MANAGEMENTUL INTERACTIUNII - PROIECT-MEDIU

MANAGEMENTUL INTERACTIUNII - PROIECT-MEDIU

Cuprins

1. Impactul mediului asupra proiectelor de constructii

2. Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

1. Impactul mediului asupra proiectelor de constructii

Orice proiect de constructii este afectat substantial de mediul in care este realizat, dupa cum si proiectul realizat poate influenta mediul in care va functiona.

La demararea oricarui proiect este normal sa se analizeze riscurile naturale la care acesta este supus. Romania este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai importante dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren, eroziunea solului si seceta. Fiecare dintre acestea influenteaza proiectele de constructii atat in faza de executie, cat si in faza de exploatare.

Proiectele de constructii se confrunta cu:

Riscuri climatice, care se materializeaza in precipitatii torentiale intamplatoare, seceta si vanturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare. Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor de alimentare cu apa cu implicatii atat asupra duratei de executie, cat si asupra duratei de exploatare a proiectului.

Vanturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducand productivitatea muncii si influentand calitatea lucrarilor, dar si costurile proiectului prin surplusul de cheltuieli pentru asigurarea stabilitatii acestuia in exploatare.

Riscuri seismice. Romania este caracterizata printr-o activitate seismica care se manifesta cu violenta din timp in timp. Regiunile seismice importante sunt localizate in Vrancea, Fagaras, Banat si Maramures. Cele mai puternice seisme subcrustale din Europa sunt inregistrate in Vrancea. Ultimele doua seisme puternice in Romania au avut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala. In 1977 cutremurul a provocat 1570 de victime omenesti, a distrus aproape 33.000 cladiri si a produs pagube la 765 unitati industriale. Aceste conditii impun masuri speciale in proiectare si executie care conduc la cresterea costurilor proiectelor.

Riscuri legate de eroziunea solului. Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole conduc la modificari climatice care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste modificari se materializeaza in pierderi de suprafete agricole si silvice apreciate la 4,5 ha /an in Platoul Transilvaniei, 4,4 ha /an in Platoul Moldovei si la 3,8 ha /an in Sub-Carpatii Buzaului si Gorjului, precum si in Platoul Tarnavelor. Aceste modificari pot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita reducerii fertilitatii solului.

Riscul de inundatii. Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de comunicatii si agriculturii. In Romania se inregistreaza 4000 bazine fluviale care afecteaza aproximativ 35.000 km². Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de zapada sau de amandoua. Pana la 50% din inundatii se inregistreaza primavara. Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisarea padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii solului. In plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si masarea ei in vai si locuri inguste, provocand, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele inundatii catastrofale in Romania au avut loc in anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii care au avut efecte mai reduse, in acest secol, au avut loc in anii 1932, 1938, 1948 si 1994.

Lucrarile de constructii pot reduce riscurile de inundatii pentru unele zone (poduri, amenajari fluviale, baraje), dar pot conduce la cresterea riscului de inundatii daca amplasamentul nu este bine ales, daca proiectul presupune defrisari masive sau daca proiectul stranguleaza anumite vai prin care se deverseaza surplusul de apa.

Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

Unele dintre cele mai mari probleme ale deteriorarii mediului sunt create de incalzirea atmosferei si subtierea stratului de ozon. Ambele sunt amplificate si de ciclul de viata al constructiilor (de la executie pana la postutilizare).

Constructiile consuma cantitati foarte mari de energie si de materii prime, ceea ce reprezinta o grea povara pentru mediul inconjurator.

Cantitatile mari de materiale extrase din contextul natural (piatra din cariere, pietris, nisip din balastiere, lemn din paduri etc.) provoaca rani greu de vindecat mediului natural. Fiecare dintre aceste interventii influenteaza umiditatea, curentii de aer, panzele freatice, stratul fertil al solului etc., ceea ce are repercusiuni costisitoare pentru ecosistemele asupra carora actioneaza.

In perioada de exploatare a constructiilor apar noi factori poluanti reprezentati in principal de consumul de energie si de eliminarea reziduurilor conditionate de folosirea constructiilor (reziduuri menajere la constructiile de locuit si reziduuri industriale, agricole etc., foarte diferite cantitativ si din punctul de vedere al nocivitatii).

Toate acestea reprezinta un mare interes pentru ecologisti, public, guverne, grupuri de interese si impun, din ce in ce mai ferm, o analiza temeinica a impactului asupra mediului ca o parte integranta a exprimarii eficientei economice a proiectelor.

Influentele proiectelor de constructii asupra mediului pot fi de natura fizica, chimica, biologica, social-economica etc.

Drumul de urmat (planul de viitor)

Figura 1. Ciclul pentru asigurarea dezvoltarii durabile

In figurile 1 si 2 se prezinta ciclul ce trebuie parcurs de un proiect pentru asigurarea unei dezvoltari durabile si fazele prin care urmeaza sa treaca proiectul in situatia unor principii si resurse date.

Procesul

Figura 2. Fazele proiectului in conditiile unor principii si resurse date.

De mai bine de doua decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din anul 1972. In cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul international exprimat in Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit in optiune strategica globala pentru secolul urmator.

In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. De aceea, se vorbeste in prezent si in domeniul constructiilor despre dezvoltare durabila si constructii durabile.

Multe dintre proiectele de constructii provoaca perturbatii, uneori ireversibile, asupra mediului (autostrazi, amenajari portuare, canale de irigatii, linii de metrou etc.) si de aceea trebuie sa se intervina inca din etapa de proiectare pentru diminuarea influentei acestora.

Impactul unui proiect asupra mediului poate fi sintetizat in figura 3.

Figura 3. Impactul unui proiect asupra mediului

Impactul proiectului asupra mediului trebuie sa fie evaluat din primele faze (alegerea variantei de proiect, studiul de prefezabilitate) si sa fie luat in calculul aprecierii eficientei proiectului deoarece contracararea acestui impact dupa realizarea proiectului poate conduce la pierderi considerabile pentru investitori.

Managerul de proiect are obligatia sa analizeze impactul proiectului asupra mediului si sa contribuie la eliminarea efectelor negative ale acestuia pentru reducerea influentelor negative asupra parametrilor financiari si economici ai proiectului.