referitoare la statul sau membru de origine; accesul ofiterilor de legatura trebuie astfel definit incat ofiterii de legatura sa poata stabili imediat daca o anumita informatie este stocata sau nu, insa ca ei sa nu poata stabili conexiuni sau sa nu poata trage concluzii suplimentare referitoare la continutul fisierelor respective.

Europol notifica in mod prompt unitatile nationale, precum si ofiterii lor de legatura, la cererea unitatii nationale, in legatura cu orice date privitoare la statele membre respective, precum si in legatura cu orice conexiuni constatate intre infractiunile care intra in competenta Oficiului Europol. De asemenea, pot fi furnizate informatii publice si secrete/date si informatii referitoare la alte infractiuni pe care le constata Europol in cursul indeplinirii sarcinilor respective.

Raspunderea privind datele stocate la Europol, in special legalitatea colectarii, a transmiterii catre Europol a datelor, precum si introducerea acestora in sistem, ca si acuratetea si actualitatea acestora si verificarea limitelor de stocare revin urmatoarelor:

statelor membre care introduc sau comunica in alt mod datele

respective;

oficiului Europol, in ceea ce priveste datele comunicate acestuia de catre terti sau care rezulta din analizele efectuate de Europol.

Europol stocheaza datele astfel incat sa se poata stabili care stat membru sau terta parte a furnizat datele respective sau daca datele respective constituie rezultatul unei analize efectuate de catre Europol.

Europol poate comunica datele personale pe care le detine statelor si organismelor terte atunci cand:

acest lucru este necesar in anumite cazuri individuale, in scopul prevenirii sau combaterii infractiunilor care intra in sfera de competenta a Oficiului Europol;

statul sau organismul respectiv asigura un nivel adecvat de protectie a datelor;

comunicarea datelor respective este permisa in conformitate cu reglementarile generale ale Conventiei privind infiintarea Europol.

Daca datele mentionate au fost comunicate catre Europol de catre un stat membru, Europol le poate comunica la randul sau unor state si organisme terte numai sub rezerva consimtamantului statului membru. Statul membru isi poate da in prealabil consimtamantul, in general sau in alt fel, pentru o astfel de comunicare; consimtamantul respectiv poate fi retras oricand. Daca datele nu au fost comunicate de catre un stat membru, Europol va trebui sa se asigure ca transmiterea datelor respective nu este de natura sa:

obstructioneze indeplinirea adecvata a sarcinilor care intra in domeniul de competenta al unui stat membru;

- pericliteze securitatea si ordinea publica a unui stat membru sau sa ii prejudicieze bunastarea in orice alt fel.

Europol este raspunzatoare pentru legalitatea autorizatiei de comunicare a datelor si informatiilor. Europol tine o evidenta a tuturor transmiterilor de date si a temeiurilor care stau la baza transmiterii datelor respective. Se acorda autorizarea transmiterii datelor numai in situatia in care destinatarul se angajeaza ca datele respective vor fi utilizate exclusiv in scopul pentru care au fost transmise. Acest principiu nu se aplica transmiterii de date personale solicitate pentru o ancheta a Europol.

Orice persoana care doreste sa-si exercite dreptul de acces la date referitoare la ea stocate la Europol sau dreptul de a dispune verificarea datelor respective poate depune o cerere in acest sens, in mod gratuit, la autoritatile nationale competente ale oricarui stat membru, la alegerea persoanei respective, iar autoritatea la care se apeleaza va transmite imediat cererea respectiva Oficiului Europol si va instiinta solicitantul ca Europol ii va raspunde direct. Europol trebuie sa dea curs pe deplin cererii respective in termen de trei luni de la primirea acesteia de catre autoritatea competenta a statului membru implicat.

Atunci cand legea statului membru caruia i se solicita datele respective prevede o comunicare referitoare la date, comunicarea respectiva va fi refuzata in masura in care acest refuz este necesar:

pentru a da Europol posibilitatea sa isi indeplineasca sarcinile in mod corespunzator;

pentru protejarea sigurantei si ordinii publice in statele membre sau pentru prevenirea fenomenului infractional;

pentru protejarea drepturilor si libertatilor unor terte parti, motive asupra carora nu pot prevala interesele persoanelor care doresc consultarea datelor respective.

Procedura comunicarii referitoare la date este astfel:

a.      in ceea ce priveste datele introduse in sistemul de informatii nu se poate decide comunicarea unor asemenea date decat daca statul membru care a introdus datele si statele membre direct interesate de comunicarea acestor date au avut mai intai posibilitatea de a-si face cunoscuta pozitia, ceea ce se poate extinde la refuzul de a comunica datele respective. Datele care pot fi comunicate si mecanismele aplicate pentru comunicarea datelor respective trebuie indicate de catre statul membru care a introdus datele;

b.     in ceea ce priveste datele introduse in sistemul de informatii al Europol, statele membre direct interesate de comunicarea acestor date trebuie sa fi avut mai intai posibilitatea de a-si face cunoscuta pozitia, ceea ce se poate extinde la refuzul de a comunica datele respective;

c. in ceea ce priveste datele introduse in fisierele de lucru in scopul efectuarii analizelor comunicarea datelor respective este conditionata de consensul care trebuie sa existe intre Europol si statele membre care participa la analiza respectiva precum si de consensul statului membru sau statelor membre direct interesate de comunicarea datelor respective.

In cazul in care unul sau mai multe state membre sau Oficiul Europol obiecteaza la o comunicare referitoare la anumite date, Europol va notifica persoana in cauza ca a efectuat verificarile, fara a-i oferi vreo informatie din care ar putea deduce ca este sau nu cunoscuta.

In cazul in care se dovedeste ca datele detinute de catre Europol, care au fost transmise acestuia de catre state sau organisme terte sau care sunt rezultatul propriilor lor analize, sunt incorecte sau ca introducerea sau stocarea lor contravine dispozitiilor prezentei conventii, Europol va corecta sau sterge datele respective.

In cazul in care statele membre au furnizat direct Oficiului Europol date incorecte sau care contravin dispozitiilor Conventiei, statele membre respective sunt obligate sa corecteze sau sa stearga datele respective in cooperare cu Europol. In cazul in care datele incorecte sunt transmise printr-un alt mijloc sau in cazul in care erorile continute in datele furnizate de catre statele membre se datoreaza unei transmiteri defectuoase sau au fost transmise prin incalcarea dispozitiilor prezentei Conventii sau daca provin din introducerea, preluarea sau stocarea acestora in mod incorect sau prin incalcarea dispozitiilor prezentei Conventii de catre Europol, Europol va fi obligat sa corecteze datele respective sau sa le stearga in colaborare cu statele membre implicate.

Orice persoana va avea dreptul sa solicite Oficiului Europol corectarea sau stergerea datelor care o privesc. Europol va informa solicitantul in legatura cu corectarea sau stergerea, dupa caz, a datelor care il privesc pe acesta. In cazul in care solicitantul nu este satisfacut de raspunsul primit de la Europol sau in cazul in care nu a primit nici un raspuns in termen de trei luni, solicitantul se poate adresa organismului comun de supraveghere.

Europol trebuie sa pastreze datele stocate in fisierele de date numai pentru perioada pentru care acestea sunt necesare pentru indeplinirea sarcinilor sale. Necesitatea de a pastra datele respective pentru o perioada mai indelungata trebuie re-examinata in termen de cel mult trei ani de la stocarea datelor respective. Re-examinarea datelor stocate in sistemul de informatii si stergerea acestora vor fi efectuate de catre unitatea care le-a introdus in sistem. Revizuirea datelor stocate in alte fisiere de date ale Europol si stergerea acestora vor fi efectuate de catre Europol. Europol va informa in mod automat statele membre, cu trei luni in avans, in legatura cu expirarea termenelor de re-examinare a datelor stocate.

Fiecare stat membru va infiinta un organism national de supraveghere, a carui indatorire va fi aceea de a monitoriza in mod independent, in conformitate cu legea nationala aplicabila in statul respectiv, admisibilitatea datelor introduse, consultarea si orice transmitere catre Europol a unor date personale de catre statul membru respectiv, precum si verificarea incalcarii sau respectarii drepturilor persoanei la care se refera datele. In acest scop, organismul de supraveghere va avea acces la datele introduse de catre statul membru in sistemul de informatii si in sistemul de centralizare a datelor, in sediul unitatii nationale sau al ofiterilor de legatura, in conformitate cu procedurile aplicabile in statul respectiv. Pentru desfasurarea activitatilor de supraveghere, organismele nationale de supraveghere vor avea acces la birourile si documentele ofiterilor de legatura ai statului respectiv la Europol.

Se va crea un organism independent comun de supraveghere, care va avea sarcina de a supraveghea, in conformitate cu dispozitiile Conventiei, activitatile desfasurate de catre Europol, pentru a se asigura ca drepturile personale nu sunt incalcate prin stocarea, procesarea si utilizarea datelor detinute de catre Europol. In plus, organismul comun de supraveghere va monitoriza daca este permisa transmiterea datelor care provin de la Europol. Organismul comun de supraveghere va fi alcatuit din cel mult doi membri sau reprezentanti (asistati, dupa caz, de membri supleanti) ai fiecaruia dintre organismele nationale de supraveghere, carora li se garanteaza independenta si care trebuie sa detina abilitatile necesare, numiti pentru un mandat de cinci ani de catre fiecare stat membru. Fiecare delegatie va avea dreptul la un singur vot.

Organismul comun de supraveghere isi va numi un presedinte dintre membrii sai. In exercitarea sarcinilor care le revin, membrii organismului comun de supraveghere nu vor primi instructiuni din partea nici unui alt organism.

Europol trebuie sa acorde asistenta organismului comun de supraveghere in indeplinirea sarcinilor acestuia. In special, Europol :

- va furniza informatiile solicitate, va permite accesul la toate documentele     si dosarele, precum si la datele stocate in sistemul de informatii;

- va permite accesul liber in orice moment in sediul sau;

va pune in aplicare deciziile organismului comun de supraveghere referitoare la apeluri

Organismul comun de supraveghere va avea, de asemenea, competenta de a examina aspectele legate de punerea in aplicare si de interpretare a activitatilor desfasurate de Europol constand in prelucrarea si utilizarea datelor personale, de a examina problemele care pot aparea la verificarile efectuate in mod independent de catre organismele nationale de supraveghere ale statelor membre sau legate de exercitarea dreptului la informatie, ca si de a intocmi propuneri armonizate referitoare la identificarea unor solutii comune la problemele existente.

In cazul in care organismul comun de supraveghere constata incalcari ale prezentei Conventii privitoare la stocarea, prelucrarea sau utilizarea datelor personale, acesta va putea formula orice plangeri pe care le considera necesare catre Directorul Oficiului Europol, caruia ii va solicita un raspuns care trebuie acordat pana la un anumit termen specificat de catre organismul respectiv. Directorul va informa Consiliul de Conducere in legatura cu intreaga procedura. In situatia aparitiei oricarei dificultati, organismul comun de supraveghere va transfera problema respectiva Consiliului de Conducere.

Organismul comun de supraveghere va intocmi rapoartele de activitate la intervale regulate.

E. Finantarea Europol

Europol-ul este finantat din cotizatiile achitate de statele membre in functie de produsul national brut al fiecaruia. Directorul va elabora proiectul de buget si proiectul planului de efective pentru urmatorul an financiar si le va supune, dupa examinarea lor de catre Comitetul Financiar , Consiliului de Conducere, impreuna cu proiectul planului de finantare pe cinci ani. Consiliul de Conducere va adopta o decizie privind planul de finantare pe o perioada de cinci ani. Deciziile se adopta in unanimitate. Bugetul pentru 2007 a fost de 70,5 milioane de euro.

Conturile tuturor veniturilor si cheltuielilor incluse in buget, impreuna cu bilantul de active si pasive ale Oficiului Europol vor fi auditate anual, conform regulamentului financiar. Auditul va fi efectuat de catre un comitet comun de auditare alcatuit din trei cenzori numiti de Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene, la propunerea presedintelui acesteia. Cenzorii sunt numiti pentru un mandat de trei ani; aceste mandate vor alterna astfel incat, in fiecare an, un cenzor care a indeplinit deja aceasta functie pentru trei ani, sa fie inlocuit. Pe baza procedurilor comitetul comun de auditare va prezenta Consiliului un raport de audit privitor la situatia financiara anuala.

F. Organismele Europol

Asa cum reiese din Conventia privind infiintarea Oficiului European de Politie, organismele Europol-ului sunt:

a.      Consiliul de conducere

b.     Directorul

c.      Controlorul financiar

d.     Comitetul financiar

1. Consiliul de conducere

Consiliul de Conducere este alcatuit din cate un reprezentant al fiecarui stat membru. Fiecare membru al Consiliului de Conducere are dreptul la un vot. Fiecare membru al Consiliului de Administratie poate fi reprezentat de un membru supleant. In absenta membrului titular, membrul supleant isi poate exercita dreptul la vot. Membrii titulari sau membrii supleanti au dreptul sa fie insotiti de experti din statele lor de origine si sa beneficieze de consultanta din partea acestora. Consiliul de Conducere se intruneste cel putin de doua ori pe an si adopta in mod unanim, anual, documente care se refera la activitatile desfasurate de catre Europol in anul precedent, la activitatile viitoare pe care si le propune Europol, pe baza cerintelor operationale ale statelor membre, tinand seama de implicatiile bugetare si de personal care vor reveni Oficiului Europol.

Sarcinile principale ale Consiliului de Conducere sunt:

ia parte la extinderea obiectivelor Oficiului Europol;

- defineste in mod unanim drepturile si obligatiile ofiterilor de legatura, fata de Europol si decide asupra numarului de ofiteri de legatura pe care statele membre ii pot delega pe langa Europol;

intocmeste regulile care reglementeaza regimul fisierelor de date si decide asupra detaliilor privitoare la conceperea sistemului de centralizare a datelor aproband cu o majoritate de doua treimi ordinele de deschidere a fisierelor de date;

examineaza problemele pe care organismul comun de supraveghere i le supune atentiei;

ia parte la numirea si demiterea Directorului si a Directorilor Adjuncti si supravegheaza la indeplinirea corecta a sarcinilor Directorului;

ia parte la adoptarea reglementarilor privitoare la personal;

ia parte la intocmirea bugetului, inclusiv la stabilirea planului de formare a efectivelor/schemei de personal, verificarea conturilor si descarcarea de gestiune a Directorului;

adopta in mod unanim planul de finantare pe o perioada de 5 ani;

numeste in mod unanim controlorul financiar si supravegheaza modul in care acesta isi indeplineste sarcinile;

ia parte la aprobarea oricarei modificari a Conventiei.

2. Directorul

Europol-ul este condus de catre un Director numit de catre Consiliu, hotarand in unanimitate , dupa obtinerea avizului Consiliului de Conducere, pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit. Directorul va fi asistat de un numar de Directori Adjuncti, conform hotararii Consiliului, numiti si ei pentru un mandat de patru ani, putand fi realesi o singura data. Sarcinile lor sunt definite detaliat de catre Director. Responsabilitatea Directorului se refera la:

indeplinirea sarcinilor atribuite Oficiului Europol;

activitati administrative curente;

managementul resurselor umane;

elaborarea si punerea in aplicare a deciziilor Consiliului de Conducere;

- elaborarea proiectului de buget, elaborarea proiectului schemei de personal si a proiectului de plan financiar cincinal, precum si executia bugetara a Europol;

- indeplinirea tuturor celorlalte sarcini incredintate prin Conventia Europol sau de catre Consiliul de Conducere.

Directorul raspunde in fata Consiliului de Conducere pentru indeplinirea raspunderilor sale si participa la sedintele Consiliului de Conducere, fiind reprezentantul legal al Oficiului Europol.

Atat Directorul cat si adjunctii sai pot fi demisi prin decizia Consiliului, care este adoptata printr-o majoritate de voturi de doua treimi ale statelor membre, dupa obtinerea avizului Consiliului de Conducere.

In prezent, din Consiliul director fac parte directorul Max-Peter Ratzel (Germania) si directorii adjuncti Mariano Simancas (Spania), Michel Quill (Franta) si Kevin O'Connell (Regatul Unit).

G. Cooperarea internationala

Dat fiind ca activitatile ce tin de crima organizata la nivel international nu se opresc la granitele nationale, Europol si-a imbunatatit cooperarea privind aplicarea legii internationale prin negocierea de acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state si organizatii internationale, dupa cum urmeaza: Columbia, Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana, inclusiv Oficiul European Anti-Frauda(OLAF), Eurojust, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri, Islanda, Interpol, Norvegia, Elvetia, Turcia Statele Unite ale Americii, Biroul ONU privind Drogurile si Criminalitatea, Organizatia Mondiala a Vamilor, Rusia.

Avand in vedere aprobarea data Europol de catre Consiliul Uniunii Europene s-a semnat la Bucuresti la 25 noiembrie 2003 Acordului privind cooperarea dintre Romania si Oficiul European de Politie. Scopul acordului era de a intensifica cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene, actionand prin intermediul Europol, si Romania  pentru combaterea formelor grave ale criminalitatii internationale, in special prin schimbul de informatii si contacte periodice intre Europol si Romania. In cazul in care mandatul Europol este modificat in vreun fel, Europol poate sa propuna, in scris, de la data la care schimbarile in mandatul Europol intra in vigoare, aplicarea prezentului acord in conformitate cu noul sau mandat. In acest sens Europol informeaza Romania asupra tuturor aspectelor relevante legate de schimbarea mandatului, urmand ca acordul sa se extinda asupra noului mandat de la data la care Europol primeste acceptarea scrisa a propunerii din partea Romaniei, in conformitate cu procedurile sale interne.

Uniunea Europeana si Romania au lansat ,in data de 3 septembrie 2004 , un nou proiect de infratire institutionala, proiect, finantat de Uniunea Europeana cu 600.000 euro si cofinantat de Guvernul Romaniei cu 50.000 de euro. Proiectul care are la baza acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si Biroul European de Politie, semnat la Bucuresti in 25 noiembrie 2003, are drept scop infiintarea unei Unitati Nationale Europol si alinierea legislatiei romane din domeniu aquis-ul comunitar. Intelegerea mai vizeaza intensificarea - prin intermediul Europol - a cooperarii intre statele membre ale UE si Romania in combaterea formelor grave ale infractionalitatii transfrontaliere. Punctul National Focal[13] este singura institutie din Romania care va comunica cu Europolul. In perioada celor 12 luni de desfasurare a proiectului experti din statele membre ale UE au lucrat impreuna cu  partenerii romani, pentru a intari structurile necesare si capacitatea operationala a Punctului National Focal in domeniile cooperarii  internationale politienesti. Intalniri la nivel inalt intre Europol si autoritatile competente din Romania s-au desfasurat cel putin o data pe an si ori de cate ori era necesar sa se discute probleme referitoare la prezentul acord si la cooperare, in general. Un reprezentant al Punctului National Focal poate fi invitat sa participe la intalnirile sefilor unitatilor nationale Europol.

Schimbul de informatii dintre partile contractante se desfasoara numai in scopul si in conformitate cu prevederile acordului si au loc intre Europol si Punctul National Focal. Partile contractante iau masurile necesare pentru ca schimbul de informatii sa se desfasoare in permanenta. Romania asigura existenta unei legaturi directe intre Punctul national focal si autoritatile competente.Toate comunicarile dintre Romania si Europol se fac in limba engleza.

Acordul poate fi denuntat in scris de oricare dintre partile contractante cu un preaviz de 6 luni. In cazul denuntarii, partile contractante vor conveni asupra pastrarii si folosirii in continuare a informatiilor care au fost deja transmise intre ele. Daca nu se ajunge la un consens, oricare dintre cele doua parti contractante poate cere distrugerea informatiei care a fost transmisa.  Acordul, inclusiv anexele la acesta, poate fi oricand amendat prin consimtamantul reciproc al partilor contractante. Toate amendamentele si completarile trebuie sa fie facute in scris.

H. Aderarea Romaniei la Europol

Aderarea la Uniunea Europeana nu i-a asigurat Romaniei, in mod automat, obtinerea statutului de stat membru Europol. Acest statut a fost obtinut ca urmare a indeplinirii conditiilor prevazute in cadrul Proiectului de Extindere EUROPOL, desfasurat in perioada 2005 - 2006 la nivelul Ministerului Internelor si Reformei Administrative. In cadrul acestui proiect, Politia Romana a coordonat subproiectul Operatiuni. Romania a aderat la Europol prin intrarea in vigoare a Conventiei Europol, la data de 01.08.2007, odata cu adoptarea, respectiv publicarea in Buletinul Oficial al Uniunii Europene, a Deciziei adoptate de catre Consiliul Uniunii Europene privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Europol. Pentru Romania, publicarea acestei Decizii a Consiliului Uniunii Europene reprezinta continuarea fireasca a responsabilitatilor asumate prin semnarea la 25 noiembrie 2003 a Acordului privind cooperarea intre Romania si Oficiul European de Politie - Europol, instrument juridic ce reglementeaza colaborarea cu Europol.

Cooperarea Inspectoratului General al Politiei Romane cu Europol via Unitatea Nationala EUROPOL, se realizeaza prin schimb de date si informatii pe linie infractionala, conform mandatului EUROPOL si participare la dosarele de analiza ale EUROPOL. Aceste dosare de analiza reprezinta mijlocul prin care Europol acorda sprijin - prin intermediul analizei informatiilor - investigatiilor realizate de autoritatile competente din Uniune Europeana. Politia Romana furnizeaza informatii in cadrul mai multor dosare si se numara, de asemenea, printre initiatorii unui nou dosar privind proprietatea intelectuala. La nivel national a fost stabilit un punct de contact si de sinteza - Unitatea Centrala de Analiza a Informatiilor - din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, pentru intocmirea anuala a contributiei Romaniei la raportul OCTA.

COSPOL - este un instrument multilateral de aplicare a legii, ce isi desfasoara activitatea sub coordonarea si sprijinul PCTF (Police Cheifs Task Force - Grupul de Lucru al sefilor Politiilor Europene). Scopul acestuia este de a obtine rezultate operationale concretizate in arestarea infractorilor periculosi si anihilarea organizatiilor si retelelor criminale si teroriste, totodata asigurandu-se ca autoritatile competente ale Statelor Membre se folosesc de sprijinul Europol, in special de dosarele analitice.

Romania este implicata in doua proiecte COSPOL: COSPOL TRAFIC DE FIINTE UMANE ce are ca scop combaterea grupurilor de crima organizata din regiunea Europei de Sud - Est, in special din Romania, implicate in traficul de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale a femeilor si a copiilor, si COSPOL MIGRATIE ILEGALA privind combaterea migratiei ilegale a cetatenilor moldoveni si ucrainieni. In cazul Romaniei, obtinerea statutului de membru cu drepturi depline va atrage dupa sine urmatoarele modificari ale cooperarii intre Politia Romana si EUROPOL:  

- intensificarea schimbului de informatii direct prin sistemul InfoEx;

acces nerestrictionat (introducere, modificare, stergere) la Sistemul de Informatii al Europol; informatiile introduse sunt in responsabilitatea Romaniei;

acces complet la informatiile, rapoartele si intalnirile operative in dosarele de analiza la care Romania participa;

- in ceea ce priveste colaborarea operativa si schimbul de informatii cu statele membre Europol, din punct de vedere tehnic, vor surveni putine modificari; cu toate acestea, se anticipeaza o crestere semnificativa a volumului si calitatii colaborarii.

BIBLIOGRAFIE

- Conventia privind infiintarea Oficiului European de Politie

- Legea nr.197/25.05.2004 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Romania si Oficiul European de Politie

- Decizia consiliului de administratie al EUROPOL din 20 martie 2007 de stabilire a normelor care reglementeaza in elegerile in scopul asocierii exper ilor ter ilor la activita ile grupurilor de analiza

- Decizia consiliului director al EUROPOL din 20 martie 2007 de stabilire a regulilor de guvernare a dispozi iilor care reglementeaza normele de aplicare la nivel administrativ pentru participarea ofi erilor Europol in cadrul echipelor de investigare commune

- Octavian Manolache - Tratat de drept comunitar, ed. A 5-a, Ed. AllBeck, Bucuresti, 2006

www.europol.europa.eu

www.mai.gov.ro

www.uniuneaeuropeana.ro

- www.politiaromana.ro