Ambalarea produselor agroalimentare

Ambalarea produselor agroalimentare

Daca la inceput ambalajul a fost considerat doar un simplu pachet care contine un produs, in prezent acesta reprezinta o componenta corporala a produsului, iar in cadrul politicii de marketing tinde sa devina un principal purtator de mesaje adresate consumatorului.

Ambalajul reprezinta invelisul exterior al unui produs destinat vanzarii - cumpararii indeplinind functii referitoare la: conservarea, protejarea, manipularea, transportarea si depozitarea marfii (produsului).

Ambalajul este un important promotor al desfacerii atat pe piata interna cat si pe cea externa, fiind supranumit in literatura de specialitate "vanzatorul mut".

Ambalajul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa fie usor, pentru a nu incarca excesiv costul transportului, mai ales cand este vorba de distante mari de transport;

- sa fie rezistent, pentru a proteja integritatea marfii;

- sa fie estetic, pentru a atrage atentia consumatorului.

Ambalajul indeplineste un rol foarte important pe parcursul comercializarii si utilizarii produselor agroalimentare. Folosind ca si criteriu modul in care participa la realizarea acestor fluxuri, ambalajele sunt clasificate astfel:

- ambalaje de prezentare si vanzare;

- ambalaje de transport si depozitare.

Ambalajul este considerat de catre specialisti un element ce imbina arta, stiinta si tehnologia. Exigentele impuse de piata produselor agroalimentare atribuie ambalajului un sistem de functii cu o evolutie dinamica.

Traditional se considera ca ambalajele reprezinta simultan mijloace de protectie si conservare a produselor agroalimentare, de rationalizare si eficientizare a fluxurilor comerciale, de informare a consumatorilor si de promovare a produselor pe piata.

Preocuparile de adaptare a produselor la nevoile si dorintele consumatorilor, dar si la rigorile legislatiei au determinat ca sistemul clasic de functii atribuite ambalajelor sa fie completat cu o serie intreaga de cerinte noi care vizeaza in special: protectia mediului inconjurator; usurarea prepararii culinare a produselor; imbunatatirea functiei de protectie si conservarea produselor agroalimentare aferente ambalajului si extinderea acesteia si in zona de utilizare a produsului.

Functiile ambalajelor

- functia de conservare si protectie a produselor agroalimentare - ambalajul reprezinta elementul care se interpune intre produsul propriu-zis si mediul extern cu rol de protejare a continutului impotriva actiunii factorilor de mediu ce pot avea consecinte negative asupra cantitatii sau calitatii produsului. Ambalajul trebuie sa protejeze produsul atat in timp ce se afla pe rafturile magazinului, cat si dupa ce a fost achizitionat de catre cumparator. Produsul poate fi deteriorat de caldura si umezeala excesiva. Culorile pot sa se deterioreze daca sunt expuse prea mult la lumina. Cartoanele pot sa se zdrobeasca daca nu rezista la depozitari suprapuse. De aceea pentru a proiecta ambalaje adecvate sunt necesare informatii in legatura cu conditiile climatice si de depozitare.

- functia de rationalizare si simplificare a distributiei, vanzarii si utilizarii produselor agroalimentare - ambalajul produsului de larg consum trebuie sa joace rolul unui "vanzator tacut" in special pe pietele in care sunt frecvente magazinele cu autoservire. Pentru a concepe un ambalaj care sa indeplineasca aceasta functie de vanzare in mod efectiv, designer-ul foloseste o serie de informatii cu privire la:

conditiile de vanzare create de caracteristicile fizice ale magazinului;

forma si marimea ambalajului pe care le doresc clientii pentru produsul respectiv;

mesajul sau impresia pe care trebuie sa o transmita ambalajul;

impresia pe care o vor face pe o piata specifica culoarea si grafica produsului;

implicatiile numelor si simbolurilor de marca.

Un rol deosebit de mare il are culoarea, marimea, forma, obiceiurile de cumparare ale cumparatorilor.

- functia de informare a consumatorului si distribuitorului - adesea sunt necesare informatii in legatura cu reglementarile legale in vigoare cu privire la marcajul ambalajului, care trebuie sa indice continutul si chiar originea produsului. De asemenea trebuie sa furnizeze informatii referitoare la limba sau limbile cu care trebuie sa fie imprimat marcajul.

Ambalajul de transport poate prezenta un suport informational deosebit pentru agentii economici ce participa la asigurarea fluxurilor comerciale: distribuitori cu ridicata sau cu amanuntul, expeditori, etc. Principalele tipuri de informatii ce se regasesc in mod uzual inscrise pe ambalajele de transport se refera la:

denumirea producatorului, destinatarului sau a tarii de origine;

specificarea tipului de produs si a lotului de produse din care face parte;

fragilitatea produsului sau posibilitatea de a suporta socuri de mare sau de mica amplitudine;

restrictii privind spatiul de depozitare;

alte tipuri de informatii. Informatii privind protectia mediului inconjurator.

- functia promotionala - abundenta si varietatea produselor existente pe piata, contactul direct al cumparatorului cu produsul, in cadrul sistemului de autoservire si lipsa vanzatorului capabil sa ofere informatii si sa armonizeze dorintele cumparatorului cu proprietatile produsului cumparat au condus la amplificarea functiei promotionale a ambalajului. Ambalajul de prezentare si vanzare are un rol promotional deosebit prin forma, culoare, grafica si materialele de ambalare utilizate deoarece ofera identitate produsului, comunica natura continutului si evidentiaza denumirea sau marca acestuia. Ambalajul de prezentare si vanzare asigura continuarea publicitatii efectuate prin mass-media. Ambalajul de transport si depozitare are un rol promotional mai redus deoarece destul de rar este utilizat de distribuitori in sala de vanzare.

Un ambalaj necorespunzator poate elimina orice sanse de promovare a unui produs deoarece poate determina:

manuire si un transport costisitor;

un transport si o livrare in conditii necorespunzatoare;

dificultati la depozitarea inainte de utilizare sau vanzare;

dificultati la utilizarea produselor;

neconcordante cu cerintele cadrului juridic;

dificultati in a atrage atentia consumatorului.

- functia de protectie a mediului inconjurator - dezvoltarea unei politici de produs orientate ecologic acorda o importanta deosebita rolului ambalajului in asigurarea protectiei mediului. Protectia mediului inconjurator si pastrarea echilibrelor ecologice a condus la aparitia unor segmente de consumatori sensibili la caracteristicile ecologice ale produselor. Comunicarea cu aceste segmente este asigurata prin crearea unor semne distinctive, (embleme ecologice) care diferentiaza produsele si ambalajele ecologice de celelalte.

Ambalajul este rezultatul unei activitati de proiectare de tip design, respectiv o combinatie armonioasa de culori, desene, simboluri, utilizata pentru a distinge o marca intre diferitele marci aplicate produselor similare. Inainte de definitivare ambalajul este supus unor multiple teste de laborator, panelelor de specialisti, in magazine etc., pentru a se verifica in ce masura el indeplineste functiile sale de conditionare si de promovare a produsului.

Alegerea ambalajului se face in functie de criterii economice, el trebuind sa ofere minimum de utilitate si protectie, cu cheltuieli minime.

O importanta sarcina a vanzatorului in cadrul obligatiei de expediere a marfurilor este marcarea si etichetarea ambalajului. Marcarea ambalajului indeplineste in principal functia de operativitate in manipularea marfii in timpul transportului si functia de promovare.

Partile pot conveni asupra efectuarii unui marcaj special (pentru marfurile care cer o manipulare mai atenta), neutru (cand ambalajul nu poarta nici un semn distinctiv, care sa ateste tara de origine a marfii), sau originar (cand pe ambalaj se specifica tara de origine a marfii).

O atentie mare se acorda culorii ambalajului, avandu-se in vedere necesitatea realizarii unei concordante depline intre produs si culoarea pe care acesta o evoca. Ambalajul produselor destinate exportului se realizeaza in mai multe culori, deoarece fiecare popor tine in mod deosebit la anumite culori, acestea avand culori simbolice in cultura sa nationala.

Organizarea circulatiei si a evidentei utilizarii ambalajului impune clasificarea ambalajului dupa mai multe criterii si anume:

in functie de scopul principal urmarit: ambalajul se poate grupa in: ambalaj de transport, ambalaj de desfacere, ambalaj de prezentare.

dupa importanta economica si apartenenta se cunosc: ambalaj de natura fondurilor fixe, ambalaj de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau de scurta durata, ambalaj a carui valoare este inclusa in pretul marfii.

dupa durata de folosire in procesul circulatiei marfurilor se disting: ambalaje reutilizabile si ambalaje nereutilizabile.

din punct de vedere al constructiei si destinatiei lor exista: ambalaj de uz general si ambalaj de uz special.

din punct de vedere al rezistentei mecanice la diferite solicitari se impart in: ambalaje tari, ambalaje semitari, ambalaje moi.

din punct de vedere al modului de constructie exista: ambalaje fixe, ambalaje demontabile, ambalaje pliante, ambalaje etanse, ambalaje neetanse.

dupa materia prima din care sunt confectionate: ambalaje din lemn, din metale, din sticla, ambalaje din hartie, ambalaje din materiale plastice etc.

Un tip special de ambalaje il constituie containerele utilizate la transportarea marfurilor de la furnizori la beneficiari.

Circulatia ambalajului intre furnizori si beneficiari se organizeaza in doua sisteme: sistemul restituirii obligatorii a ambalajului si sistemul vanzarii - cumpararii ambalajului.

Identificarea cerintelor unei piete cu privire la ambalaj poate fi uneori tot atat de importanta ca si identificarea cerintelor in legatura cu produsul insasi.