Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Mijloace de comunicare de masa

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DISCURSUL
Tehnici de redactare a discursului media - Evenimentul si faptul de presa
Persuasiunea la nivel de masa
NEGOCIEREA – FORMA PRINCIPALA DE COMUNICARE
ADAPTAREA COMUNICARII LA CARACTERISTICILE STABILE ALE PARTENERILOR: DIALOGUL TEMPERAMENTELOR
Comunicarea de Masa – Efecte limitate
CARACTERISTICILE COMUNICARII DE MASA.
Opinia publica si Mass-Media
Structura discursului
Comunicarea in relatia de cuplu

Mijloace de comunicare de masa

Istoria mijloacelor folosite in comunicarea de masa este destul de recenta, deoarece are la baza descoperiri rezultate ale revolutiei industriale, dar si aparitia unor organizatii comerciale, a unor trusturi, concerne, corporatii, interesate atat de productia de masa, cat si de difuzarea de masa, aducatoare de profit.




Presa este desigur cel mai vechi mijloc de comunicare de masa. Produs al erei industriale, ea dispune de toate posibilitatile (tehnice, economice, sociale, culturale) pentru aparitia unor ziare de mare tiraj si la preturi accesibile unui public de masa. Revolutionarea tehnicii imprimeriei si inventarea rotativei, de exemplu, au avut consecinte extrem de favorabile asupra producerii ziarului, ajungandu-se ca intre anii 1860-1870 in tari ca Franta, Anglia sau Statele Unite ale Americii sa se imprime 12.000-18.000 exemplare pe ora.

In secolul al XlX-lea presa cunoaste atat o crestere spectaculoasa a numarului de ziare si a tirajului lor, cat si o diversificare a acestora, pe categorii de interese, de varsta, de profesie, de apartenenta sociala si politica, de pregatire intelectuala etc. Este unanima aprecierea ca, varsta de aur a marilor cotidiane este aceea a anilor 1890-1920, marcata de aparitia unui mare numar de ziare si in tiraje impresionante.

In secolul al XIX-lea apar si institutii specializate in comunicarea de masa - agentiile de stirinascandu-se astfel si publicul modern. Astfel, in 1832 Charles Auguste Havas infiinteaza la Paris un birou de stiri, care in 1835 va deveni agentia de presa Havas, o agentie internationala, care-si propunea sa ofere ziarelor stiri din diverse domenii. Ulterior, in 1849, ia nastere la Belin, agentia Wolf iar in 1851 este creata agentia engleza Reuter. In 1848 se constituie prima agentie de presa americana - Associated Press.

Secolul al XX-lea a adus o extraordinara imbogatire si diversificare a presei, atat in ceea ce priveste tehnica de imprimare, cat si in ceea ce priveste calitatea ziarelor, comercializarea si difuzarea lor. Caracteristic pentru aceasta etapa este ca presa cunoaste in paralel un proces de diversificare si unul de specializare. Se poate constata, astfel, existenta unei prese politice, care exprima opiniile unor grupuri sociale sau politice; a unei prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decat cititorii avizati, ai unor grupuri restranse; a unei prese specializate (cu caracter sportiv, economic, juridic etc); a unei prese literar-artistice; a unei prese pentru femei, pentru copii si adolescenti, de popularizare stiintifica, a presei centrale, dar si locale; a presei de scandal etc.

O etapa deosebit de importanta in dezvoltarea comunicatiilor moderne, ca instrument al comunicarii de masa, a fost determinata de tehnologia din domeniul electricitatii si electronicii. Este perioada care marcheaza aparitia telegrafului, a telefonului, fonografului, radioului, cinematografului, televiziunii.

Privind evolutia mass-media din perspectiva istorica, Alvin Toffler distinge trei moduri diferite de comunicare, in termenii sai, trei valuri.

In Primul val, caracteristic societatilor agrare, dupa opinia sa, „majoritatea comunicatiilor circulau din gura in gura si fata-n fata, in cadrul unor grupuri foarte mici. Intr-o lume fara ziare, radiou sau televiziune, singura cale ca un mesaj sa atinga o audienta de masa era aceea de a aduna multimea. Multimea a fost, de fapt, primul mass-medium”[1].

Sistemul de comunicare specific celui de Al doilea val avea la baza productia de masa din fabrica si presupunea aparitia mai multor comunicatii la distanta, ceea ce a dus la nasterea oficiului postal, a telegrafului si a telefonului. Noile fabrici aveau nevoie de o forta de munca omogena conducand la inventarea mass-media pe baza tehnologica, „ziarele, revistele, filmele, radioul si televiziunea, fiecare capabile sa transmita acelasi mesaj simultan spre milioane de receptori, au devenit principalele instrumente de masificare in societatile industriale”[2] afirma Alvin Toffler.



Spre deosebire de sistemele anterioare, sistemul din Al Treilea Val, „isi specializeaza produsele imagistice si trimite imagini, idei si simboluri diferite unor segmente de populatie, piete, categorii de varsta si profesiuni, grupari etnice sau ca stil de viata, ochite cu grija”[3].

Aceasta diversitate a mesajelor si mediilor de transmisie este explicata prin caracterul tot mai eterogen al fortei de munca. Aceasta este si cauza pentru care Alvin Tofler crede ca „de-masificarea” a devenit o trasatura cheie a noului sistem de informare.

In ultimele decenii ale acestui secol o noua descoperire se impune in comunicarea de masa: calculatorul. El este instrumentul care permite ca informatiile sa poata fi pastrate si prelucrate in diverse moduri cu o maxima rapiditate. Prin capacitatea sa extraordinara de a memora cantitati imense de date se modifica profund modalitatea de comunicare, calculatorul ocupand un rol fundamental in evolutia societatii, in general, a presei, in special. In lumea presei calculatorul devine nu numai o importanta banca de date, ci si o modalitate moderna de editare, prin prelucrarea stirilor, punerea lor in pagina, titrarea lor, realizarea propriu-zisa a ziarelor si revistelor. Uriasul potential de comunicare al calculatorului rezulta din introducerea tehnologiei informatice care, in esenta ei, este profund comunicationala.

Procesul de informatizare determina transformari substantiale in sfera comunicarii. Se modifica mediul de comunicare, care devine unul specializat, destinat doar cunoscatorilor, fapt care provoaca anumite inegalitati in procesul comunicarii. Totodata, se impune tendinta de mondializare a contextului comunicarii, ceea ce inseamna integrarea comunicarii intr-o industrie a comunicarii, care conduce la asigurarea accesibilitatii ei.

Comunicarea prin Internet

Internetul a revolutionat lumea computerelor si comunicatiilor. Inventii ca telefonul, radioul, computerul au format solida fundatie pe care sta Internetul, acesta fiind cel mai folosit multimedia la ora actuala. Internetul este un mecanism de difuzare a informatiei si un mediu de colaborare si interactivitate intre indivizi si calculatoare fara limite de ordin geografic.

Prima idee despre o retea globala de acest tip a fost conceputa in 1962 de catre J.C.R. Licklider, care a avansat conceptul de „galactic Network'. Ideea a parut destul de interesanta, iar in 1966 era prezentata in cadrul unei conferinte ARPANET (Advanced Research Projects Agency). La sfarsitul anului 1969 proiectul era pus pe picioare de catre Departamentul de Aparare al SUA, pentru a asigura transferul informatiilor in cazul unui razboi ce ar fi facut ca folosirea celorlalte linii de comunicare sa fie imposibila sau periculoasa. Pornita acum 30 de ani ca unealta servind unui scop militar, Internetul a ajuns sa domine lumea comunicarii. Reteaua a fost prezentata public la Conferinta Internationala de Computere si Comunicatii in 1972. Cercetatori din diferite state ale lumii au avut posibilitatea de a vedea si de a invata despre „retea”.

In anul 1986, Fundatia de Stiinte Nationale incepe dezvoltarea NSFNET (National Science Foundation), care acum reprezinta coloana vertebrala pentru Internet in Statele Unite; acest mijloc de comunicare dezvoltandu-se foarte repede, asa cum nici unul dintre mijloacele de comunicare nu s-a dezvoltat vreodata.

Internetul este o gazda primitoare: exista site-uri ce protesteaza fata de politicile considerate nedrepte, sau site-uri create de unii pentru a-si reprezenta natiunea. Internetul a evoluat enorm, modul in care comunitatile se manifesta prin intermediul acestuia variind de la comic la dramatic. Astfel, Internetul poate fi deopotriva un imens Disneyland, o tribuna politica, sau chiar biserica. Legatura dintre societatea actuala si Internet este foarte stransa, marturie stand miliardele de dolari ce „navigheaza” de la magazinle on-line catre producatori si ritmul ametitor cu care reteaua se extinde.

Proclamand instalarea unei noi ere in istoria Internetului, incepand cu anul 2000, Bill Gates a declarat: „Paginile web se vor transforma radical, in anul ce vine, din simple furnizoare de informatii in centre de servicii interactive, care vor permite utilizatorilor acces rapid la datele, bunurile si serviciile pe care le doresc. Ne aflam in fata unei explozii de tehnologii noi, instrumente si retele noi care vor transforma in intregime know-how-ul informational actual. Internetul devine o platforma puternica prin intermediul careia companiile vor oferi o gama infinita de servicii, o platforma accesibila atat prin retele de transmisie prin cablu, cat si prin retele de comunicatii mobile”[4]. In ceea ce priveste tanara generatie de utilizatori, Bill Gates afirma: „copii care se nasc in era Intemetului - asa numita Generatie I - vor trebui sa faca fata provocarilor si oportunitatilor generate de acest impact tehnologic de o nemaiintalnita amploare” .



Maria Cornelia Barliba vede in computer un erou mitic al epocii contemporane     si cauta raspunsuri privind evolutia relatiei om-calculator in perspectiva viitorului: „Vom putea gandi calculatorul ca avand dreptul sa ocupe un anume loc intr-un “tablou al elementelor” existentei? Va aparea in perspectiva un nou Mendeleev, care sa descopere acest loc destinat calculatorului si generatiilor sale? Vom invata o noua istorie, o istorie comuna, a umanului care se dezvolta paralel sau concordant cu generatiile electronice? (…) Va fi computerul eroul comunicarii? Fara genealogie olimpiana, posedand “magii” contemporane si viitoare, acesta va modifica destinul oamenilor, va participa la aparitia unei noi meniri a omului in Univers?[6]” se intreaba autoarea. Si tot ea formuleaza un raspuns fara echivoc: „Computerul va universaliza nevoia de dialog a fiintei umane intr-o forma contemporana, dar, mai ales, in forme ale viitorului comunicational. La fel ca Dialogurile platoniciene, poate nu va formula concluzii si va pastra cu grija frumusetea si bogatia limbii naturale, asa cum opera filosofului antic devenea idealul limbii clasice grecesti. Tehnologia informationala va da fiinta unei noi realitati, existenta artificiala. Prin codurile si limbajele sale, ea va aspira nu numai la siguranta si destinderea sensurilor univoce, ci si la participarea la procesul mai larg al democratizarii vietii sociale” .



Tofler, Alvin, Powershift - Puterea in miscare, Editura Antet, Bucuresti, 1995, pp. 349 – 350.

Toffler, Alvin, op. cit., p. 350.

Ibidem.

Apud., Tran, Vasile, Stanciugelu, Irina, op. cit., p. 126.

Ibidem

Barliba, Maria Cornelia, Paradigmele comunicarii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987, p. 204, 205.

Barliba, Maria Cornelia, op. cit., p. 206.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 937
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site