Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. INTAMPINAREA. CEREREA RECONVENTIONALA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. INTAMPINAREA. CEREREA RECONVENTIONALA





I.           Procedura prealabila sedintei de judecata

A.     Proceduri prealabile sesizarii instantei

uneori- procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata;

ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau    pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial - depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului, respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente, care e obligata sa rezolve in 30 de zile; daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi, nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere); daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste, cererea se respinge ca inadmisibila

B.     Cererea de chemare in judecata

= act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil;

necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata

numele, domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau, cat si al paratului); daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora; domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura), dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real; in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle, apoi paratul va fi citat prin publicitate; sanctiunea nulitatii;

calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor    propriu;

obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui, dupa cum apreciaza reclamantul, atunci cand aprecierea este posibila; obiectul cererii trebuie sa fie: licit, posibil, determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant, deoarece prezinta interes pentru: competenta, taxa de timbru, admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta, care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului - cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere); reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala, in fata instantei, nu mai tarziu de prima zi de infatisare; sanctiunea nulitatii;

aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea; judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant, ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta; schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor;

aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere; judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului; daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba;



semnatura; sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii, reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare, iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata);

instanta careia ii este adresata cererea;

in afara de copiile de pe inscrisuri, uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe.

II.        Cererea de chemare in judecata

se depune impreuna cu anexele necesare, in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta;

daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen);

daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei, apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila; se verifica apoi timbrarea; cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei;

presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat, de la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente; daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat); daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere);

se dispune citarea paratului si comunicarea, odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu, si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei, instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si inscrisuri, si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata;

cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie.

Efectele cererii de chemare in judecata

investeste instanta cu solutionarea litigiului;

constituie baza raportului civil care se formeaza, fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului; instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot);

in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului, ceea ce face ca:

paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si, in caz de admitere a cererii, sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei;

sa suporte riscurile pieirii bunului; sa curga dobanzile.



introducerea cererii, chiar la o instanta necompetenta, face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului); pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului, cereera sa nu fie respinsa, anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea.

III.     Intampinarea

= actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului;

cuprinde:

exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului;

raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere;

semnatura

nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta);

nu este obligatorie; daca nu a depus-o, instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare, daca nu => decadere.

IV.      Cererea reconventionala

paratul poate avea si o pozitie agresiva, nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare); in lipsa reconventionalei, reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii;

are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala;

trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat;

se depune o data cu intampinarea sau, cel mai tarziu, la prima infatisare; daca paratul si-a modificat cererea, reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta; daca cererea este introdusa tardiv, se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat);

daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea; disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala; dupa disjungere, instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece, si nu va dispune declinarea de competenta;

dupa ce paratul a depus reconventionala, reclamantul poate, la acel moment, sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1655
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site