Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


SURSE EXTERNE PENTRU COMUNICAREA UMANA

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic




SURSE EXTERNE PENTRU COMUNICAREA UMANA




Faptul ca omul poate contribui personal la orice situatie de comunicare este un lucru deosebit. El are idei, sentimente, o valoare ca om si reactii, raspunsuri senzoriale, motrice pe care le scoate la iveala in momentul in care simte ca e bine sa efectueze o actiune, sa ia o decizie.

In timp ce pentru marea majoritate a situatiilor de comunicare exista o componenta personala, mare parte din ceea ce spune subiectul va trece dincolo de personalitatea sa. Foloseste in conversatie informatii pe care le-a obtinut de la altii. Cand discuta politica impreuna cu un prieten, se poate referi la ceva citit in ziar, la comentarii facute de altii in prezenta sa, sau la o discutie auzita la radio. La serviciu, cand are de facut un raport de activitate poate sa expuna informatii adunate de la colegi.

Cand vorbeste despre ideea ca o femeie sa aiba un loc de munca, egal cu al barbatului, poate sa-si sustina argumentele cu ajutorul unor articole citite sau din experienta altora. Incepe cu sine - cu ceea ce gandeste, simte si stie. Apoi isi depaseste experienta personala imbogatind-o cu idei de la altii, cu surse externe.

Scopul acestui paragraf este sa ne ajute sa descoperim bogatia de informatii din jurul nostru, informatie care reprezinta un continut potential pentru comunicare si sa ne incurajeze, sa continuam si sa ne extindem sursele de informatii.

Informatia luata din surse externe devine mijloc de comunicare. Asculta-te dar asculta si de altii. Incearca sa utilizezi formulari ca: 'Dl profesor a spus azi in clasa …' sau 'Un hipnotizator in spectacolul lui a spus ca va …' sau 'Autorii cartii «Casatorie libera» considera ca …'.

Sugestii

Scrieti patru comentarii pe care le-ati facut recent sau pe care le-ati auzit si care mentioneaza o a treia persoana ca sursa de referinta.

Surse externe va pot furniza foarte multe tipuri de informatii, incluzand fapte, realitati, adevaruri, exemple, opinii, idei si sentimente.

* Realitatea este o informatie incontestabila de genul 'Filmul incepe la ora 8', 'Primul semestru se termina pe 20 decembrie', 'La magazinul lui Matache se vinde carne de vita'. Realitatile sunt verificabile.

Sugestii

Asculta-te pe tine insuti. Ce adevaruri (realitati - fapte) ai transmis altora, realitati ce tu insuti le-ai aflat din surse externe? Noteaza-le mai jos, consemnand si sursa.

* Povestirea face parte in mod natural din comunicarea zilnica. Asculta povestile pe care le spui despre altii. De asemenea, fii atent la povestirile pe care unii oameni le spun despre altii. Descrie pe scurt trei astfel de povestiri ('I-am spus unui prieten o povestire despre vremea cand tata isi cauta de lucru').

* Studiul de caz tinde sa faca parte din viata noastra profesionala. De exemplu, un reprezentant sindical incercand sa selec teze noi membri ar putea prezenta studiul de caz al unui muncitor particular care a beneficiat de sustinerea colectivului. O persoana care cere marirea de salariu pentru unul dintre muncitori ar putea da exemplul activitatii persoanei respective in acel post din perioada cand aceasta a fost concediata pana in momentul respectiv.

Sugestii

Puteti sa va ganditi la unul din momentele in care dv. ati fost subiectul unui studiu de caz ori ati prezentat cazul altcuiva? Descrieti-l la exemplul de deprindere a intercomunicarii.

* Discutand continutul de idei cu altii, ii folositi pe ceilalti sa va ajute in clarificarea gandurilor, sa va ofere noi puncte de vedere si sa va ajute sa va desfasurati ideile in continuare. Nu aveti in vedere o lupta, ci incercati sa impartasiti si altora modul propriu de a privi astfel incat amandoi sa fiti castigatori in aceasta interactiune.

* Discutarea de opinii incepe de obicei prin afirmatii care indica faptul ca nu a fost luata inca decizia finala, ca nu v-ati format inca o opinie de neclintit. Apreciati aceste afirmatii astfel: 'Stii, incep sa cred ca a te casatori nu mai e de nici un folos', 'Nu inteleg ce-or fi vazand ai mei in meditatie. Cred ca e pierdere de timp', 'De ce or fi vrand cu totii sa-I voteze pe Republicani anul acesta? Nu e oare numai un necaz in plus?'.

Afirmatiile exprimand nehotarare incurajeaza de obicei explorarile ulterioare.

Sugestii

Ce idei ati urmarit impreuna cu altii in ultimele zile?

Scrieti cateva dintre acestea pentru exercitiul propus de comunicare.

Sugestii

Discutand aceste idei, v-ati referit si la opiniile altora? Pentru fiecare idee inscrisa mai sus, se inregistreaza si informatii utilizate in discutie, informatii culese din surse externe: un articol de ziar, o conversatie cu un prieten, o carte.

Mentionati corect informatia si sursa.

* Sentimente

Sentimentele celorlalti, ca si ideile lor, pot deveni subiect de comunicare. De exemplu, vorbind cu o persoana recent divortata, ai putea face comentariul: 'Ar trebui sa cititi «O femeie singura»'. Autorul vorbeste despre frica si singuratatea prin care aceasta a trecut cand a trebuit sa tina tot menajul singura. Apoi ne spune cum s-a impacat cu aceste sentimente. Cred ca veti gasi felul ei de a fi relaxant si in stare sa va ajute. Sau, intr-o discutie meditativa despre a trai impreuna cu cineva si a fi casatorit, ati putea sa va referiti la experienta unui prieten intr-un astfel de comentariu: 'Radu a convietuit cu Paula inainte de casatorie. El spune ca e o diferenta considerabila, ca fiind casatorit are un sentiment de securitate pe care nu l-a simtit niciodata pana atunci. De asemenea, pare a fi mult mai legat de Paula. Se pare ca se simte intr-adevar responsabil pentru fericirea ei'. Trecand de bariera propriei experiente, poti vorbi cu sensibilitate si spirit de observatie despre sentimente pe care nu le-ai avut niciodata.

Sugestii

Ganditi-va la conversatiile mai recente.

V-ati referit vreodata la sentimentele unei alte persoane?

Dati trei exemple pe care vi le amintiti.

* Conversatia sau prezentarea formala

Ce se intampla cand nu mai avem nimic de zis intr-o convorbire? Trebuie indemanare pentru a incheia o conversatie sau o prezentare in mod frumos, elegant ca si atunci cand incepem o conversatie, primul pas este sa ne dam seama ce vrem de la ascultatori. Respectiva apreciere ne va sugera in ce mod trebuie sa incheiem.

Daca dorim un raspuns imediat (un sfat, reactii la o propunere, un acord) putem incheia sugerand un feed-back: pui o intrebare, propui un vot, dai o lista la semnat. Daca nu vrei decat ca ceilalti sa plece cu un bagaj de cunostinte, poti sa termini cu un rezumat al ideilor principale. Daca vrei sa dai un sfat ascultatorilor, poti sa inchei cu o reluare a argumentelor urmata de o concluzie puternica trasa din prezentare ( ex.: 'Marea majoritate a cazurilor de moarte este cauzata de fum si nu de flacari; cea mai mare parte a cazurilor de intoxicare se intampla noaptea in timpul somnului; mare parte a mortilor au drept cauza panica'. 'Un sistem de detectare a fumului ne avertizeaza de la prima aparitie a focului si ne da timp sa ne adapostim. De aceea, va sfatuiesc sa cumparati chiar azi un astfel de sistem de alarma').

Sugestii

Subiectul va decide sa incheie conversatia sau prezentarea in mod ferm. Incearca mentinerea unui ritm sustinut - sa lati gandurile si vocea sa se stinga intr-o soapta, - ori poti sa inchei abrupt, in stilul 'Asta-I tot, baieti!'.

Cand termini o conversatie normala, intre cunoscuti, iti trebuie aceeasi pricepere, abilitate.

Cum termini o convorbire telefonica? Spunand brusc: 'Ei, acum trebuie sa plec. Te sun mai tarziu', sau incerci sa o 'dregi' spunand ceva de genul 'Draga F., iti multumesc ca ai stat sa-mi asculti necazurile in noaptea asta. Intr-adevar mi-ai fost de ajutor. Voi face cum mi-ai spus. Voi vorbi maine cu instructorul si ii voi cere o amanare. Te sun maine si-ti spun ce-am rezolvat'.

Profesorii se opresc brusc la sfarsitul orei sau incearca sa faca un rezumat cu ceea ce s-a rezolvat in timpul lectiei si prezinta programul pentru ora urmatoare?

Cand va duceti la psiholog, la doctor, la un potential patron, cum va sugereaza ca intalnirea a luat sfarsit? Psihologul spune oare: 'Gata?'. Cum are loc despartirea? 'Stiti cand veti mai vedea respectiva persoana?'.

Se spune ca pentru a termina o conversatie sau o prezentare iti trebuie putina agresivitate . Trebuie sa fii gata sa intrerupi relatia verbala, sa fii concis. Astfel, vei lasa puncte nerezolvate.

Trebuie sa-ti aduni curajul si energia sa faci ultimul pas: sa termini prezentarea si conversatia astfel incat atat tu cat si ascultatorii sa stie ce ai incercat sa rezolvi si ce se va intampla mai departe.

Ca atare, credem ca pentru a te exprima bine iti trebuie pregatire, capacitate in concentrare si experienta practica pentru ca sa poti lua in mod constant decizii despre ce si cum ai vrea sa spui ceea ce ai de transmis.

Daca ai putea sa-ti formezi un plan foarte clar in minte (inainte de a deschide gura) exista sansa ca ideile sa curga fluent.

Pe de alta parte, daca inca din start esti confuz, probabil ca vei deveni agitat si nervos incercand sa-ti prezinti ideile. Planificand mental ideile si sentimentele comunicarea va deveni mai lejera si mai eficienta.

Sugestii

Urmatoarele activitati pe care vi le sugeram pot fi desfasurate in afara orelor de program. Cu aprobarea profesorului, familiei, sefului de birou etc., alegeti pe cele mai interesante si mai folositoare.

Duceti-va la o petrecere, la o scoala, facultate, discoteca etc., sau oriunde oamenii se intalnesc pentru prima oara. Ascultati cum isi incep conversatia. Faceti o lista cu 'moduri de incepere a unei conversatii'. Confruntati aceasta lista cu cele ale colegilor, separandu-le pe acelea care sunt eficiente si de ce si care credeti ca sunt ineficiente si de ce.

Priviti o emisiune de varietati. Observati cum isi incheie programul fiecare actor. Face o plecaciune? Isi ridica bratele? Spune 'multumesc'? Termina cu un cuvant de bun ramas sau se retrage treptat.

Pregatiti o scurta prezentare cu titlul 'Cum sa-ti iei ramas bun cu tact?'.

Priviti o conversatie la televizor. Ascultati cum gazdele isi prezinta oaspetii. Cum incep conversatia si cum trec de la un oaspete la altul.

Alcatuiti o lista cu tehnicile observate. Gasiti un mijloc, un criteriu de a le organiza si categorisi in cadrul unei prezentari clare si concise.

Observati-va profesorii, sefii din cadrul activitatii profesionale.

Cum folosesc gesturile sau miscarea pentru a ilustra sau a sublinia ceea ce vor sa spuna? Folosesc materiale vizuale?

Pregatiti o scurta prezentare cu titlul 'Tehnici non-verbale care sporesc efectul unei activitati'.

Fiti atenti la modul cand voi insiva folositi tehnicile non-verbale.

Urmariti o demonstratie de tipul 'Cum sa …?' (o demonstratie cu prezentarea unei retete de bucatarie, o lectie de yoga la TV etc.). Oare fiecare pas urmeaza in mod logic? Au existat momente de nelamurire? De ce?

Scrieti o scurta evaluare a eficacitatii demonstratiei.

Pregatiti o scurta prezentare in care comunicati cuiva cum sa faca ceva (cum sa replanteze plantele, cum sa ia pulsul). Sau, explicati ceva ce tineti neaparat ca ceilalti sa priceapa (cum ajunga 'sa fii meditativ', ce inseamna 'analiza tranzactionala' etc.).

Construiti cel putin trei aspecte pentru a vedea reactia ascultatorului.



Cititi-va prezentarea in fata colegilor.

Vorbiti colegilor despre o decizie importanta recenta. Fiti atenti la modul cum selectati punctele pe care vreti sa le atingeti si cum le organizati. Pentru obisnuinta, inainte de prezentare verificati sirul gandurilor, al ideilor.

Explorarea carierei profesionale ca sursa de intercomunicare

Activitatile sugerate sunt destinate sa va ajute sa explorati relatia dintre priceperile avute in vedere si profesii variate. Selectati-le pe cele mai interesante si mai folositoare.

Sugestii

Descoperiti cum sunt asamblate reportajele de stiri (priviti stirile noptii in mai multe randuri, intervievati pe cineva de la postul de radio local sau de la statia TV, vorbiti cu studentii de la Departamentul Stiri din Facultatea de Jurnalistica sau de la o alta facultate apropiata, si/sau imprumutati carti de la biblioteca.

Pregatiti o scurta prezentare pentru colegi, intitulata: 'Cum se realizeaza un reportaj de stiri?'.

Observati (si daca este posibil, vorbiti cu oricare dintre urmatorii: seful unui restaurant, o stewardesa ori un steward, un receptioner.

Cum intampina pasagerii, clientii? Cum incearca sa retina numele oamenilor? Au fraze standard folosite tot timpul? Cum incearca sa-i faca pe clienti sa se simta bine?

Scrieti un paragraf in care sa va rezumati observatiile.

Gasiti materiale in care se afla interviuri pentru un post (cititi in carti, vorbiti cu un director de personal, de exemplu). Ce sfaturi gasiti despre modul cum sa incepi un interviu, cum sa prezinti o informatie despre tine insuti in mod clar, eficient, si cum sa inchei in mod elegant interviul?

Spuneti colegilor ce ati remarcat. Sau gasiti un partener pentru a prezenta o gluma-interviu in fata colegilor de facultate.

Vorbiti cu cineva care practica designul (duceti-va la Departamentul Arta din facultate sau consultati cartea de telefon pentru a gasi informatii despre specialisti graficieni). Ce principi de organizare urmareste aceasta persoana cand aranjeaza materialul? Aceste principii, sunt ele similare sau diferite de cele ale organizarii ideilor?

Desenati un poster care infatiseaza principiile esentiale in design si aratati-le colegilor.

Vorbiti cu bibliotecarul facultatii sau al bibliotecii orasenesti despre cum e aranjata biblioteca. Ce principii de organizare urmareste? Realizati o diagrama a bibliotecii si prezentati-o colegilor, explicand ce, cum si de ce este asa organizata.

Vorbiti cu managerul unui super-magazin despre modul cum aranjeaza mancarea in rafturi. Cum decide organizarea?

Explicati colegilor cum este organizat un magazin (spune-i cum sunt grupate marfurile, ce vedeti mai intai cand intrati in magazin etc.).

Aflati cum decide un arhitect privind forma unei case. De ce sunt camerele aranjate intr-un anumit mod?

Faceti o lista de intrebari pe care arhitectii si le pun inainte de a se hotari asupra designului unei case, si discutati lista impreuna cu prietenii si colegii pentru a incerca un pattern mental de depistare a structurarii gandirii si ulterior pentru a beneficia de o comunicare eficienta.

serie de activitati sunt proiectate pentru a va da sansa sa priviti cariera profesionala drept relatie in dinamica.

Selectati cele mai interesante si utile activitati profesionale.

Sugestii

Vorbiti cu persoane care sunt in activitate profesionala. Discutati despre modul in care functionarii, colegii ii ajuta sa aiba incredere in ei insisi si in munca lor.

Li se dau sporuri de salariu? Sunt promovati pe scara ierarhica? Primesc prime? Se fac periodic evaluari?

Rezumati concluziile in cateva randuri.

Vorbiti cu instructori: un profesor, un pilot care ii antreneaza pe altii, o asistenta sefa etc.

Cum isi invata studentii, subordonatii, colegii astfel incat acestia sa deprinda si ei tainele meseriei? Se poate ca ei sa fie pusi in situatia sa observe si abia ulterior sa lucreze sub supraveghere.

Alcatuiti un set de 'puncte de sprijin' in construirea independentei personale. Oferiti cate un exemplar colegilor si discutati punctele de sprijin impreuna.

Vorbiti cu unii din prietenii vostri care au vechime apreciabila in munca despre modul in care pot fi evitate conflictele la locul de munca.

Exista o cutie pentru sugestii? Se fac intalniri periodice in care oamenii isi expun problemele? Sefii le asculta doleantele?

Intrebati prietenii care sunt cele mai bune metode pentru rezolvarea conflictelor. Ce va sugereaza ei?

Scrieti unui Departament de control fictiv sugerand o metoda specifica de rezolvare a conflictelor.

Unii autori consacrati afirma: 'Dupa cum te descurci in postura de comunicator se vede si cate teluri ai in viata, la cate cursuri esti inscris, ce profesii ai avut, ce sperante de viitori ai, ce oameni ti-au fost prieteni, ce tip de persoana ai decis sa ceri in casatorie'. Prin aceasta parte a materialului nostru ti s-a cerut sa priveste indeaproape la tine si la ceilalti, sa identifici ce vrei si de ce ai nevoie in procesul comunicarii cu ceilalti, si sa te angajezi in activitati variate care sa te ajute sa-ti imbunatatesti capacitatea de a comunica. Speram sa inchei acest exercitiu cu mai multa incredere in tine ca persoana care comunica, cu un mai mare simt al controlului asupra 'destinului' in diverse situatii de tip comunicativ, si cu o mai buna apreciere a complexitatii in procesul comunicarii umane.

Speram ca si dupa ce va trece mult timp de la parcurgerea materialului, veti continua sa apreciati satisfactia personala si beneficiile care se pot trage din comunicarea efectiva.

La fel, ca nu veti pregeta niciodata sa incercati sa va exprimati sau sa ascultati si sa raspundeti celorlalti. Daca apreciati in mod real felul cum comunici - daca intr-adevar vreti ca oamenii sa inteleaga ce vreti sa spuneti; daca va intereseaza intr-adevar oamenii si ce vor ei sa spuna - atunci veti afla efortul, concentrarea si riscul pe care il presupune si pe care il merita o comunicare eficienta.

Sugestii

Timp de o saptamana cititi articolele cu sfaturi dintr-un ziar cunoscut. Cate dintre raspunsurile la scrisori sugereaza schimbari specifice in comportament ca mod de a analiza problemele? Cate probleme par a fi in legatura cu nevoile (interactiunii) personale: adeziune, afectivitate, control, dezvaluirea sinelui; cate articole despre independenta si egalitate? Selectati 3 scrisori si raspunsuri care va intereseaza, cititi-le in fata colegilor si discutati despre nevoile ascunse in spatele problemei si eficacitatea solutiilor sugerate.

Vorbiti cu cel putin 6 persoane despre motivele terminarii unei relatii: parasirea unui post, terminarea unei relatii romantice, plecarea de acasa, incheierea unei prietenii, abandonarea scolii, schimbarea psihologului.

Care dintre motivele mentionate par sa aiba legatura cu nevoile interpersonale si cu problemele de comunicare? Rezumati descoperirile voastre si prezentati concluziile in fata colegilor de facultate, de birou etc.

Fiti atenti la ce cred ceilalti despre casatorie, prietenie, dragoste.

Cautati poezii, felicitari, carti, benzi comice, tratate de filosofie si psihologie. Selectati trei afirmatii despre prietenie, dragoste sau casatorie si prezentati-le colegilor. Comparati aceste afirmatii cu informatiile teoretice despre 'relatii satisfacatoare'.

Intervievati persoane care traiesc in azilul de batrani. Vorbiti-le despre pierderea senzatiei de utilitate si pierderea independentei la batranete.

Aflati cum lupta ei sa-si pastreze independenta? Ce se intampla cand devin mai putin independenti? Ce fel de relatii au cu ceilalti?

Discutati ceea ce ati obtinut cu alte persoane apropiate.

Cititi una din cartile 'Jean Cristophe' de R.Rolland, 'Tom Jones' de Fiedling, 'Hiroshima - mon amour' de Simone de Beauvoire. Intr-o expunere orala sau scrisa expuneti liniile directoare ale autorilor in ceea ce priveste dragostea, sacrificiul, prietenia in lumina caracteristicilor unei relatii complete a unei intercomunicari.

Parcurgeti: 'Doamna Bovary' de G.Flaubertg, 'Romeo si Juieta' de W.Shakespeare, 'Don quijote de la Mancha' de M.Cervantes, 'Anna Karenina' de L.N.Tolstoi. Rezumati principalele idei intr-o lista de linii directoare pentru lupta dintre bine si rau, pentru ideea de sacrificiu, pentru emblema femeii cu atitudini diferite. Discutati aceste puncte principale cu prietenii, cu colegi, comparandu-le cu sugestiile proprii.

Cititi una din operele 'Faust' de Goethe, 'Casa inimilor sfaramate' de G.B.Shaw sau 'Sonata Kreutzer' de Tolstoi.

Subliniati ideile importante din aceste carti si alcatuiti o lista cu modalitatile care ne arata ca cineva se preocupa de succesele, insuccesele, reusitele, dezamagirile si bucuriile noastre - se preocupa de soarta unei persoane. Cand e cazul, daca puteti 'traduceti' ideile abstracte in actiuni si fapte prin care ne dam seama ca o persoana tine la alta.



Mayer & Quellet, 1991; Judd C.M., Smith E. % Kidder L.H., 1991.
J.Collins, 1992; Cialdini, 1988; Moscovici S., 1985; Pérez J.A., 1986.

2. EXERCITII PENTRU REALIZAREA NEGOCIERILOR (SUGESTII)

Acesta este folosit pentru a demonstra asertiunea lui Chomsky, conform careia oamenii care comunica trec dintr-o structura de profunzime intr-o structura de suprafata, eliminand sau omitand unele elemente ale mesajului transmis, adaugand unele informatii sau stimuli noi la mesajul original, distorsionand sau schimband intelesul unor parti din mesajul care se intentioneaza a fi transmis.

Exercitiul are 4 etape.

ETAPA nr. 1 O fotografie este aratata grupului (pentru 2 sau 3 minute). Participantii trebuie sa descrie cu cat mai multe amanunte imaginea respectiva. Cerinta este ca ei sa realizeze aceasta sarcina cu un grad de acuratete cat mai ridicat. In mod normal ei uita sa mentioneze unele elemente, adauga altele si distorsioneaza intelesul unor caracteristici ale imaginii respective.

ETAPA nr. 2. Examinatorul spune cu voce scazuta o fraza unui participant, care trebuie sa o repete persoanei din apropierea lui si se continua in acest fel pana cand ultimul participant o transmite cu voce tare intregului grup. Membrii grupului compara prima declaratie (fraza initiala) cu ultima.

Concluzia care se desprinde ar fi urmatoarea: 'comunicarea pura (primara) nu este imposibila, dar este foarte dificila'.

ETAPA nr. 3. Operatorul fara sa spuna nimic, strange mana intr-un mod lipsit de energie unuia din participanti ('peste mort'). Acestuia i se cere apoi sa comunice impresiile sale celorlalti din grup care analizeaza diferite presupuneri, supozitii culturale in legatura cu acest mod de a strange mana.

Usoara strangere de mana (de tip 'peste mort')

Participantii completeaza spatiile libere din tabel.

ETAPA nr.4. Grupul examineaza o lista de semnale nonverbale, potentiale intelesuri culturale, impactul lor asupra procesului de negociere.

Semnale nonverbale

Potentiale intelesuri culturale

Impactul asupra negocierii

1. Expresii faciale

· Nemultumire
· Satisfactie
· Consternare

Altele:

Poate insemna ca persoana este:
· Sceptica sau………
· Sarcastica sau……..
· Aroganta sau ……..

Acest semnal nonverbal poate conduce la:
· Reactia de aparare
· Reactii emotionale
· Suparare

2. Gesticularea
· Subliniere
· Punctare
· Pumni inclestati
· Altele:

· Incearca sa vorbeasca pentru a se face corect inteles
· Suparare sau……….
· Insolenta sau………

· Rezistenta
· Lupta
· Intrerupere a negocierilor

3. Tonalitatea
· Nivel scazut
· Nivel ridicat
· Ton foarte scazut
· Altele:

· Sigur pe sine sau….
· Emotionat sau…….
· Reticent sau……..

· Neincredere
· Retragere
· Atentie

4. Pozitia corpului
· Asezat pe marginea scaunului
· Picioarele incrucisate
· Balansarea picioarelor
· Altele:

· Nervozitate sau……

· Expectatie sau…….

· Iritare sau………..


· Tensiune

· Argumente noi

· Contraargumente

Altele (se completeaza de catre grup)


1. Expresii faciale

· Nemultumire

· Satisfactie

· Consternare

· Altele:

2. Gesticularea

· Subliniere

· Punctare

· Pumni inclestati

· Altele:

3. Tonalitatea

· Nivel scazut

· Nivel ridicat

· Ton foarte scazut

· Altele:

4. Pozitia corpului

· Asezat pe marginea scaunului

· Picioarele incrucisate

· Balansarea picioarelor

· Altele:

Poate insemna ca persoana este:

· Sceptica sau………

· Sarcastica sau……..

· Aroganta sau ……..

· Incearca sa vorbeasca pentru a se face corect inteles

· Suparare sau……….

· Insolenta sau………

· Sigur pe sine sau….

· Emotionat sau…….

· Reticent sau……..

· Nervozitate sau……

· Expectatie sau…….

· Iritare sau………..

Acest semnal nonverbal poate conduce la:

· Reactia de aparare

· Reactii emotionale

· Suparare

· Rezistenta

· Lupta

· Intrerupere a negocierilor

· Neincredere

· Retragere

· Atentie

· Tensiune

· Argumente noi

· Contraargumente


Altele (se completeaza de catre grup)


EXERCITIUL NR. 2

O serie de scurte exercitii sunt folosite pentru a reliefa diferentele culturale in perceptii.

a) Participantii privesc o fotografie semnificand 'Evolutia unei negocieri' si li se cere:

· Sublinierea principalelor mesaje nonverbale exprimate de subiecti;

· Analiza acestora din diferite perspective culturale (cum ar interpreta variatele mesaje un japonez, un latino-american, un nord-american, un african, un european, etc.).

b) Grupul priveste o schita si fiecarui membru i se cere sa descrie schita vazuta intr-un mod complet neutru (figura unui om de exemplu). Dupa un timp ei isi exprima in mod liber parerile si impresiile legate de desen.

Urmeaza o discutie despre:

1. impactul prejudecatilor in procesul de negociere;

2. importanta unei prime impresii atunci cand intalnim pe cineva cu care urmeaza sa negociem;

3. sursele ideilor preconcepute in relationarile interculturale.

c) O negociere simulata in legatura cu tema 'In favoarea sau impotriva avortului' este organizata folosind in acest scop un grup format din 6 persoane (3 pentru un punct de vedere si 3 impotriva).

Initial fiecarui negociator i se face o 'instruire confidentiala' si inaintea inceperii procesului de negociere el isi revede inca o data 'notitele' pe care trebuie sa le urmeze in timpul negocierii. Se observa apoi comportamentele pe care le adopta negociatorii.

Instruirea initiala facuta negociatorilor

Echipa nr. 1

Negociatorul 1: exprima nonverbal suparare.

Negociatorul 2: exprima nonverbal tristete.

Negociatorul 3: exprima nonverbal frustrare.

Echipa nr. 2

Negociatorul 4: exprima nonverbal sentimente de simpatie.

Negociatorul 5: exprima nonverbal acordul si sprijinul.

Negociatorul 6: exprima nonverbal asertivitatea.

Intreaga scena a negocierii este discutata, ulterior, in cadrul seminarului.

d) Fiecare membru al grupului primeste un set de trei fotografii (4,5,6) si consemneaza semnificatia gesturilor pe o foaie de hartie, timp de 20 de minute dupa cum urmeaza. Perceptiile culturale - pentru fiecare imagine data se cer 3 interpretari culturale diferite asupra a ceea ce se intampla.

Reactiile culturale: explicati-va reactiile dvs.

Participantii se intalnesc in echipe de cate 3 si isi comunica perceptiile si reactiile culturale consemnate.

e) Un incident critic

Fiecare membru al grupului priveste o imagine (fig.7) in care este exemplificat un anume incident si raspunde in scris la urmatoarea problema: 'Presupunand ca un incident deosebit a avut loc si ca tocmai dvs. Sunteti responsabil pentru acest lucru, ce fel de reactii nonverbale ati putea avea pentru a-I linisti pe cei din jur'.

Grupul analizeaza 5 semnale critice nonverbale (si variatiile lor culturale) care sunt folosite in timpul procesului de negociere:

· Semnale da/nu

· Semnale contradictorii

· Semnale de atac

· Semnale de aparare

1. Semnale da/nu

Moduri culturale de exprimare a semnalelor nonverbale


Nu

1. miscarea orizontala a capului dintr-o parte in cealalta

2. miscarea capului intr-o parte si inapoi

3. degetul aratator se misca intr-o pozitie laterala

4. altele

Da

1. miscarea verticala a capului

2. miscarea capului (pendul) dintr-o parte in alta

3. miscarea degetului aratator sus/jos

4. altele




2. Semnale contradictorii

Sunt notate moduri diferite cultural de exprimare a semnalelor contradictorii:

· Zambind si 'transpirand de incordare' in acelasi timp;

· Gesturi controlate si o respiratie accelerata;

· In momentul prezentarii unei noi persoane se agita si are manifestari necontrolate;

· Vorbind cu voce scazuta si zambind in acelasi timp;

· Privirea darza si capul plecat;

· Altele:………………………………………………………

3. Semnale de atac

Ce credeti despre urmatorul comportament:

· Cineva care se amuza zgomotos si timp indelungat;

· O persoana care adopta o atitudine foarte degajata;

· Cineva care strange mana timp indelungat cand intalneste pe cineva cunoscut.

Grupul examineaza diferentele existente in limbajul nonverbal intre elementele culturale de tip 'demonstrativ' si de tip 'rezervat'.

4.Semnale de aparare

Semnale non-verbale ce pot fi folosite ca 'mijloace de protectie':

· 'mascarea' in spatele cuiva;

· asezarea unei piese de mobilier intre tine si o alta persoana;

· privesti intr-o alta directie incercand sa eviti privirea celuilalt;

· acoperirea fetei cu mana sau cu un alt obiect (o carte sau un instrument de scris);

· manifestarea unui amuzament continuu;

· asezat 'picior peste picior' sau cu mainile incrucisate;

· frecarea mainilor.


Scop: Determinarea nivelului de atractie interpersonala prin informatii tip 'cantitatea de comunicare' utilizata.

Directii:

1. Alegeti 4 persoane cu care sa interactionati dupa un model standard (colegi, prieteni, etc.);

2. Folosind diagrama de mai jos inregistrati orice contact pe care il aveti cu fiecare persoana pe o perioada cuprinsa de la 3 pana la 5 zile. Dumneavoastra sunteti reprezentat de cercul din mijloc.

3. Trasati sageti catre cercurile celorlalti de fiecare data cand incepeti conversatia. Marcati sagetile cu o linie care se intersecteaza pentru fiecare moment cand acestia incep conversatia cu dvs.

ABORDAREA SITUATIILOR CONFLICTUALE

SCOP

1. Identificarea strategiilor de abordare a situatiilor conflictuale.

2. Intelegerea faptului ca perceptiile diferite asupra 'realitatii' duc la conflict.

INDICATII

1. Faceti o lista a conflictelor in care ati fost implicat(a) saptamana trecuta.

2. Identificati scopurile dvs in fiecare conflict.

3. Scrieti scopurile pe care le avea cealalta persoana in fiecare situatie.

TIPURI DE CONFLICTE

SCOP

1. Identificarea diferentelor dintre cele 3 tipuri de conflicte: pseudo-conflict, conflict propriu-zis si ego-conflict.

2. Descrierea comportamentelor utilizate in fiecare tip de conflict.

INDICATII

1. Pentru fiecare tip de conflict dati un exemplu din experienta personala sau din observatiile facute asupra oamenilor aflati in conflict.

2. Descrieti comportamentele comunicative pentru fiecare tip de conflict.

DIRECTII

1. PSEUDOCONFLICTUL

Descrierea pseudo-conflictului

Comportamentele comunicative folosite de fiecare participant -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----

Finalul conflictului

2. CONFLICTUL PROPRIU-ZIS

Descrierea conflictului propriu-zis

Comportamentele comunicative folosite de fiecare participant -------- ----- ------ -------- ----- ------ --------

Finalul conflictului

3. EGO-CONFLICTUL

Descrierea ego-conflictului

Comportamentele comunicative folosite de fiecare participant -------- ----- ------ -------- ----- ------ --

Finalul conflictului

INTREBARI

1. Carui tip de conflict i-ati gasit cel mai greu un exemplu?

2. Care este tipul de conflict care persista in relatiile dvs interpersonale?

3. Cum afecteaza comportamentele comunicative finalul conflictelor?

4. Ce s-ar fi putut face pentru a schimba finalul (daca acesta nu multumeste participantii)?

ETAPELE CONFLICTULUI

SCOP

1. Recunoasterea conflictului in etapele initiale (frustrarea constienta).

2. Identificarea comportamentelor comunicative utilizate in fiecare etapa a conflictului.

INDICATII

1. Ganditi-va la un conflict recent si urmariti-i evolutia in fiecare etapa.

2. Daca este un conflict care nu a fost rezolvat, plasati evolutia conflictului in etapa curenta si analizati cateva solutii posibile pentru conflict.

3. Identificati comportamentele comunicative pe care dvs si partenerul dvs le-ati folosit in fiecare etapa.

DIRECTII

1. Conditii anterioare: 'Care era sursa conflictului? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost utilizate?'.

2. Etapa frustrarii constiente: 'Cand si cum ati devenit constient(a) de conflict? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost folosite?'.

3. Rezolvare: 'Exista solutii. Daca da, care sunt acestea? Daca nu, care sunt caile prin care conflictul ar putea fi rezolvat? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost utilizate?'.

4. Urmariti daca i: 'S-a finalizat conflictul? Mai pastrati vreun resentiment? Daca da, care sunt strategiile care va pot ajuta sa va controlati resentimentele? Ce tipuri de comportamente comunicative au fost folosite?'.

ANALIZA CONFLICTULUI DE COMUNICARE

SCOP

Constientizarea comportamentului comunicational nonasertiv/asertiv si agresiv in situatii de conflict.

INDICATII

Indica pe o scala de la 1 la 7 gradul in care fiecare din urmatoarele declaratii descrie conflictul comunicational.

1 = niciodata

2 = foarte rar

3 = rar

4 = uneori

5 = adesea

6 = foarte des

7 = intotdeauna

1. Combin ideile cu ceilalti creand noi solutii pentru conflict.

2. Ma feresc de subiecte care ar putea fi surse de conflict.

3. Insist cu putere asupra pozitiei mele pentru a fi acceptata in timpul unui conflict.

4. Incerc sa gasesc solutii care combina o varietate de puncte de vedere.

5. Ma feresc de situatii dezagreabile.

6. Cedez la ideile altor persoane.

7. Caut calea de mijloc care sa satisfaca atat nevoile mele cat si pe cele ale altor persoane.

Evit persoana pe care o suspectez ca doreste sa discute o neintelegere.

9. Minimalizez importanta unui conflict.

10. Construiesc o solutie integrala din problemele aparute intr-o situatie conflictuala.

11. Imi accentuez un punct pe care il fac prin a lovi pumnul de masa cand insist asupra faptului ca celelalte persoane gresesc.

12. Ma cert insistent pentru pozitiile si nevoile mele.

13. Ridic vocea cand incerc sa-I determin pe ceilalti sa-mi accepte pozitia.

14. Caut sa satisfac mutual solutii creative ale conflictelor.

15. Pastrez tacerea despre parerile mele pentru a evita neintelegerile.

16. Manipulez argumentele pana cand ceilalti imi accepta ideile.

17. Sunt dispus sa cedez intr-o mica masura daca cealalta persoana imi va lua nevoile in considerare.

1 Imi declar parerile cu toata puterea.

REZULTAT

Comportament nonasertiv (35 puncte sau peste inseamna ca folosesti acest stil adesea; 13 puncte sau mai putin semnifica utilizarea sa foarte rar): itemii 2 -, 5 -, 6 -, 8 -, 9 -, 15 -.

Comportament asertiv - itemii: 1 -, 4 -, 7 -, 10 -, 14 -, 17.

Comportament agresiv - itemii: 3 -, 11 -, 12 -, 13 -, 16 -, 1

INTREBARI

1. Ce stil de comunicare utilizati predominant in situatii de conflict?

2. Ce stil utilizati cel mai putin?

3. In ce relatii tinzi sa folosesti stilul asertiv/nonasertiv si agresiv?

4. Cat de multumit esti de rezultatele acestui chestionar?

5. Ce crezi ca poti face sa-ti schimbi stilul de comunicare daca nu esti multumit?

Apud Wilmot, W.; Hocker, J.; Clairmont, L. (1991), 'Conflictul Interpersonal: Manualul Instructorilor', Dubuque, IA, Brown.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 751
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site