Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

IMPACTUL ADERARII ASUPRA “ S.C FERMIT S.A “

management

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Principiile managementului de proiect
ELEMENTE TEORETICE CU PRIVIRE LA CALITATE
Elaborarea si implementarea deciziei
Tipologia riscului in afaceri
MANAGEMENT SPECIALIZARILE MANAGEMENT SI CIG ANUL 1 SEM 1 – TEST GRILA
MANAGEMENT STRATEGIC – TEST GRILA
Managementul operational in IMM-uri
Produsul si rolul sau in strategia complexa a intreprinderii
Analiza activitatii de productie si comercializare
Notiuni generale si importanta stocurilor pentru intreprindere

Universitatea Petrol – Gaze Ploiesti




Facultatea : STIINTE ECONOMICE

Specializarea : ADMINISTRAREA AFACERILOR

IMPACTUL ADERARII ASUPRA “ S.C FERMIT S.A “

CAP. 1: Uniunea europeana – forma avansata de integrare economica internationala

1.1 Scurt istoric

Uniunea Europeana este o comunitate aparuta in 1992 care incununeaza procesul de cooperare si integrare economica al Comunitatii Economice Europene, create in 1957 prin Tratatul de la Roma. Are ca obiective integrarea economica, cetatenia europeana si o politica externa comuna pentru statele membre. UE este un tip original de organizare a economiilor nationale intr-o piata unica, ce conduce catre o Europa noua fara granite, cu institutii adecvate, in care cetatenii sai circula fara oprelisti, pot lucra sau invata unde doresc si se pot stabili oriunde le convine. Liantii de baza ai Comunitatii au fost liberalismul politic, democratia si economia de piata.

Rezultatele economice si social-politice obtinute de UE au impulsionat si alte tari europene, inclusiv Romania, spre adoptarea unor politici de aderare, trecand printr-o faza pregatitoare de pre-aderare.

Uniunea Europeana a aparut mai intai sub denumirea de Piata Comuna in 1958 pe baza tratatului din 1957 de la Roma, semnat de cei 6 din C.E.C.O. (Franta, R.F.G., Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg), apoi a Comunitatii Economice Europene sau, pe scurt, Comunitatea Europeana cu 12 membrii (celor de la C.E.C.O li s-au alaturat pe parcurs Anglia, Damenarca, Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda).

Un moment esential in demunirea Uniunii Europene a fost „Tratatul asupra Uniunii Europene” (Tratatul de la Maastricht) semnat in februarie 1992, numit astfel dupa denumirea localitatii olandeze unde a avut loc evenimentul. Tratatul a intrat in vigoare de la 1 noiembrie 1993, cele 12 tari formand Uniunea Europeana.

Obiectivele Uniunii Europene sunt:

promovarea progresului economic si social durabil si echilibrat, prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare prin stabilirea unei Uniuni Europene si Monetare;

afirmarea identitatii sale pe scena internationala, prin promovarea unei politici comune de aparare;

intarirea protectiei si interelor resortisantilor statelor membre, prin instaurarea unei cetatenii a Uniunii;

dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniile justitiei si afacerilor interne;

dezvoltarea legislatiei comunitare si imbunatatirea politicilor formelor de cooperare instituite prin Tratat.

Uniunea Europeana respecta identitatea nationala a tarilor membre. Obiectivele concrete privind politicile economice, uniunea monetara, taxele vamale practicate sunt stipulate in Tratatul Uniunii Europene. In spiritul Tratatului a fost initiata o Conferinta Interguvernamentala a Uniunii Europene, ca Forum in care pot fi elaborate noi Tratate sau pot fi determinate amendamente de la Tratatele existente.

In 1997, la Amsterdam, aceasta Conferinta a adoptat un nou tratat asupra Uniunii Europene, care inlocuieste tratatul de la Maastricht. Obiectivele principale ale noului Tratat sunt :

plasarea problemei locurilor de munca si drepturilor cetatenilor in centrul preocuparilor Uniunii Europene;

indepartarea ultimelor obstacole ramase in calea libertatii de miscare si intarirea securitatii cetatenilor;

afirmarea, intr-o masura mai mare, a Europei in afacerile mondiale;

sporirea eficientei structurii institutionale a Uniunii Europene in perspective largirii Uniunii.

1.2 Integrarea economica internatonala si cauzele ei

Integrarea economica internationala a cuprins atat lumea dezvoltata, cat si cea in curs de dezvoltare. Ea reprezinta un proces complex de constituire a unor ansambluri economice puternice intr-o anumita zona a lumii pe baza dezvoltarii relatiilor de interdependenta dintre mai multe state.

Integrarea economica si globalizarea reprezinta doua forme fundamentale ale internationalizarii vietii economice. Acesta din urma inseamna transformarea, in tot mai mare masura, a activitatii economice dintr-un ansamblu de acte locale sau nationale in acte ce exprima participarea unitatilor economice din mai multe tari. Internationalizarea vietii economice este reliefata de aspecte, cum sunt :

cresterea ponderii comertului exterior in produsul intern brut al tarilor lumii;

extinderea fara precedent a investitiilor externe;

• cresterea vertiginoasa a tranzactiilor pe piata schimburilor valutare.

Integrarea economica desemneaza procesul prin care doua sau mai multe tari creeaza un spatiu economic comun, mai eficient sub anumite aspecte in ansamblul sau. Ea presupune masuri menite sa contribuie la eliminarea discriminarilor intre unitatile economice care apartin unor state nationale diferite.

Cauzele integrarii economice internationale

• internationalizarea factorilor de productie determinata de revolutia tehnico- stiintifica;

• accentuarea fluxurilor economice dintre diversele state;

• adancirea diviziunii mondiale a muncii, ceea ce determina dezvoltarea si diversificarea relatiilor economice internationale;

• accentuarea concurentei pe plan mondial. In prezent societatile intenationale au o forta economico-stiintifica, tehnologia si financiar-voluntara mai puternica decat a multor state. Ele sunt concurenti puternici, iar actiunile lor necesita interventia statelor pentru a crea cadrul institutional politic si mecanismele necesare pentru a intari forta colectiva in fata concurentilor;

• cauzele politice, care se impletesc deseori cu cele economice.

1.3 Pozitia Uniunii Europene fata de riscurile  posibile

In raportul special intocmit de fostul premier olandez Wim Rok privind procesul de extindere al Uniunii Europene, adoptat la sfarsitul lunii martie 2003, cu 2 saptamani inaintea Summit-lui de la Salonic care a consfintit largirea Uniunii Europene cu inca 10 noi membrii, Comisia Europeana a dezbatut si unele probleme, indoieli si temeri suscitate de extindere, atat in statele membre ale Uniunii, cat si in cele care urmeaza sa adere la forul comunitar. Temerile exprimate de cetatenii din spatiul „celor 15” se referea, printre altele, la pierderea locurilor de munca si a unor avantaje sociale, mai multa insecuritate sociala generata de imigratie, crima, etc.

In vederea extinderii este necesar ca politicile europene si nationale sa acorde prioritate cresterii economice si convergentei reale intre actualele si viitoarele state membre, ceea ce ar trebui sa conduca la obtinerea unei rate a cresterii globale mai mare pentru UE.

Riscurile pe termen lung pot fi legate de aparitia unor noi diferente sociale si economice sau persistenta celor vechi in interiorul UE, precum si de diminuarea cresterii economice in vechile state membre ca urmare a dinamismului noilor state membre. Pe plan bugetar trebuie sa fie acordata o atentie tot mai mare reconsiderarii componentei asistentei structurale, de alocare a unor cheltuieli diferite de cele prevazute pentru fondurile structurale, care sa fie orientate pentru dezvoltarea economica, sa fie realizate cheltuieli mai mari pentru cercetarea stiintifica, iar in ceea ce priveste politica agricolo comuna, acesta va trebui sa continue sa transfere asistenta dinspre segmentul preturilor si cantitatilor spre o politica a calitatii si de dezvoltare rurala dinamica, menita sa sprijine si sa controleze migratia resuselor umane specifice sectorului agricol din noile state membre.

Costurile reale pe care le presupune procesul de extindere nu pot fi cuantificate numai prin prisma bugetului UE, deoarece efectele cele mai importante au fost deja resimtite, atat in actualele state membre, cat si in viitoarele state membre. Beneficiile si oportunitatile oferite de extindere depasesc cu mult potentialele obstacole, costuri si riscuri implicate de acest proces. Gestionarea eficienta a procesului de extindere trebuie sa presupuna :

• perfectionarea procesului de luare a deciziilor si afirmarea vointei politice necesare pentru a elabora politici cu adevarat europene;



• relansarea economiei europene bazata pe mai multa inovatie si reforma, pentru a asigura dezvolarea, competitivitatea si crearea de noi locuri de munca in cadrul unei piete extinse;

• gestionarea eficienta a procesului de extindere prin intarirea colaborarii pe probleme de justitie si afaceri interne, oferind cetatenilor o securitate sporita;

• dezvoltarea parteneriatului cu vecinii sai, pe baza unei politici de vecinatate care sa propage prosperitatea si stabilitatea;

• o mai mare autoriatate, coerenta si influenta in arena internationala.

Odata cu aprofundarea procesului de integrare a noilor membri, accentual pus pana acum pe introducerea in legislatia proprie si aplicarea prevederilor acquis-lui comunitar trebuie treptat schimbat in generarea noilor reglementari impreuna. Pentru noii membrii schimbarile sunt in primul rand de ordin psihologic, odata cu transormarea lor din „subiecti de decizie’ in „factori de decizie”. Astfel acestia trebuie sa isi defineasca punctele de vedere in diferite domenii ale activitatii comunitare, fara a pierde din vedere obiectivele comune ale tuturor statelor membre UE din care fac parte si compromisurile pe care este nevoie sa le faca in cadrul unei Uniunii Europene extinse.

CAP. 2 : PREZENTA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA

2.1 : Revenirea Romaniei la modelul occidental. Criterii de aderare

Dupa inlaturarea regimului totalitar si dominatiei sovietice care i-a schimbat cursul istoriei, Romania si-a reformulat obiectivele de politica externa, tinand seama de noile realitati internationale si de propriile interese. Ea si-a propus mentinerea pacii si securitatii, integrarea in structurile euroatlantice (UE, NATO, Uniunea Europei Occidentale, Consiliul Europei, OSCE), dezvoltarea relatiilor bilaterale (cu statele occidentale,cu statele vecine si in special cu Republica Moldova), perfectionarea activitatii in organizatiile internationale din care facea parte, pastrarea si consolidarea spiritualitatii romanesti.

Un obiectiv constant al politicii externe romanesti dupa 1989, a fost aderarea Romaniei la UE constituita in 1992 pe baza tratatului de la Maastricht din Olanda. Diplomatia Romaniei urmareste astfel integrarea intr-un sistem care sa garanteze democratia politica, sa asigure respectarea drepturilor omului, sa favorizeze restructurarea economiei falimentare dupa principiile economiei de piata in vederea cresterii nivelului de trai, sa consolideze statul roman.

Romania a incheiat Acordul European (sau Acordul de Asociere care cuprindea angajamentele asumate in vederea aderarii la UE), in februarie 1993, acesta intrand in vigoare in februarie 1995, dupa ratificarea sa de catre toate statele memebre. La 22 iunie 1995 a fost prezentata cererea oficiala de aderare. Din pacate, lipsa performantelor economice a afectat negativ procesul de aderare, Romania fiind plasata de lista de asteptare.

Ca urmare, Romania a beneficiat de asistenta financiara in cadrul programului PHARE, a obtinut imprumuturi de la Fondul Monetar International si Banca Mondiala pentru infaptuirea reformei economice, a adoptat proiecte educationale in cadrul programelor initiate de Comisia Europeana (Socrate, Leonardo da Vinci, Tineretul pentru Europa mileniului 3). La inceputul anului 2000, statul roman a fost invitat sa inceapa negocierile pentru aderare, apreciindu-se ca vor fi intrunite conditiile necesare in jurul anului 2007.

Integrarea Romaniei in UE are avantaje economice, cum sunt :

• posibilitatea obtinerii de economii de scara

• intensificarea concurentei in cadrul noii piete marite

• economisirea de devize convertibile cu efecte benefice asupra balantelor de plati

Economiile de scara sunt o consecinta a posibilitatii dimenionarii optime a firmei, ceea ce permite obtinerea unor costuri medii unitare mai mici cu implicatii favorabile asupra preturilor de vanzare si a ratei profitului.

Obtinerea lor inseamna o crestere semnificativa a competitivitatii pe piata mondiala. Marile intreprinderi romanesti, generatoare de economii de scara, se vor putea evidentia mai bine pe piata mai ampla a UE.

Piata interna, actualmente limitata si cu puterea de cumparare scazuta, nu va mai constitui o piedica in dezvoltarea de capacitati de productie care sa permita detinerea de economii de scara. Aceasta este insa posibil doar in conditiile alinierii economiei romanesti la noile tehnologii folosite pe plan mondial.

Extinderea pietei de la nivel national la cel regional duce la intensificarea concurentei. Intr-o zona integrata economic, fiecare producator poate adopta o dimensiune optima a productiei, generand costuri mai mici si efecte favorabile pentru consumator (preturi mai mici, calitate mai buna, stimularea inovatiei si introducerea progresului tehnic). Pentru atingerea standardelor impuse de piata europeana, firmele romanesti trebuie sa adopte masuri de introducere a progresului tehnic, de adoptare a unor strategii de marketing adecvate, de ridicare a calificarii fortei de munca.

Criterii de aderare adoptate in 1993, cu ocazia summit-ului de la Copenhaga, pe care Romania trebuie sa le indeplineasca, pot fi grupate astfel :

• Criterii politice :

1. stabilirea institutiilor democratice

2. suprematia legii

3. respectarea drepturilor omului

4. respectarea si protectia minoritatilor

• Criterii economice

1. existenta economiei de piata functionala

2. capacitatea de a face fata presiunii concurentei

Este obligatoriu ca Romania sa poata sa-si insuseasca valorile europene prin asumarea obligatiilor ce decurg din calitatea de membru pentru aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare.

Referitor la aceste directive, au fost vizate, in special, 3 aspecte ala integrarii europene: concurenta, controlul ajutoarelor de stat si acquis-ul comunitar. Acest ultim element cuprinde o imagine de ansamblu a legislatiei comunitare pe care Romania, ca si celelalte tari candidate, trebuie sa o adopte in propria legislatie pentru reglementarea fiecarui sector al pietei interne.

2.2 Perioada de preaderare si procesul de aderare. Avantajele si beneficiile aderarii

Perioada de preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana are anumite costuri, printre acestea inscriindu-se:

• supunerea inca a exporturilor industriale ale Romaniei unor bariere tarifare sau netarifare pe piata UE, fapt care ingradeste dezvoltarea libera a acestora

• existenta unor conditii nefavorabile si discriminatorii pentru produsele agricole la intrarea pe piata UE, datorita restrictiilor cantitative si sanitar-veterinare impuse produselor din exteriorul Uniunii

Romania a inceput procesul de aderare impreuna cu Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta si Slovacia, abia in 2000, dupa Conferinta de la Helsinki. Recomandarea Comisiei pentru Romania s-a facut sub rezerva alocarii mai eficiente a resurselor bugetare necesare centrelor de ingrijiri a copiilor si a reformei structurale a institutiilor din acest domeniu.

In urma invitatiei primite, Romania a elaborat un Program National pentru Adoptarea Aquis-ului (PNNA) prin care detaliza modul in care se vor respecta prioritatile parteneriatului pentru aderare si modul de pregatire a aderarii la UE. Acest program include calendarul realizarii prioritatilor si a obiectivelor, precizandu-se chiar si resursele umane si finaciare ale Romaniei si ale UE folosite. Devizele convertibile finantarea deficitelor balantelor de plati.

Avantajele si beneficiile aderarii Romaniei la UE sunt :

• posibilitatea de a dezvolta anumite activitati care nu pot fi abordate eficient de catre anumite tari in mod individual, datorita limitelor impuse pe piata interna

• cresterea puterii de negociere, in raport cu tarile terte sau de alte grupuri regionale, in functie de noul nivel al indicatorilor economici determinati: produsul national , volumul comertului exterior, nivelul tehnologic, capacitatea de finantare externa

• formularea unei politici economice nationale intr-un cadru integrat, ceea ce presupune luarea in considerare si a constrangerilor la care sunt supusi ceilalti membri

• posibilitatea accelerarii dezvoltarii economice si utilizarii la un nivel mai ridicat a factorilor de productie

• posibilitatea reducerii decalajelor existente intre Romania si alte tari mai dezvoltate din punct de vedere economic. Nivelul de dezvoltare al tarii noatre, exprimat prin indicatorul PIB/locuitor, arata existenta unor decalaje profunde intre nivelul din UE si cel din Romania, dai si intre Romania si celelalte state candidate

• imbunatatirea calitatiii produselor romanesti potrivit standardelor europene, ca urmare a sporirii concurentei din partea produselor vest-europene

• cunosterea de catre exportatorii romani a mecanismelor si politicilor pietei interne a Ue cu efecte benefice pe termen mediu si lung

• existenta unui sprijin financiar adecvat pentru restructurarea sectorului agricol si perspective aderarii

Pentru inlaturarea discrepentelor existente, Romania beneficiaza de asistenta financiara, prin intermediul fondurilor PHARE,ISPA, SAPARD, fondul pentru IMM, pentru dezvoltare regionala, pentru dezvoltarea invatamantului si a cercetarii. Realitatea arata ca aceste fonduri alocate de UE sunt folosite intr-o prea mica masura, datorita politicilor guvernamentale neadecvata, accesului limitat al administratiei la informatii, structurilor monopoliste.

Aderarea Romaniei la UE va insemna accentuarea concurentei careia numerosi producatori interni si exportatori din economie nu-i vor face fata daca nu cresc productivitatea si competitivitatea produselor realizate.

De la 1 februarie 1995 Romania este oficial membru asociat cu drepturi depline al UE. In aceasta calitate ea a inceput sa aplice reglementarile economice valabile pentru aceasta comunitate si a promovat o politica de aderare caresa conduca la indeplinirea cerintelor pe care le solicita integrarea.

Procesul aderarii tarii noastre la UE este supravegheat de Delegatia Comisiei Europene in Romania. In „raportul de tara” pentru 2000, UE stabileste data estimata pentru aderarea Romaniei la UE si a fost adoptata foaia de parcurs pentru Romania in vederea aderarii la Uniune in 2007. Documentul cuprinde obligatiile care trebuie indeplinite pana in acel moment, punand accent pe imbunatatirea capacitatii administrative si juridice.




2.3 Integrarea in Uniunea Europeana, un risc asumat

In etapa actuala in care se afla Romania in procesul de integrare, o integrare pozitiva (de conformare) reprezinta numai o prima faza in evolutia europeana a tarii noastre. Trecerea Romaniei intr-o faza superioara, de europenizare, nu se poate face cu succes fara a intelege tendintele de evolutie a societatilor occidentale.

Din pacate, Romania nu este inca pregatita sa se pozitioneze fata de noile evolutii ale modelului European care se structureaza oadata cu marirea spatiului euro, adoptarea constitutiei europene, adoptarea startegiei de dezvoltare a Europei.

Aceasta nu inseamna ca procesul de aderare nu trebuie continuat. Anul 2004 a fost un an hotorator pentru aderarea Romaniei la UE. Obtinerea statutului de economie de piata functionala si incheierea negocierilor la cele 8 capitole de negociere ramase deschise sunt elemente definitorii pentru a intra in marea familie europeana.

In acest sens, in cel mai scurt timp trebuie sa se creeze noua structura a Consiliului Concurentei pe baze profesionale si credibile. Aceasta institutie, cu atributii sporite in ce priveste ajutoarele de stat, trebuie sa aplice intr-un timp foarte scurt masurile si legea privind ajutoarele de stat „masurile antitrust”, care sa permita incheierea negocierilor in capitolul „concurenta” esential pentru primirea statutului de economie de piata functionala.

Un alt element extrem de dificil este compatibilizarea ajutoarelor de stat din siderurgie. Compatibilizarea trebuie facuta pana in 2007. foarte dificil va fi capitolul 22-mediul, la care trebuie sa ducem la bun sfarsit ce am inceput. Aceasta depinde de 2 elemente majore: capacitatea institutionala si administrativa si sursele de finantare. Va trebui sa trecem la o aplicare efectiva a acestor directive, dar fara o implicare active a comunitatii de afaceri, a societatii civile si fara parteneriate publice-private va fi foarte greu. Pentru a implementa directivele europene la acest capitol costurile estimative se ridica la aproximativ 32 miliarde de euro, bani care vor trebui sa fie obtinuti din credite externe si din fonduri europene.

Agricultura asa cum am vazut, este un alt capitol destul de dificil, se negociaza cotele de piata, structura pietei. Din punctul de vedere al politicii agricolo comunitare, important este ca noi sa fim pregatiti cu structurile de baza care sa fie operationale din cea de-a doua parte a anului 2006.

Acesta inseamna oameni pregatiti, dotare, acreditare. Un alt capitol problematic este cel referitor la energie. Avand in vedere ca din anul 2003 s-a ajuns la o politica energetica europeana si ca a existat o preocupare pentru spatiul sud-est European este foarte greu de negociat. Acest lucru se datoreaza si situatiei sistemului energetic de la noi, dar si a ponderii pe care piata romaneasca o poate avea in piata europeana.

2.4 Impactul euro asupra economiei romanesti

In contextul in care pentru majoritatea tarilor est-europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romania, al carei comert exterior este orientat in proportie de 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Pentru a deveni stat membru al UE, Romania va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, in care moneda de referinta sa fie EURO,si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din UE.

Avand in vedere perspectivele monedei euro, interesul Romaniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit in acest sens, bancile autohtone isi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite in moneda europeana (euro), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate in prezent, valabila pentru toate operatiunile finaciare, bancare si comerciale.

In prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizitorii de drumuri in utilizarea euro. Acestea vor incepe sa opereze in euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive aupra comertului exterior al Romaniei, avand in vedere ca 2/3 este orientat catre tarile UE noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana in prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate in dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate in moneda nationala a acestora. In tranzactiile cu tarile acaror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul.

Pe viitor, pentru aceste tranzactii se folseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din UE. Romania a pierdut sume mari de bani datorita faptului ca pana acum erau alese ca moneda de contract sa fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din UE al caror curs fluctua.

Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar. Introducerea monedei a generat costuri si beneficii.

Costurile constau in cheltuieli facute cu modificarea facturilor, listelor de preturi, etichetelor cu preturi, formularelor utilizate, conturilor bancare, bazelor de date, automatelor bancare, producerea bancomatelor si reducerea unor locuri de munca datorita scaderii veniturilor realizate de unele locuri de munca, determinata de scaderea veniturilor realizate de unele banci din schimbul de devize si din comertul legat de arbitrajul obligatiunilor.

O parte din reducerile de locuri de munca sunt compensate de cererile de locuri de munca in unele domenii economice, cum sunt cele care se ocupa de software si de aparate de birou.

Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli-profit pentru fiecare in parte, efectuata de firma.

De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al intreprinderii, ne mai fiind necesra sa se tina cont de volatilitatea monedei.

O data eliminate barierele monetare din cadrul UE, exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, intreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturolor directe.

Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta fimele romanesti sa-si aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte in tarile de und epot obtine veniturile cele mai mari.

Alaturi de monda euro, o importanta deosebita pentru Romania o are si Banca Centrala Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.

Beneficiile euro: necesitatea unei monede unice apare cand se doreste suprimarea barierelor tarifare din libera circulatie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor si persoanelor si completarea pietei unice. Proiectul EURO nu are precedent istoric de la Imperiul Roman si nici nu vrea alt echivalent in lume. Reuniunea monezilor, care au fost pentru tarile europene simboluri si instrumente ale suzeranitatii lor de-a lungul a diferitelor secole implica o revolutie politica pacifist care va ajuta cetatenii sa se simta parte integrata a unei noi entitati.

Introducerea monedei euro a generat si riscuri care afecteaza posibilitatea de sustinere a acestei monede. Un risc major este legat de imposibilitatea sau restrictionarea influentarii socurilor economice de catre fiecare tara prin ajustarea ratelor dobanzilor, interventia asupra ratei de schimb si ajustarea finala.

CAP 3: Impactul economic asupra „S.C. FERMIT S.A.

3.1 PREZENTAREA UNITATII

Panificatie

Societatea comerciala „S.C.FERMIT S.A.” este infiintata in anul 2005,in baza legii nr.311990 privind organizarea si functionarea societatilor comercile .

DENUMIRE: S.C „FERMIT” S.A.

SEDIUL: str. Aleea Arnauti,nr.6,Ploiesti

FORMA JURIDICA: S.A.-Societate pe actiuni.

CONTACT: 0244 543345

Nr. de inregistrare in registrul comertului: J 1616394

Cod fiscal: R 5154833

Capitalul social al societatii este de 20000 lei reprezentand 20 de parti sociale x 100lei). Capitalul social este integral varsat. Actiunile societatii nu sunt tranzactionate pe piata.

Administrator: Vasile Ion

Obiectul de activitate al societatii este activitatea de fabricare a produselor de panificatie si comercializarea lor in magazinul propriu si altor clienti.

Pe langa aceasta activitate unitatea desfasoara si activitatea de comert cu amanuntul a produselor alimentare si nealimentare in cadrul unui magazin general nespecializat.

Ca urmare a politicii manageriale si aprecierilor din partea clientilor, referitoare la calitatea produselor,societatea este in continua dezvoltare, largindu-se si deversificandu-si sfera de activitate in urmatorii ani.

Conform strategiei de dezvoltare, societatea tinde sa se dezvolte si mai mult in urmatorii 3 ani, prin construirea unei noi brutarii, deschiderea a inca doua puncte de lucru in Ploiesti si acest lucru realizandu-se prin angajarea a inca 10 muncitori calificati.

Regulamentul de organizare si functionare:

Conducatorul unitatii asigura organizarea si functionarea firmei prin compartimentele subordonate.

Compartimentul financiar contabil asigura si utilizeaza resursele financiare ale firmei, asigura conducerea evidentelor contabile conform prevederilor legale (Legea contabilitatii nr.821991), republicata si modificata ulterior; Ordinul (M.F.P.nr.3062002) prin serviciul de contabilitate.

Compartimentul de aprovizionare asigura cu materii prime, materiale si marfuri necesarul firmei; gestioneaza stocurile respective.

Compartimentul de productie asigura prelucrarea materiilor prime si obtinerea produselor finite; gestioneaza stocul de produse finite.

Compartimentul de desfacere asigura prin cele 2 magazine vanzarea produselor finite obtinute in procesul de productie, precum si comercializarea marfurilor aprovizionate; gestioneaza stocurile respective.

Principalii furnizori de materii prime sunt:



S.C. OLTINA S.A, PLOIESTI

S.C. RALU PROD COM S.R.L., ALBESTI-PALEOLOGU

S.C. ENE IMPEX S.R.L, PLOIESTI

S.S. SANCRIS S.R.L, PAULESTI.

Principalii clienti de produse finite:

GRUPUL SCOLAR 1 MAI, PLOIESTI

GRADINITA NR.32, PLOIESTI

S.C. POIANA S.R.L, BLEJOI

SPITALUL ORASENESC, BAICOI

POPULATIA, prin magazinul propriu.

3.2 Impactul economic al aderarii asupra societatii „S.C. FERMIT S.A.”

Norme mai stricte

Potrivit normelor europene transpuse in pachetul legislativ care a intrat in vigoare la 1 octombrie 2006, esential este sa se asigure curatenia exemplara in spatiul de comercializare a painii, dar si a masinilor care transporta marfa sau a navetelor de depozitare. De asemenea, trebuie sa existe fluxuri de productie care sa delimiteze clar painea de eventualele impuritati. Salariatii din brutarii trebuie sa respecte cu strictete normele de igiena. Pentru aceasta, agentul economic trebuie sa asigure in cadrul brutariei atat vestiar, cat si dus pentru angajati. Aurel Popescu a declarat ca desi producatorii estimau ca piata romaneasca va inregistra, in vara acestui an, un aflux de produse din import, in special din Bulgaria si Ungaria, importurile au avansat deja intr-un ritm sustinut. (O. Voinea). Aderarea la UE ofera facilitati comerciale reciproce si o baza pentru stabilitatea economica nationala, regionala si internationala. Aceasta stimuleaza direct si indirect activitatea economica si relatiile comerciale atat in plan national cat si international.

Impactul economic al aderarii se resimte inainte de toate in intarirea democratiei economice, in implementarea unei politici macroeconomice sanatoase, in infaptuirea privatizarii, in restructurarea industriala si agricola, in eficientizarea activitatilor economice. In acest sens, impactul economic al aderarii il putem sesiza pe termen scurt si pe termen lung.

Pe termen scurt, reliefam urmatoarele aspecte:

stimularea activitatii economice, a productiei, indeosebi a celei pentru export;

imbunatatirea exportului sub aspect cantitativ, calitativ si structural;

• stimularea importului rational;

• stimularea infaptuirii restructurarii economice in general si a celei industriale;

• incitarea infuziei tehnologice si stiintifice;

• facilitarea accesului pe variate piete de desfacere;

• imbunatatirea calitatii produselor;

• utilizarea eficienta a asistentei financiare comunitare;

• stimularea cooperarii economice internationale in scopul indeplinirii obiectivelor prioritare din fiecare etapa de evolutie a economiei;

• stabilizarea preturilor pe piata interna si jugularea inflatiei;

• imbunatatirea functionarii pietei monetare;

• stimularea pietei capitalurilor;

• stimularea investitiilor externe;

• eficientizarea comertului traditional;

• stimularea increderii intre partenerii de afaceri romani si straini.

Pe termen lung, aderarea la UE se va concretiza, in esenta, intr-un ridicat nivel de eficienta comerciala obtinut printr-o activitate economica fundamentata pe rationalitate stiintifico-tehnica, manageriala si ecologica, precum si intr-un inalt standard al nivelului de trai si al calitatii vietii populatiei Romaniei, in cadrul economiei umane.

Impactul economic al aderarii se manifesta si prin aceia ca vor fi stimulate schimburile comerciale intre Romania si Comunitate, impulsionandu-se si procesul mai amplu de integrare a tarii noastre cu UE. Odata ce in Romania va fi indeplinita implementarea satisfacatoare a politicii referitoare la concurenta si ajutoarele de stat si totodata vor fi aplicate si alte legi referitoare la o piata extinsa, UE ar putea decide si reducerea progresiva a aplicarii instrumentelor comerciale care realizeaza protejarea fata de produsele industriale din Romania de vreme ce ar avea anumite garantii – comparabile cu cele existente in interiorul pietei interne – de eliminare a concurentei neloiale.

Impactul economic al aderarii va consta si in crearea de zone de comert liber, prin eliminarea, in perioada de tranzitie a barierelor vamale si a celor netarifare din calea comertului reciproc.

Relevant este si impactul in privinta circulatiei produselor.

Examinarea impactului economic la UE pune in evidenta necesitatea intelegerii corelatiei dintre alinierea preturilor din Romania la cele din tarile UE si nivelul venitului populatiei, si in special al salariilor. In timp ce preturile din tara noastra sunt aduse la nivel european, veniturile populatiei sunt lasate pe seama posibilitatilor financiare precare ale unor agenti economici ineficienti, confruntati cu un dur blocaj financiar.

3.3. Retehnologizarea si modernizarea industriala la „S.C. FERMIT S.A.”

Aderarea la UE nu poate fi conceputa ca un proces care sa vizeze doar lichidari si inchideri de capacitati de productie. Pe baza unor expertize facute de persoane interesate financiar in subevaluarea capacitatilor de productie respective, fiind „inghitite „ pur si simplu de intreprinderi paralele, constituie tocmai pentru a prelua capacitatile de productie si piata de desfacere a vechilor intreprinderi. Inchiderea sau lichidarea unei intreprinderi sunt masuri extreme urmand sa fie aplicate numai in cazul in care nu mai exista nici o solutie.

Preocuparea principala a societatii „S.C. FERMIT S.A.” trebuie sa o constituie retehnologizarea si modernizarea capacitatilor industriale, care au sanse de a deveni rentabile.

Prin retehnologizare si modernizare in lumina exigentelor regionale si globale trebuie mentionate si consolidate preturile castigate pe piata externa.

In procesul de dezvoltare economica pe termen mediu se prevede amplificarea remodelarii capacitatii si structurii productiei industriale, inclusiv prin dezvoltarea si stimularea cooperarii cu parteneri din UE pe fondul consolidarii functionarii economiei de piata.

Strategia stipuleaza „finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale”, precizand ca va recurge la expunerea unitatilor industriale, „ramase in proprietate publica la fortele pietii”.

Sunt prevazute masuri pentru restructurarea sectoarelor energetice si material intensive, a celor cu asupra capacitati, „in sensul reducerii pierderilor” si al obtinerii de sporuri substantele de productivitate.

BIBLIOGRAFIE

• Economie politica, Ion Bucur – Editura Universitatii din Ploiesti – 2005

• Geografie: Manual pentru clasa a 10-a, Prof. Dr. Doc. Grigore Posea, Prof. Dr. Nicu Aur, Editura All Educational,Bucuresti – 2000

• Istorie: Manual pentru clasa a 12-a, coordonator Iulian Cartana, Editura Carminis, Pitesti - 2000



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 931
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site