Definirea competitivitatii

Definirea competitivitatii

Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de economistii din intreaga lume. Fiind indisolubil legat de notiunea de competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri.

Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa o firma este competititiva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un pret mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vedere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. Toate aceste abordari si clasificari au un numitor comun acestea exprima capacitatea si abiliatea tarii respective de a utiliza in mod eficient oportunitatile de pe piata mondiala.

In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera initiativa, generata de proprietatea privata, neglijeaza factorii de timp si de loc.

Prin insusi faptul ca echilibrul economic se asigura numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate,
acestia avand asigurat fie avantajul comparativ absolut fie pe cel relativ. In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac Peter Schifico competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci multiforma, caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/competitie (concurenta) este imperfecta si, prin insusi acest caracter, ea este dinamica si efectiva. Aceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avantajului competitiv. Doua caracteristici ale competitivitatii aratate vor fi valorificate pentru definirea avantajului competitiv si al masurilor ce trebuie adoptate pentru ca o tara (o economie) sa-l obtina : caracterul multifactorial si procesual, la interferenta dintre intern si extern, dintre productivitatea folosirii factorilor de productie disponibili in cadrul economiei de referinta si eficienta cu care se deruleaza relatiile comerciale intre tari.

O definitie a competitivitatii internationale, care corespunde stadiului actual, a fost mentionata de economistul R. Carbaugh   Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari, in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte, de a concepe, produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara, fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite de alte tari .
Oferirea de bunuri si servicii de o calitate superioara este in mod clar o problema legata de competitivitate. Cu toate acestea, asupra ultimei parti a definitiei aceea legata de pret pot fi luate in consideratie si alte opinii. Astfel, exista parerea ca, dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiala reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si, deci, o dovada mult mai evidenta a competitivitatii, decat vanzarea la preturi mici.

Daca asociem un produs specific zilelor noastre, calculatorul, cu teoria lui Vernon, vom putea observa o serie de elemente care sustin caracterul multifactorial al competitivitatii, ca si cel procesual. Astfel, banalul calculator de buzunar, care a fost inventat la inceputul anilor 60 si care se vindea de catre producatorii americani cu 1000 de dolari bucata, avea la inceputul anilor 70 un pret de aproximativ 400 USD, pentru ca apoi sa scada in urmatorii ani pana la un pret de 10-20 de dolari, ceea ce a facut ca productia sa fie abandonata practic de cei care l-au lansat. Daca pentru un producator din Asia de S-E, America Latina sau Europa de Est, un pret al calculalorului de 10 USD, poate fi competitiv pentru companii precum Texas Instruments, Hewlett Packard sau Casio, acest nivel de pret este neremunerator. Avantajul competitiv al firmelor aflate in avangarda progresului tehnic, se afla in ramurile de varf, in care avansul tehnologic permite obtinerea de preturi pe masura si nu in ramurile cu tehnologie standardizata.

Pot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon, Kirsty Hugues.

O prima abordare priveste competitivitatea ca o chestiune de eficienta relativa, statica sau dinamica. Aceasta se poate cuantifica pe baza nivelurilor de performanta ( nivelul productivitatii, cresterea competitivitatii, etc).

A doua abordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international. Exista numeroase alte definiri ale competitivitatii. De pilda, OCDE o defineste astfel : "capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, statelor sau organismelor supranationale, aflate in competitie interntionala, de a asigura in mod sustinut un venit ridicat din valorificarea factorilor de productie, precum si venitul superior din valorificarea fortei de munca".