Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


ANALIZA UNEI RECLAME

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA UNEI RECLAME




Comunicarea presupune un cod comun, care este in mod curent limba, impreuna cu mijloacele nonverbale, precum:gesturile, mimica, miscarea si atitudinea corpului.

O imagine publicitara trebuie sa atraga atentia privitorului, sa-l faca sa o remarce, sa o tina minte si sa produca o asociere mentala rapida cu produsul. Reclama asupra careia    m-am oprit indeplineste aceste reguli esentiale, daca admitem faptul ca este destul de haioasa, caci la prima vedere nu putem deslusi foarte bine elementele sale compozitionale. Am optat pentru reclama audio-video a sucului natural de portocale Fruttia(https://www.youtube.com/watch?v=qww_tcl51CI).

Inovatia si creativitatea sunt doua dintre cele mai importante elemente care au dus la spectaculoasa evolutie a comunicarii, fapt ce reiese si din aceasta reclama. Reclama se bazeaza pe comunicarea interpersonala, ce foloseste atat comunicarea verbala, cat si cea nonverbala. Forma cea mai raspandita a comunicarii interpersonale este dialogul, ce dezvolta intre partenerii de discutie comportamente specifice in functie de situatiile si de conditiile in care au loc discutiile, ca in reclama prezentata de”Fruttia”.

In aceasta reclama, mesajul iconic are un rol esential, acel mesaj care scoate in evidenta modalitatea artistica de realizare a reclamei:imaginea si culorile folosite(comunicarea cromatica). Aportul culorilor la transmiterea mesajului este de necontestat, ele avand mare efect asupra celui ce o vizioneaza. In cazul de fata, am putea spune ca nu ar fi existat alte culori mai potrivite decat cele vii, pastelate, calde (galben, albastru, alb, rosu, portocaliu), care ocupa suprafata totala a reclamei(a imaginilor) si care simbolizeaza printre altele, dupa cum bine stim cu totii, veselie, tinerete, viata, lumina soarelui, infinit, forta, prospetime, in perfecta concordanta cu mesajul ce ni se comunica. Aceste culori folosite in spotul publicitar atrag atentia, dau senzatia de confort, durabilitate si pot incita participarea.

Mai mult, comunicarea sonora redata de muzica din background este subtila, cu un ton

jucaus, imbinandu-se armonios cu vocea calma si convingatoare ce ne prezinta produsul.

Cadrul initial din spotul publicitar surprinde atitudinea oamenilor, expresiile lor faciale, „bastoanele”(miscari ale mainii menite sa atraga atentia; salutul facand cu mana) si miscarile (sariturile, salturile) pe care le fac pentru ai putea privi pe oaspetii veniti in Romania.

Cu ajutorul kinezicii se pot afla o serie de informatii plecand de la modul de vorbire, atitudinea corpului, gestica, mimica, postura si pana la o simpla fotografie. Ca si in reclama aleasa, in fotografiile prezentate cu oaspetii veniti in Romania putem recunoaste expresiile lor faciale specifice bucuriei, extazului, iar intr-una din poze se surprind miscarile deictice.

Un alt cadru se concentreaza pe elementele nonverbale: pozitia si miscarile corpului(jocul practicat in reclama, lovitura ce o primesc portocalele, modul in care stau cei 5 si se privesc) si distantele pastrate intre ei (proxemica). Putem aminti aici de adaptorii obiectuali(gesturi care utilizeaza obiecte, dar nu in scopul caruia sunt destinate): folosirea unor bate de baseball pentru lovirea portocalelor.

Intregul mesaj este foarte bine conturat, exemplu cel mai bun constituindu-l finalul clipului, cand sucul natural, nucleul spotului apare intr-un pahar, alaturi de fructul(portocala) si firma(Fruttia) ce promoveaza produsul. Mai mult, daca urmarim cu atentie putem observa fraza ce incheie intr-un mod hazliu spotul publicitar: „In timpul acestor filmari, nicio portocala nu a fost ranita”(comunicarea scrisa).

Fiecare element al reclamei joaca un rol important: locul in care se realizeaza reclama, persoanele ce apar in ea, expresiile faciale, gesturile si posturile adoptate, obiectele utilizate de persoane, etc.

Asadar, acest add publicitar cu mesaj clar, cai de emisie-receptie foarte bune, cu idei si cuvinte sustinute de gesturi, mimica, postura, etc, este un adevarat succes de imagine, deoarece aduce cu sine noi concepte de creatie si de promovare a produselor in raport cu originea, traditia si calitatea acestora.

https://www.youtube.com/watch?v=qww_tcl51CI

ANALIZA UNUI DISCURS

Vorbirea are un caracter individual si variabil, iar pentru unii lingvisti vorbirea este echivalenta cu discursul. Un discurs bun, coerent, poate sa atraga atentia inclusiv a celor care au privit cu detasare sau neincrederea tema abordata.

Discursul asupra caruia m-am oprit este unul politic venit din partea presedintelui Traian Basescu (https://www.youtube.com/watch?v=BN3vNx3zef8&feature=related).

Discursul politic poate insemna modalitatea de legitimare a puterii si a cunoasterii politice prin formele sale de manifestare (doctrina politica, propaganda politica, ideologie politica, publicitate politica).

Un discurs politic trebuie sa te transforme din neutru, din dezinteresat sau scarbit de politica in sustinator sau macar in votant. Aceleasi lucruri incearca sa le atinga si presedintele in discursul sau tinut la Cluj, in perioada in care era inlaturat(suspendat) de pe scena politica. Traian Basescu a profitat de mitingul electoral de la Cluj pentru a prezenta pentru prima oara viziunea sa despre trecutul postdecembrist al Romaniei. In opinia lui, deficientele de administrare a tarii au fost generate de presedintii precedenti, care au permis deturnarea interesului public de catre cercurile de interese.



Rolul discursului politic facut de presedinte este de a schimba personalitatea receptorilor si apoi de a-i convinge. Daca “a influenta” , “a manipula” reprezinta ratiunea de a fi a clasei politice, folosirea acestor “figuri” este expresia unui limbaj care isi propune intentionat mai degraba sa convinga, decat sa descrie o realitate.

Discursul politic, ca si cel al lui Basescu este dominat de intentionalitate. In spatele fiecarui discurs se afla vointa de putere a unei persoane, a unui grup anume.

Este interesant de urmarit in discursul politic, felul in care limbajul influenteaza deciziile politice, amorteste simturile, deghizeaza intentii, etc. Frumusetea expresiei verbale este indispensabila, aceasta asigura eficacitatea puterii de convingere si este vitala celor care vor sa obtina sau sa pastreze puterea. A-i da ascultatorului posibilitatea interpretarii echivaleaza cu a-l invita la o discutie, a-i propune sa dezbata problema in cauza. Astfel, in discursul sau, presedintele Traian Basescu „invita” publicul la discutie: „ Si pentru ca Ardealul a fost cel care, pe regiuni, mi-a dat cele mai multe voturi, vreau sa discutam putin”.

Pe parcursul intregului discurs sustinut de presedinte se pot identifica o serie de secvente fatice, pauze, cu rolul de a umple timpii morti si de a prelungi si intrerupe comunicarea pentru un timp scurt; microexpresii ce releva o serie de alterari lejere ale lantului vorbirii precum incetinirea discursului, dar si diverse elemente nonverbale precum marcile corporale ca: miscarea mainilor, miscarea capului dintr-o parte in cealalta, schimbarea posturii, miscarea „de pe un picior pe celalalt”, miscarile ritmice, etc. Actionand intr-un cadru cu caracteristici date, presedintele adopta atitudini si comportamente (imbracamintea, gesturile, postura, discursul verbal) deduse din practica interactiunii sociale, pe care le alterneaza dupa imprejurari.

Actorul politic isi subliniaza cuvintele cu ajutorul „bastoanelor”(miscari ale mainii menite sa atraga atentia) si foloseste gesturi de accentuare si de completare a comunicarii verbale. El incearca sa manipuleze publicul cu ajutorul enumerarii faptelor facute de el („Am avut curajul pe care niciunul din cei doi presedinti dinaintea mea nu l-au avut, acela de a condamna crimele comunismului; . Am avut curaj sa pun capat unui sistem de santaj al politicienilor; . Am condamnat si am respins in vara lui 2005 Pactul Ribbentrop-Molotov”, etc) si cu rostirea interogatiei dupa fiecare „realizare” amintita: „Am gresit?”. Se regaseste aici si profitarea de o anumita secventa din discurs pentru a interveni(vorbirea suprapusa a publicului cu presedintele). Incearca sa evite situatia in care receptorii ar putea intelege altceva decat ceea ce vrea sa sugereze, oferind in continuare descifrarea mesajului transmis.

Oratorul impune o lume pe care receptorii si-o imagineaza si o simt, pe care si-o doresc si la care ar vrea sa contribuie prin interpretarea pe care i-o da. Ascultatorii (receptorii) vor sa faca diferente, sa compare si sa ia decizii.

Discursul oral al presedintelui este bazat pe „stilul formal”(Formal Style) ce corespunde adresarii catre un auditoriu numeros, ale carui reactii sunt perceptibile pentru vorbitor. Metoda de expunere a discursului este „metoda improvizatiei” ; vorbitorul, in acest caz presedintele si-a pregatit discursul dinainte, insa pe parcurs mai improvizeaza.

Ca in toate discursurile, si in acesta exista o parte destinata starnirii interesului ascultatorilor pentru problema ridicata, enuntarea subiectului tratat, prezentarea lui, etc.

Fiecare actor politic trebuie sa aplice o anumita retorica, sa recurga la un lexic specific, la anumite subterfugii, care sa il diferentieze de ceilalti si sa ii ofere un statut aparte.

https://www.youtube.com/watch?v=BN3vNx3zef8&feature=related

BIBLIOGRAFIE:

Mihai Dinu: Comunicarea. Repere fundamentale

Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea: Comunicarea nonverbala: gesturile si postura

Roventa Frumusanu: Analiza unui discurs: ipoteze si ipostaze






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7500
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site