Managementul Operational al Productiei - proiect

Academia de Studii Economice

Facultatea de Management

Managementul Operational al Productiei

- proiect -

Studiu de caz - Metal SRL

Sedinta operativa de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilizarea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj.

Dobre I., dispecerul coordonator, este nemultumit de activitatea programatorilor sai, care stabilesc termene de executie in mod global, fara calcule detaliate.

Situatia capacitatilor de productie, a bazei de materii prime, precum si a experientei lucratorilor sunt bune, totusi, termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt sistematic incalcate.

Analiza tocmai declansata de Dobre I. Este intrerupta de telefonul managerului general, care il convoaca in biroul acestuia.

Este ora 9:00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. se afla si contabilul-sef al unitatii, Teodorescu V., care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat, nu de mult, 50 % din productia unitatii.

In acest moment al discutiei apare Dobre I., care este invitat printr-un gest neprotocolar la masa discutiilor. Politicos, asculta si nu intervine, stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca.

"In plus, domnule manager general, spune Teodorescu V., am fost informat telefonic ca beneficiarul nostru doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei "just in time" (JIT), ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostru partener, de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare."

In acest moment, Vasilescu T., un om calm, dar hotarat, spune: "Domnule Dobre, ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare, prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. Nu mai putem tolera aceste pierderi!"

Abatut, Dobre I. Se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri.

Sectia sa cu pricina este organizata pe baza obiectului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale:

• utilaje de tip 1 (U₁) = doua buc.
• utilaje de tip 2 (U₂) = trei buc.
• utilaje de tip 3 (U₃) = patru buc.
• Locuri de montaj = 12 locuri individuale

Toate utilajele sunt relativ noi si performante.

Se lucreaza in regim de doua schimburi, numai in zilele lucratoare, cu un singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual.

Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita, iar arborescenta constructiva este simpla.

r₂ 2r₁

a r₃ b

A B r₂

r₁r₃

Fig. 1. Diagramele de structura ale produselor

Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat, de comun acord cu clientul, sunt formate din cinci produse A si trei produse B. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A, 3B, 5A si asa mai departe.

Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel:

Tabelul 1

La nivelul sectorului mecanic, s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice, iar in cel de ansamblare, montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.

Prima livrare certa de la beneficiar a fost pe data de 21 noiembrie din perioada programata.

Dupa aceasta revedere a subunitatii de fabricatie, Dobre I. este decis sa gaseasca raspunsul la urmatoarele intrebari:

1. Termenele pretinse de beneficiar se pot respecta?
2. Ce momente de lansare in fabricatie a produselor si componenetelor actestora trebuie sa propuna pentru elaborarea programelor operative?
3. Este mai eficienta ordonantarea produselor (determinarea prioritatilor succesiunilor) sau determinarea momentelor calendaristice de executie ale fiecarui component al lotului de produse?

Il puteti ajuta pe Dobre I.?

Rezolvare

Subactivitatea de programare a productiei

Din documentatia de fabricatie, programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si materiale pe produs, graficul de analiza generala a procesului, gama de operatii, fisa de operatii etc., in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. Astfel,pentru un lot de 5 produse A s-au stabilit urmatoarele devansari, calculate pe baza ciclurilor de fabricatie.

Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 2.

Tabelul 2a

Tabelul 2b

In problema data s-a considerat ca timpul de prelucrare pe operatii inglobeaza si timpul necesar pentru reglarea utilajelor, transportul interoperational etc.

Loturile A si B constituite din cinci produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard. In cazul programarii reale, marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.

Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulata a trecerii lotului prin operatiile succesive stabilite in documentatia tehnica. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse, timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.

Cumularea se face pe ansamblul lotului, adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului, iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component. Pentru calculul duratei devansarii la reperul r₂ pe utilajul U₂ la prima operatie dintr-un lot de produse A se foloseste relatia:

D_{devans r221} = MG + MP + r₂U₃ + r₂U₂ = 65 ore

r₂U₂ = 25 ore

r₂U₃ = 20 ore

MP = 8 ore si MG = 12 ore

Durata ciclului tehnologic

	r2U2=25 ore

Fig. 2

Exemplu de calcul: Ore

r₂U₂ = 20 + 8 + 12 + 25 = 65

r₂U₃ ---------- montaj 20 + 8 + 12 = 40

a = 8 + 12 --- montaj= 20

A = 12 = 12

Modul de determinare a duratei ciclurilor partiale care stau la baza calculului devansarii in executie rezulta si din figura 3 urmatoare:

r₂

a r₃

A

f₁

Fig. 3

Rezulta ca pentru lotul de repere "r₂" durata ciclului de prelucrare este:

5 r₂ (de la u₂ la predare) = 25 + 20 +8 + 12 = 65 ore

5 r₂ (de la u₃ la predare) =20 +8 + 12 = 40 ore

In cadrul subactivitatii de programare a productiei se calculeaza si intervalul dintre doua livrari succesive, pe care il numim tact de livrare (Tl).

Pentru stabilirea tactului de livrare, se determina mai intai fondul de timp disponibil aferent utilajelor si locurilor de montaj, in cadrul unei zile:

u₁ = 2 buc. x 16 ore/zi = 32 ore/zi

u₂ = 3 buc. x 16 ore/zi = 48 ore/zi

u₃ = 4 buc. x 16 ore/zi = 64 ore/zi

locuri de montaj = 12 x 16 ore/zi = 192 ore/zi

Total ore disponibile/zi = 336 ore

Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse "A", dupa cum urmeaza:

Pentru r₁ Pentru r_2:

u₁ : 3 x 5 = 15 ore u₁ = 0 ore

u₂ : 1 x 5 = 5 ore u₂ : 5 x 5 = 25 ore

u₃ = 0 ore u₃ : 4 x 5 = 20 ore

20 ore45 ore

Pentru r_3:

u₁ : 3 x 5 = 15 ore

u₂ = 0 ore

u₃ : 2 x 5 = 10 ore

25 ore

Iar subansamblul a si ansamblul A:

a:8 x 5 = 40 ore

A: 12 x 5 = 60 ore

Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci:

20 + 45 + 25 + 40 + 60 = 190

Pentru stabilirea tactului necesar de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A, la fondul de timp disponibil pe o zi de munca:

TL===0.56 zile, in care:

TnL - volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A;

Tdzi - timp disponibil pe o zi de munca.

Calculul tactului de livrare pentru un lot de produse B este urmatorul:

• timpul necesar pentru executarea reperelor este:

Pentru r₁: Pentru r₂:

u₁ : 3 x 6 = 18 oreu₁ = 0 ore

u₂ : 1 x 6 = 6 oreu₂ : 3 x 5 = 15 ore

u₃ = 0 oreu₃ : 4 x 3 = 12 ore

24 ore 27 ore

Pentru r₃:

u₁ : 3 x 3 = 9 ore

u₂ = 0 ore

u₃ = 2 x 3 = 6 ore

15 ore

• iar in subansamblul b si ansamblul B:

b: 10 x 3 = 30 ore

B: 30 x 3 = 90 ore

Timpul necesar executarii unui lot de produse este deci:

24 + 27 + 15 + 30 + 90 = 186 ore

Tactul de livrare pentru un lot de produse B este:

= 0,55 zile

Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 23 se determina prin cumularea ritmica, alternativa la laturile A, B a tactului de 0,56 respectiv 0,55 zile, la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse, astfel:

Tabelul 3

TL_hm = DL_{h-1, n-1} + TL_h

unde:

TL_hn - termenul de livrare a produselor de tip h din lotul n;

DL_{h-1, n-1 -} termenul de livrare a produselor de tip h -1 din lotul n - 1;

TL_h - tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.

Subactivitatea de lansare in fabricatie

Proprietatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei. Acestea sunt redate in tabelele 4 si 5.

Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii, care sunt predate maistrului impreuna cu documentatia tehnologica, urmand ca acesta sa-i repartizeze pe executanti in ordinea crescatoare a prioritatilor.

Pentru ilustare se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2, 3, 1 ale lotului 3 din produsul A (tabelul 6).

Lista completa a prioritatilor pe fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u₁, u₂ si u₃) este prezentata in tabelele 10, 11 si 12.

Tabelul 4

Tabelul 5

Fise de insotire ale reperelor pe lotul "a₃" (itinerarii)

Tabelul 6

Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate. Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajele u₁, u₂, u₃ si u₄ se gasesc in tabelele 10, 11 si 12.

Pentru utilajul U1:

Tabelul 10

Pentru utilajul u2:

Tabelul 11

Pentru utilajul u3:

Tabelul 12

Simularea procesului de fabricatie

Simularea procesului de fabricatie s-a realizat prin transpunerea pe hartie milimetrica a procesului de fabricatie ce se desfasoara conform sistemului de programare continua a productiei, fara alta interventie a programatorului.