Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Info ONG - MARKETING SOCIAL

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic




Info ONG





MARKETING SOCIAL

UTILITATE

gasirea resurselor financiare

-promovarea ideilor,principiilor

-mobilizarea membriloir,voluntarilor

-implementarea proiectelor,serviciilor

-modificarea comportamentelor,mentalitatilor

Elemente constitutive:

1. PIATA:

-piata serviciilor sociale

-loc de schimb intre cumparatorii si vanzatorii marfii sociale

-locul in care se schimba un serviciu social contra banilor comunitatii

-concurenta este la nivelul mijloacelor de realizare, nu si la cel al obiectivelor; ea exista cand este vorba de finantare

2. CLIENTII SOCIALI:

-definiti prin nevoile lor sociale

-nu pot alege, de vreme ce depind de actiunea sociala

3. OFERTA DE SERVICII:

-raspunde nevoilor societatii

-trebuie in permanenta adaptata nevoii sociale

ACTIVITATI DE MARKETING

Sondajele de opinie:

-creaza feed-back-ul necesar perfectionarii activitatii, ajuta la identificarea nevoiii sociale

2. Participarea la targuri,seminarii,conferinte:

-punere la curent cu noutatile din domeniu, cu initiativele concurentei

3.Participarea la evenimente publice:

-ajuta la cunoasterea organizatiei de catre public,creste impactul activitatilor

4.Trimiterea de buletine informative principalilor parteneri:

-asigura corelarea programelor si activitatilor

IDENTITATEA SI IMAGINEA ORGANIZATIEI

O comunicare externa eficienta duce la diminuarea distantei dintre imaginea si identitatea organizatiei.

IDENTITATEA este un rezultata al urmatorilor factori:

-obiective-scop

-programe realizate

-proiecte de viitor

-valori promovate

-politica proprie

-valorificarea resurselor umane

-rol asumat in mediul extern

IMAGINEA: este un rezultat al interactiunii organizatiei cu mediul extern si este data de reprezentarile emotonale si rationale ale publicului fata de organizatie si se manifesta prin raspunsul pe care mediul il da organizatiei

Imaginea organizatiei se construieste prin :

-actiuni desfasurate-rezultate,impact

-modul de mediatizare a activitatii

-gradul de satisfacere a nevoilor publicului

Mediul in care o organizatiei isi dsfasoara activiotatea are doua componente:

-publicul organizatiei(vezi capitolul respectiv)

-cantextul socio-cultural, economic politic

Nota Cel mai important aspect al mediului trebuie sa fie grupul tinta (beneficiarii directi) fiind obligatorie cunoasterea cracteristicilor sale definitorii.

DOCUMENTE DE PREZENTARE A UNEI ASOCIATII

DENUMIRE DOCUMENT

CONTINUT

PLIANT DE PREZENTARE

  • Denumirea asociatiei
  • Telefon, fax, adresa, e-mail
  • Scop obiective
  • Actiuni realizate/ in curs/ proiecte
  • Structura organizatorica si functionala a asociatiei
  • Sigla asociatiei
  • Persoane de contact

MATERIALE PUBLICITARE

  • Casete audio/ video de prezentare
  • Insigne, tricouri, pixuri, esarfe etc.
  • Afise, autocolante
  • Mascota

FOI CU ANTET

  • Denumirea si sigla asociatiei
  • Telefon, fax, adresa, e-mail
  • Cont bancar
  • Cod fiscal

CARTI DE VIZITA

  • Denumirea si sigla asociatiei
  • Adresa, telefon, fax, e-mail
  • Numele si functia in organizatiei a persoanei respective
  • Telefon de acasa (daca e cazul)

MATERIALE DE RECOMANDARE

  • Extrase de presa
  • Note si rapoarte de evaluare
  • Scrisori de recxomandare si de sprijin
  • Scrisori de multumire

UTILIZAREA DOCUMENTELOR DE PREZENTARE

PENTRU CINE

  • Pentru parteneri, sponsori, finantatori, autoritati publice, mass-media

CU CE SCOP

  • Pentru stabilirea unor relatii de parteneriat, finantare, publicitate

DE CATRE CINE

Poate fi persoana de contact cel care:

  • Este imputernicit in acest sens
  • Comunica adecvat
  • Cunoaste bine obiectivele proiectele asociatiei
  • Are limbaj si atitudine adecvate

PUBLICUL UNUI O.N.G.

  • Grupul tinta – beneficiarii directi ai activitatii ONG-ului
  • Mass-media – reflecta imaginea ONG in fata publicului si atitudinea publicului fata de ONG
  • Societate – beneficiarul final (indirect) al activitatii ONG-ului
  • Finantatori & Sponsori – sustinatorii materiali ai activitatii
  • Administratie publica – sprijinitor, partener, beneficiar al activitatii ONG
  • Alte ONG-uri ( care activeaza sau nu in acelasi domeniu)- parteneri

PUBLICUL

IMPORTANTA IMAGINII

CUM SE CREAZA IMAGINEA

Grupul tinta

  • Receptarea mai buna a programelor
  • Cresterea efectului multiplicativ
  • Implicarea beneficiarilor in activitate
  • Programe adaptate nevoii
  • Deschiderea canalelor de comunicatie (eed-back)

Mass-media

  • Imbunatatirea imaginii in randul celorlalte categorii de public
  • Facilitarea finantarii
  • Asigurarea feed-back-ului
  • Relationare permanenta cu presa
  • Deschiderea informationala

Societatea

  • Sprijin financial si moral din partea comunitatii
  • Cresterea efectului multiplicativ
  • Publicitate locala a proiectelor
  • Adaptarea permanenta a programelor

Finantatori si sponsori

  • Facilitarea finantarii
  • Programe cu impact social ti mediatic mare
  • Relationare permanenta

Administratia publica

  • Sprijin financiar si logistic
  • Cresterea credibilitatii
  • Facilitarea relationarii
  • Relationare permanenta
  • Parteneriat

Alte ONG-uri

  • Cooperare
  • Cresterea efectului multiplicativ
  • Participare la targuri, conferinte, seminarii

COMUNICARE

CODIFICAREA MESAJELOR

CE INSEAMNA

CE SE TRANSMITE

CE SE RECEPTIONEAZA

IDEILE SI SENTIMENTELE VORBITORULUI

„Nu stiu daca merg la teatru, cred ca nu termin de invatat pana deseara”

FAPTELE SI VORBELE

„Nu-ti pot spune acum, da-mi un telefon mai tarziu.”

INTERPRETAREA ASCULTATORULUI

„Nu prea este incantata, ma refuza intr-un mod politicos.”

CE VREI SA SPUI    CE SPUI DE FAPT CE CREDE CELALAT

CELE 6 MESAJE ALE COMUNICARII

Ce vrei sa spui

Ce spui de fapt

Ce aude celalalt

Ce intelege celalalt

Ce spune celalat despre ce ai spus tu

Ce crezi tu ca spune celalat despre ce ai spus tu

Nota: Mesajul insusi (continutul) si modalitatea de a-l exprima trebuie sa fie complementare. Capacitatea de a exprima o idee este adeseori mai importanta decat ideea insasi.

ZECE REGULI PENTRU REALIZAREA UNEI COMUNICARI EFICIENTE

  1. Formuleaza un mesaj clar, accesibil receptorului. Alege cuvinte simple:explica termenii neuzuali pentru interlocutor, pronunta clar cuvintele, fara „prune in gura”. In caz contrar, exista riscul ca intelesul perceput de receptor sa nu fie cel dorit de tine ducand la esecul comunicarrii. Ceea ce vrei ca receptorul sa inteleaga e la fel de important ca si ceea ce vrei sa spui. Exprima-te direct. Intentiile neexprimate nu sunt traduse in acelasi mod de toti oamenii. Pentru a obtine ceea ce doresti evita mesajul dublu sau mesajul neexprimat
  2. Priveste interlocutorul, nu ceasul, masa, fereastra, televizorul sau podeaua; daca sunt mai multi interlocutori e necesar ca fiecare sa se simta observat.
  3. Manifesta-ti disponibilitatea de a primi raspuns (feedback). Verifica daca ai fost inteles, punand intrebari de clarificare (intrebarile retorice de genul „e clar”, nu solicita intotdeauna raspunsuri).
  4. Inlocuieste cuvantul tu cu eu. Folosind cuvintele eu sau mie, iti poti exprima sentimentele, opiniile sau nevoile personale fara a fi perceput ca judecator.
  5. Cand nu esti de acord, foloseste o explicatie in locul unor raspunsuri categoric negative.
  6. Recunoaste si apreciaza nevoile si dorintele celuilalz. Este un fapt normal ca ceilalti oameni sa fie diferiti de tine, sa aiba pareri, valori si convingeri diferite.
  7. Incearca sa-ti stapanesti emotiile, sa ramai calm, sa fii prietenos si amabil; fii intelegator chiar daca nu esti de acord cu ideiile celuilalt.
  8. Fii sincer, nesinceritatea izvoraste din lipsa de incredere in propria persoana si genereaza neincredere.
  9. Asculta cu atentie. Nu te gandi la contraargumente in timp ce celalalt vorbeste.
  10. Depune efort pentru a asculta si intelege mesajul, astfel incat s a poti raspunde adecvat.

LIMBAJUL CORPULUI (comunicarea non-verbala)

De cate ori comunicam, transmitem mesaje si prin intermediul altor mijloace decat cuvintele, intarind sau explicand mesajul verbal. Studiile facute au aratat ca numai 20 din informatie se transmite prin cuvinte, restul de 80% necesar comunicarii, este asiguart pe cale non-verbala. Daca limbajul corpului (gestica, atitudinea, contactul visual) este in contradictie cu cuvintele, oamenii au tendinta sa creada in el mai degraba decat in ce se spune.

Comunicarea non-verbala cuprinde tot ceea ce “spunem” fara sa vorbim, ansamblul reactiilor de care nu ne dam seama ca le avem, dar sunt evidente pentru cei din jur.

Mijloacele de comunicare non-verbala pot deveni indicatori de evaluare referitor la ceea ce gandesc oamenii, la sentimentele lor:

  • Contactul vizual: daca privim interlocutorul si intervalul de timp in care il privim;
  • Expresia fetei
  • Gesturi : miscarea mainilor si a corpului folosite pentru a indica aprobarea sau dezaprobarea, pentru a incuraja interlocutorul sa continue.
  • Pozitia si orientarea corpului, distanta la care stau fata de interlocutor
  • Aspectul exterior: infatisarea fizica, vestimentatia si coafura
  • Aspecte non-verbale al vorbirii : variatii ale inaltimii, sunetelor, tiria lor, rapiditatea vorbirii, calitatea si tonul vocii.

CONFLICTUL DINTRE COMUNICAREA VERBALA SI CEA NONVERBALA

Mesajul non-verbal este transmis impreuna cu cel verbal, sustinand sau diminuand valoarea acestuia( de exemplu, degeaba incerci sa pari relaxat daca framamtarea mainilor sau muscarea unghiilor te da de gol). Atunci cand mesajul nonverval intra in conflict cu cel verbal, oamenii sunt inclinati sa dea dreptate celui nonverval.

SFATURI PENTRU O COMUNICARE NONVERBALA EFICIENTA

Privirea, contactul vizual. Priveste direct persoana careia ii vorbesti sau pe care o asculti. Nu clipi des

O persoana care priveste peretele sau podeaua nu inspira incredere. O privire fixa poate sugera ca interlocutorul nu intelege sau nu este interesat de mesajul tau. Privirea repetata poate fi un semn de graba, de nerabdare.

Atitudinea, pozitia corpului. Stai drept, dar relaxat. Nu te balansa fata spate. Daca te sprijini de perete sau stai aplecat pe scaun sugerezi oboseala, plictiseala; umerii cocosati si capul plecat pot semnala timiditate si inferioritate; spatele drept, cu capul lasat putin pe spate si cu mainile in solduri poate indica superioritetea si automultumirea.

Gesturile. Foloseste-ti gesturi naturale, destinse.Incurajeaza-ti interlocutorul sa continue, descopera-ti gesturile de nervozitate si evita-le.Nu te juca cu creionuls, nu bate tacul cu degetele.

Expresia fetei.Nu fi incruntat, fii surazator, fii binevoitor.

Aspectul exterior, hainele, cuafiura.Foloseste o imbracaminte adecvata locului si momentului in care are loc comunicarea (aceasta nu inseamna adoptarea unor sabloane de imbracaminte ci o pastrare a personalotatii).

Tonusul, dispozitia.Fii relaxat, deschis si amical.

Vocea.Pronunta clar cuvintele si foloseste accentul adecvat.Adesea este mai important felul cum spui decat ceea ce spui(probabil ca ai avut suficinte ocazii ca sa-ti dai seama de acest lucru).Vocea unei persoane care vorbeste pe tonalitati inalte este ascutita, tipatoare, stridenta,iar pe tonalitati joase este groasa, aspra, severa.

ZECE SFATURI PENTRU A FI UN VORBITOR EFICIENT

Pronunta cuvintele clar.

Nu vorbi prea repede sau prea rar.

Modifica tonalitatea vocii, evita monotonia.



Concentreaza-te asupra mesajului pe care vrei sa-l transmiti.

Fii calm.

Evita mesajele agresive.

Pune intrebari pentru a verifica daca ai fost inteles, daca mai esti ascultat.

Lasa ocazia unor intrebari la urma, dar nu atat de tarziu incat sa fie prea imposibil ca acestea sa mai fie puse.

Stapaneste-ti emotiile.

Nu fi rezistent la critica.

CONGRUENT / INCONGRUENT

Comunicare verbala negativa

Comunicare non-verbala pozitiva

INEFICIENTA/CONTRADICTORIE

Comunicare verbala pozitiva

Comunicare non-verbala pozitiva

EFICIENTA/DIRECTA

OSTILA

Cominicare verbala negativa

Comunicare non-verbala negativa

SATISFACTIE ASCUNSA

Comunicare verbala pozitiva

Comunicare non-verbala negativa

TEHNICI DE ASCULTARE

TIP

SCOP

EXPRIMARE

EXPLICATIVA

  • Completeaza cu date suplimentare
  • Ajuta interlocutorul sa vada toate fetele problemei

Poti sa-mi explici asta

Ce vrei sa spui cu

AFIRMATIVA

  • Verifici ce ai inteles
  • Arati ca asculti si intelegi

Daca am inteles bine

Ai vrut sa spui ca

NEUTRA

  • Incurajezi sa continue
  • Transmiti ca esti interesat si asculti

Inteleg.

Este un bun punct de vedere.

EMPATICA

  • Arati ca intelegi ce simte despre ce spune
  • Ajuti sa-si evalueze si tempereze sentimentele

Sunt socat de ce mi-ai spus.

Tu simti ca

Crezi ca nu ai fost bine inteles.

CONCLUSIVA

  • Sumarizarea discutiei

Ideile principale ar fi

Parerea ta este

REGULA ARIC PENTRU EVALUAREA COMUNICARII

A.        Ascultare:

    • a fi disponibil
    • a face abstractie de proprilul punct de vedere
    • a fi pe faza
    • a asculta activ

R. Rezumare - Reformulare:

o       a scoate in evidenta esentialul

o       a verifica

o       a valoriza

o       a dedramatiza

I. Informare:

o       a primi informatii (intrbari)

o       a da informatii clare

C. Chestionare:

o       intrebarile inchise raspund faptelor

o       intrebarile deschise raspund opiniilor

ZECE REGULI PENTRU A FI BUN ASCULTATOR

  1. Concentreaza-te asupra mesajului; ascultarea nu e o activitate pasiva, ci una care necesita efort, concentrare; incearca sa te gandesti mai mult la ceea ce vorbitorul incearca sa spuna decat la ceea ce doresti tu sa spui.
  2. Fii interesant, orice mesaj poate fi deveni important.
  3. Departeaza-te de propriile prejudecati.
  4. Fii atent. Urmareste ideile principale,    in jurul carora se structureaza mesajul, ignorand detaliile nesemnificative care-ti pot atrage atentia. Incearca sa intelegi sensul exact al cuvintelor folosite de vorbitor, structureaza si clarifica ceea ce auzi.
  5. Incurajeaza vorbitorul prin comentarii sau actiuni scurte, discrete care sa confirme faptul ca receptionezi cu interes mesajul transmis (aprobari din cap, zambete; ajuta-l sa se exprime atunci cand nu-si gaseste cuvintele.
  6. Foloseste intrebari suplimentare pentru a-ti ajuta interlocutorul sa rezume, sa clarifice mesajul.
  7. Foloseste parafraza (repetarea esentialului din cele spuse de interlocutor). Acest lucru confirmaca asculti intr-adevar, avand si avantajul de a verifica daca ai inteles corect mesajul.
  8. Priveste interlocutorul in timp ce il asculti.
  9. Fii rabdator, controleaza-ti propria impulsivitate.
  10. Intrerupe cat mai putin posibil. Chiar si atunci cand vorbitorul face o pauza, nu inseamna neaparat ca a terminat, asa ca ar fi util sa prelungesti inca putin tacerea ca sa vezi ce se intampla.

ZECE LUCRURI PE CARE SA NU LE FACI

  1. sa te gandesti la altceva, sa te angajezi in alte activitati
  2. sa dai semne de nerabdare, sa te uiti la ceas
  3. sa te plimbi cu privirea, sa te uiti in pamant sau in tavan
  4. sa te joci cu creionul sau cu degetele, sa bati ritmul cu mainile sau cu picioarele
  5. sa intrerupi sau sa vorbesti in acelasi timp cu interlocutorul
  6. sa anticipezi ceea ce vrea sa spuna celalalt
  7. sa te enervezi
  8. sa te simti amenintat de acele mesaje care iti contrazic parerile, atitudinile, ideile, valorile
  9. sa tragi concluzii pripite despre personalitatea interlocutorului sau despre mesajul transmis de acesta
  10. sa pornesti cu ideea ca deja cunosti toate argumentele interlocutorului

RECUNOASTEREA STILULUI DE COMPORTAMENT

TIMID

SIGUR DE SINE

AGRESIV

ATITUDINEA

  • aplecata
  • umerii inainte
  • schimbari dese, incetinite
  • barbia in jos
  • picioarele incrucisate, treceri de pe un picior pe altul
  • dreapta si destinsa
  • umerii drepti
  • schimbari rare, efectuate natural
  • capul drept sau usor inclinat
  • picioarele drepte
  • dreapta si rigida
  • umerii in spate ridicati
  • schimbari bruste, precipitate
  • barbia „in vant”
  • picioarele intinse inainte sau pe birou

GESTURILE

  • isi freaca palmele
  • mainile se misca comtinuu
  • palmele privesc in jos
  • bratele pe langa corp
  • ridica des din umeri
  • da des din cap
  • invarte creionul in mana
  • miscari relaxate ale mainilor
  • miscari moderate ale bratelor
  • palmele privesc in

sus

  • umerii relaxati
  • da din cap ocazional (masnifestarea atentiei)
  • brate incrucisate
  • miscari bruste, hotarate
  • miscari largi ale bratelor
  • da din cap rapid si energic
  • bate cu creionul in masa cand asculta

EXPRESIA FETEI

  • privire imploratoare
  • priveste picioarele
  • sprancenele ridicate, ochii tristi
  • clipeste des
  • suras nervos, vinovat
  • isi musca buza de jos
  • fata rosie
  • privire destinsa, atenta
  • priveste in fata
  • ochi stralucitori
  • clipeste rar
  • suras sincer
  • privire fixa
  • frunte incretita
  • ochi bulbucati
  • suras condescendent sau sarcastic
  • gura foarte inchisa sau buzele departate (isi arata dintii)
  • mina dezaprobatoare
  • fata foarte rosie

VOCEA

  • linistita, inceata
  • „of, ah, vai”
  • ezitari, opriri in mijlocul frazei
  • ras nervos
  • declaratii interogative (tonul se ridica la sfarsit)
  • ferma
  • placuta
  • expunere cursiva
  • ras relaxat
  • ton stabil al vocii
  • transanta
  • cuvinte rastite
  • mesaj precis, masurat
  • ras sarcastic
  • declaratii tip „ordin”

ZECE REGULI PENTRU CONTACTUL DIRECT

1.Formuleaza un mesaj clar ,accesibil receptorului.Alege cuvinte simple : explica termenii neuzuali,pentru interlocutor,pronunta clar cuvintele,fara „prune in gura”. In caz contrar,exista riscul ca intelesul perceput de receptor sa nu fie cel dorit de tine,ducand la esecul comunicarii. Ceea ce vrei ca receptorul sa inteleaga este la fel de important ca si ceea ce vrei sa spui. Exprima-te direct ,intentiile neexprimate nu sunt traduse in acelasi mod de toti oamenii. Pentru a obtine ceea ce doresti,evita mesajul dublu sau mesajul neexprimat.

2.Priveste interlocutorul,nu ceasul,masa,fereastra,televizorul,sau podeaua: daca sunt mai multi interlocutori,e necesar ca fiecare sa se simta observat.

3.Manifesta-ti disponibilitatea de a primi raspuns(feedback).Verifica daca ai fost inteles,punand intrebari de clarificare(intrebarile retorice de genul „E clar?” nu solicita intotdeauna raspunsuri).

4.Inlocuieste cuvantul „tu” cu „eu”.Folosind cuvintele „eu” sau „mie” iti poti exprima sentimentele,opiniile, sau nevoile personale fara a fi perceput ca judecator.

5.Cand nu esti de acord,foloseste o explicatie in locul unor raspunsuri categoric negative.

6.Recunoaste si apreciaza nevoile si dorintele celuilalt.Este un fapt normal ca ceilalti oameni sa fie diferiti de tine,sa aiba pareri,valori si convingeri diferite.

7.Incearca sa-ti stapanesti emotiile,sa ramai calm,sa fii prietenos si amabil. Fii intelegator,chiar daca nu esti de acord cu ideile celuilalt.

8.Fii sincer,nesinceritatea izvoraste din lipsa de incredere in propria-ti persoana,si genereaza neincredere.

9.Asculta cu atentie.Nu te gandi la contra-argumente in timp ce celalalt vorbeste.

10.Depune efort pentru a asculta si intelege mesajul,astfel incat sa poti raspunde adecvat.

Limbajul corpului (comunicare non-verbala)

De cate ori comunicam,transmitem mesaje si prin intermediul altor mijloace decat cuvintele,intarind sau explicand mesajul verbal. Studiile facute au aratat ca numai 20% din informatie se transmite prin cuvinte,restul de 80% necesar pentru realizarea comunicarii este asigurat pe cale non-verbala. Daca limbajul corpului(gestica,atitudinea,si contactul vizual)este in contradictie cu cuvintele,oamenii au tendinta sa creada in el mai degraba decat in ceea ce se spune.

Comunicare non-verbala cuprinde tot ceea ce spunem fara sa vorbim,ansamblul reactiilor de care nu ne dam seama ca le avem,dar sunt evidente pentru cei din jur.Mijloacele de comunicare non-verbala pot deveni indicatori de evaluare referitor la ceea ce gandesc oamenii,la sentimentele lor:

Contactul vizual: daca privim interlocutorul si intervalul de timp in care il privim

Expresia fetei

Gesturi : miscarea mainilor si a corpului folosite pentru a indica aprobarea sau dezaprobarea,pentru a incuraja interlocutorul sa continue.

Pozitia si orientarea corpului,distanta la care stam fata de interlocutor

Aspectul exterior: infatisarea fizica ,vestimentatia si coafura

Aspecte non-verbale ale vorbirii : variatii ale inaltimii sunetelor,taria lor,rapiditatea vorbirii,calitatea si tonul vocii.

Conflictul dintre comunicarea verbala si cea non-verbala

Mesajul non-verbal este transmis impreuna cu cel verbal,sustinand sau diminuand valoarea acestuia(de exemplu,degeaba incerci sa pari relaxat daca framantarea mainilor sau muscatul unghiilor te da de gol).Atunci cand mesajul non-verbal intra in conflict cu cel verbal, oamenii sunt inclinati sa dea dreptate celui non-verbal.

Sfaturi pentru o comunicare non-verbala eficienta

1.Privirea,contactul vizual: priveste direct persoana careia ii vorbesti sau pe care o asculti. Nu clipi des. O persoana care priveste peretele sau podeaua nu inspira incredere. O privire fixa poate sugera ca interlocutorul nu intelege sau nu e interesat de mesajul tau. Privirea repetata a ceasului poate fi un semn de graba,de nerabdare.

2.Atitidinea,pozitia corpului: stai drept ,dar relaxat. Nu te balansa fata-spate. Daca te sprijini pe perete sau stai aplecat pe scaun sugerezi oboseala,plictiseala. Umerii cocosati si capul plecat pot semnala timiditatea si inferioritatea. Spatele drept cu capul lasat putin pe spate si cu mainile in solduri poate indica superioritatea si auto-multumirea.

3.Gesturile : foloseste gesturi naturale,distinse. Incurajeaza interlocutorul sa continue,descopera-ti gesturile de nervozitate si evita-le. Nu te juca cu creionul,nu bate tactul cu degetele.

4.Expresia fetei : nu fii incruntat,fii surazator,binevoitor.

5. Aspectul exterior,hainele si coafura : foloseste o imbracaminte adecvata locului,si momentului in care are loc comunicarea. Asta nu inseamna adoptarea unor sabloane de imbracaminte ci o pastrare a individualitatii.

6. Tonusul ,dispozitia : fii relaxat,deschis,si amical.

7. Vocea : pronunta clar cuvintele,si foloseste accentul adecvat. Adesea este mai important felul cum spui ceva decat ceea ce spui. Vocea unei persoane care vorbeste pe tonalitati inalte este ascutita,stridenta,iar pe tonalitati joase este groasa,aspra,severa

Zece sfaturi pentru a fi un vorbitor eficient

Pronunta cuvintele clar.

Nu vorbi prea repede sau prea rar.

Modifica tonalitatea vocii,evita monotonia.

Concentreaza-te asupra mesajului pe care vrei sa il transmiti.

Fii calm.

Evita mesajele agresive

Pune intrebari pentru a verifica daca ai fost inteles,daca mai esti ascultat

Lasa ocazia unor intrebari la urma,dar nu atat de tarziu incat sa fie practic imposibil ca acestea sa fie puse.

Stapaneste-ti emotiile.

Nu fii rezistent la critica.

Congruent / Incongruent

Comunicare verbala negativa

Comunicare non-verbala pozitiva

Ineficienta / Contradictorie

Comunicare verbala pozitiva

Comunicare non-verbala pozitiva

Eficienta / Directa



Ostila

Comunicare verbala negativa

Comunicare non-verbala negativa

Satisfactie ascunsa

Comunicare verbala pozitiva

Comunicare non-verbala negativa

Tehnici de ascultare

TIP

SCOP

EXPRIMARE

EXPLICATIVA

  • Completeaza cu date suplimentare
  • Ajuta interlocutorul sa vada toate fetele problemei
  • Poti sa-mi explici asta.
  • Ce vrei sa spui cu.

AFIRMATIVA

  • Verifici ce ai inteles
  • Arati ca asculti si intelegi
  • Daca am inteles bine
  • Ai vrut sa spui ca

NEUTRA

  • Incurajezi sa continue
  • Transmiti ca esti interesat si asculti
  • Inteleg
  • Este un bun punct de vedere

EMPATICA

  • Arati ca intelegi ce simte despre ce spune
  • Ajuti sa-ti evaluezi si tempereze sentimentele
  • Sunt socat de ce mi-ai spus
  • Tu simti ca.
  • Crezi ca nu ai fost bine inteles

CONCLUSIVA

  • Sumarizarea discutiei
  • Ideile principale ar fi.
  • Parerea ta este..

Regula ARIC pentru evaluarea comunicarii

A.Ascultare:

  • A fi disponibil
  • A face abstractie de propriul punct de vedere
  • A fi pe faza
  • A asculta activ

R.Rezumare – Reformulare:

  • A scoate in evidenta esentialul
  • A verifica
  • A valoriza
  • A dedramatiza

I.Informare:

  • A primi informatii,intrebari
  • A da informatii clare

C.Chestionare:

  • Intrebarile inchise raspund faptelor.
  • Intrebarile deschise raspund opiniilor

Zece reguli pentru a fi un bun ascultator

1.Concentreaza-te asupra mesajului :ascultarea nu e o activitate pasiva,ci una care necesita efort,concentrare,incearca sa te gandesti mai mult la ceea ce vorbitorul incearca sa spuna decat la ceea ce doresti tu sa spui.

2.Fii interesat,orice mesaj poate deveni important.

4.Fii atent.Urmareste ideile principale ,in jurul carora se structureaza mesajul,ignorand detaliile nesemnificative care iti pot distrage atentia.Incearca sa intelegi sensul exact al cuvintelor folosite de vorbitor,structureaza si clarifica ceea ce auzi.

5.Incurajeaza vorbitorul prinncomentarii sau actiuni scurte ,directe,care sa confirme faptul ca receptionezi cu interes mesajul transmis(aprobari din cap,zambete);ajuta-l sa se exprime atunci cand nu-si gaseste cuvintele.

6.Foloseste intrebari suplimentare pentru a-ti ajuta interlocutorul sa rezume,sa clarifice mesajul.

7.Foloseste parafraza.Aceast lucru confirma ca asculti intr-adevar,avand si avantajul de a verifica daca ai inteles corect mesajul.

8.Priveste interlocutorul in timp ce il asculti

9.Fii rabdator,controleaza-ti propria impulsivitate.

10.Intrerupe cat mai putin posibil.Chiar si atunci cand vorbitorul face o pauza nu inseamna neaparat ca a terminat,asa ca ar fi util sa prelungesti inca putin tacerea ca sa vezi ce se intampla.

Zece lucruri pe care sa nu le faci

Sa te gandesti la altceva, sa te angajezi in alte activitati

2.Sa dai semne de nerabdare ,sa te uiti la ceas

3.Sa te plimbi cu privirea ,sa te uiti in pamant sau in tavan

4.Sa te joci cu creionul sau cu degetele,sa bati ritmul cu mainile sau cu picioarele

5.Sa intrerupi sau sa vorbesti in acelasi timp cu interlocutorul

6.Sa anticipezi ceea ce vrea sa spuna celalalt

7.Sa te enervezi

8.Sa te simti amenintat de acele mesaje care iti contrazic parerea ,atitudinile,parerile, ideile,valorile

9.Sa tragi concluzii pripite despre personalitatea interlocutorului sau despre mesajul transmis de acesta

10.Sa pornesti cu ideea ca deja cunosti toate argumentele interlocutorului

RECUNOASTEREA STILULUI DE COMPORTAMENT

TIMID

SIGUR DE SINE

AGRESIV

ATITUDINE

  • Aplecata
  • Umerii inainte
  • Schimbari dese,incetinite
  • Barbia in jos
  • Picioarele incrucisate
  • Treceri de pe un picior pe altul

ATITUDINE

  • Dreapta si destinsa
  • Umerii drepti
  • Schimbari rare,efectuate natural
  • Capul drept sau usor inclinat
  • Picioarele drepte

ATITUDINE

  • Dreapta si rigida
  • Umerii in spate,ridicati
  • Schimbari bruste,precipitate
  • Barbia in vant
  • Picioarele intinse inainte sau pe birou

GESTURI

  • Isi freaca palmele
  • Mainile se misca incontinuu
  • Palmele privesc in jos
  • Bratele pe langa corp
  • Ridica des din umeri
  • Da des din cap
  • Invarte creionul in mana

GESTURI

  • Miscari relaxate ale mainilor
  • Miscari moderate ale bratelor
  • Palmele privesc in sus
  • Umerii relaxati
  • Da din cap ocazional ( manifestarea atentiei)

GESTURI

  • Brate incrucisate
  • Miscari bruste,hotarate
  • Miscari largi ale bratelor
  • Da din cap rapid si energic
  • Bate cu creionul in masa cand asculta

EXPRESIA FETEI

  • Privire imploratoare
  • Priveste picioarele
  • Sprancene ridicate,ochi tristi
  • Clipeste des
  • Suras nervos,vinovat
  • Isi musca buza de jos
  • Fata rosie

EXPRESIA FETEI

  • Privirea destinsa,atenta
  • Priveste in fata
  • Ochi stralucitori
  • Clipeste rar
  • Suras sincer

EXPRESIA FETEI

  • Privire fixa
  • Frunte incretita
  • Ochi bulbucati
  • Suras sarcastic
  • Gura foarte inchisa sau buzele departate( isi arata dintii)
  • Mana dezaprobatoare
  • Fata foarte rosie

VOCEA

  • Linistita,inceata
  • Ezitari,opriri in mijlocul frazei
  • Ras nervos
  • Declaratii interogative(tonul se ridica la sfarsit)

VOCEA

  • Ferma
  • Placuta
  • Expunere cursiva
  • Ras relaxat
  • Ton stabil al vocii

VOCEA

  • Transanta
  • Cuvinte rastite
  • Mesaj precis,masurat
  • Ras sarcastic
  • Declaratii de tip ordin

Zece reguli pentru contactul direct

  1. Inceputul poate fi o intrebare,o parere sau exprimarea unei stari de fapt
  1. Regula AIDA : Atentie,Interes,Dorinta,Actiune
  1. Vestimentatia adecvata,ingrijita
  1. Gestica pozitiva,atitutidine increzatoare
  1. Contact vizual
  1. Asigura feedback-ul catre vorbitor
  1. Incearca sa intelegi exact sensul cuvintelor folosite
  1. Structureaza si clarifica ceea ce auzi
  1. Nu intrerupe,nu vorbi in acelasi timp cu interlocutorul
  1. Nu cataloga,nu evalua,nu judeca

Reguli pentru contactul prin posta(reguli pentru mesaj scris)

Maxim 7 randuri intr-un paragraf

Nu folosi termeni specifici fara explicatii

Introdu scrisoarea cu o propozitie care sa atraga atentia

Foloseste post-scriptum pentru informatii importante

Scrie clar,citet

Reciteste,corecteaza eventualele greseli gramaticale

Zece reguli pentru contactul telefonic

Ridica receptorul dupa primul sau al doilea semnal

Prezinta-te: numele,prenumele,organizatia pe care o reprezinti

Fii clar(nu mesteca guma,nu manca seminte),calm si concis- Regula 3 C

Daca trebuie sa fii sunat ,lasa un mesaj colegilor ( specifica unde ai plecat si cand te intorci)

Cand telefonezi,lasa telefonul sa sune de 5-10 ori

Inainte de a suna,stabileste cui,ce si cum spui.

Vocea sa aiba un volum mediu(calm,amabil),debit moderat

Intreaba interlocutorul daca l-ai deranjat,anunta ca il vei retine minute

Depaseste cu amabilitate si dibacie barajul „secretarei”

Asculta si noteaza ceea ce e important(pregateste instrumente de scris)

RELATII PUBLICE

Relatiile publice sunt o functie manageriala distincta care :

  1. Ajuta la stabilirea si mentinerea unor linii de comunicare functionale,intelegere ,acceptare si cooperare intre o organizatie si publicul sau.
  2. Contribuie la informarea factorilor de decizie asupra reactiei opiniei publice si la stabilirea responsabilitatilor fata de ea.
  3. Asigura managementului feedback-ul necesar si avertizeaza asupra tendintelor

Caracteristicile activitatii de relatii publice

Deliberata – destinata sa influenteze,sa castige intelegere,sa ofere informatie si sa obtina reactie din partea publicului

Planificata – organizata pe baza unor resurse limitate,financiare,umane,materiale si de timp,a caror corelare si optimizare necesita o programare atenta

Performanta – se bazeaza pe politica si performanta reala a organizatiei; daca organizatia nu e performanta,Relatiile Publice nu pot crea o imagine de performanta

De interes public – eficienta Relatiilor Publice consta in identificarea activitatilor si strategiilor capabile sa combine interesul organizatiei cu interesul publicului.

Comunicare in doua sensuri - transmiterea de mesaje catre public este la fel de importanta ca informatiile de feedback menite sa verifice eficienta transmiterii mesajelor si sa identifice nevoile publicului in vederea planificarii activitatii.

Functie manageriala – Relatiile Publice devin eficiente atunci cand personalul de Relatii Publice are un cuvant de spus in actul de decizie ; la nivel decizional trebuie avuta in vedere atata creare imaginii menite sa faciliteze implementarea programului cat si informatiile privind nevoia reala a publicului.

OBIECTUL COMPARATIEI

PUBLICITATE

RELATII PUBLICE

GRUPUL TINTA

Actioneaza asupra utilizatorilor sau consumatorilor potentiali

Actioneaza asupra unui ansamblu de potentiali parteneri

OBIECTIVUL

Ii transforma in cumparatori reali

Ii transforma in parteneri reali

MODALITATEA DE ACTIUNE

Promoveaza imaginea de marca a produsului sau organizatiei

Creaza imaginea institutionala a intreprinderii

MECANISMUL DE ACTIUNE

Creaza motivatia de a cumpara,utiliza si creaza dorinte

Genereaza incredere reciproca ; mentine increderea

DOMENIUL MANAGERIAL

Instrument de marketing

Instrument de management

Relatii Publice – Modalitati de realizare

Canalele de comunicare intre ONG si publicul sau

Relatii cu mass-media:

Comunicat de presa( press release)

Dosar de presa



Invitatii la diverse evenimente (manifestari)

Conferinte de presa

Prezentarea personala

Fata-in-fata ( 2 persoane)

Pentru grupuri

Prezentarea impersonala

Casete video

Expozitii sau targuri de ONG-uri

Panoul de prezentare sau afis al ONG-ului

Carti de vizita

Servicii oferite de ONG

Literatura ONG-ului

Raport anual, buletine informative periodice

Brosura proiectului

Dosarul de prezentare

Suport curs

Materiale de la seminar

Relatii publice cu caracter permanent

Insigne

Sepci

Tricour

Uniforme

Sigle

Imnul si motto-ul ONG-ului

Felicitari de sarbatori

Invitatii la cocktail

Publicitate

Scrisori si pliante de prezentare a organizatiei si programelor

Afise

Articole de presa

Emisiuni radio-TV

Comunicate si conferinte de presa

Participare la evenimente publice

Corespondenta

Stilul scrisorilor,faxului

Modalitati de promovare a imaginii

Materiale promotionale: buletine informative,pliante,scrisori de recomandare , afise, tricouri, insigne, autocolante, casete audio si video etc.

Relationare cu mass-media : comunicate de presa,conferinte de presa,invitatii la diferite evenimente etc.

Implicarea efectiva a comunitatii,a beneficiarilor

Modalitati de comunicare cu mass-media

CONFERINTELE DE PRESA – prezinta realizarile,nemultumirile si opiniile; se raspunde la intrebarile jurnalistilor in legatura cu subiectele pe care acestia le considera interesante pentru cititori

BRIEFINGURILE – deosebirea dintre briefing si conferinta de presa este ca in cadrul primului informatiile oferite,au,de regula,un caracter neoficial

RAPOARTELE - in aceasta categorie intra diversele materiale realizate de organizatii si sunt comunicari scrise referitoare la un anumit eveniment sau activitate

COMUNICATELE DE PRESA – sunt transmise catre mass-media si pot anunta un eveniment sau exprima un punct de vedere ; este de dorit colaborarea cu redactorul care preia comunicatul pentru a „traduce” termenii pe intelesul publicului si a scoate in evidenta informatiile importante

BROSURI, PLIANTE DE PREZENTARE A ORGANIZATIEI SI PROIECTELOR ,NEWSLETTER,PUBLICATII PROMOTIONALE – unele organizatii produc si difuzeaza brosuri,cataloage si pliante de prezentare a organizatiei, a programelor precum si newsletters( reviste editate intr-un stil pseudo-jurnalistic,care contin interviuri si alte articole menite sa informeze asupra activitatii si sa promoveze imaginea institutiei); sunt destinate grupului tinta,presei si chiar membrilor organizatiei si sunt mijloace de promovare a imaginii respectivei institutii si/sau de creare a culturii de organizatie

NOTE

Presa locala este mai sensibila la nevoile comunitatii,deci mai deschis catre societatea civila si reprezentantii acesteia,ONG-urile

Presa locala este dispusa sa puna accent pe subiectele de interes local

Presa locala,comparativ cu cea centrala,nu are subiecte atat de incitante ; in consecinta va fi incantata de noutatea si atractivitatea „stirilor” oferite de organizatia dumneavoastra

Omul de Relatii Publice – „Relationistul”

om de legatura intre organizatie si presa , organizatie si public,organizatie si oricine este interesat de ea sau de care ea se intereseaza

Atributii

stabileste,intretine si imbunatateste relatiile cu exteriorul (canale de comunicatii cu presa,public ,alte institutii)

supervizeaza si/sau coordoneaza activitatile publice ale organizatiei (simpozioane ,expozitii ,conferinte ,alte evenimente)

analizeaza si imbunatateste imaginea organizatiei

are rol de purtator de cuvant al presedintelui si poate fi persoana de contact pentru organizatie

ofera consultanta altor departamente in probleme de selectie si pregatire de personal ,oportunitati de cooperare

comunica si colaboreaza permanent cu sectorul de marketing

participa la elaborarea programelor in probleme care tin de publicitate ,relationare, imagine

Trasaturi:

bun comunicator

diplomat

spontan

dinamic,energic

inventiv

creativ

spirit de anticipatie

spirit organizatoric

capacitate de a-si asuma raspunderi

echilibrat,sigur pe sine

adaptabil

Decalogul „Relationistului”

Nu pune ziaristii pe drumuri degeaba; nimeni nu are chef sa-si piarda timpul

Raspunde intotdeauna cu prioritate intrebarilor : CINE?,CE?,DE CE?,CAND? , UNDE? PENTRU CINE? CUM?

Glumeste (daca este cazul!)

Nu comenta in afara sferei tale de competenta ; orice ai spus devine declaratie oficiala

Nu te certa.chiar daca esti provocat

Raspunde direct la o intrebare directa

Nu minti presa ; spune adevarul chiar daca doare

Fii relaxat ; asculta cu atentie intrebarile,nu te grabi cu raspunsul

Nu cere sa vezi articolul inainte de publicare

Nu spune „nu stiu” ; promite ca vei da raspunsul mai tarziu( sa nu-ti uiti promisiunile!)

Nu uita :

„Daca presa spune de bine,inseamna ca faci bine;

Daca presa spune de rau,inseamna ca faci rau;

Daca nu spune nimic,inseamna ca faci NIMIC”

„Nu poti avea a doua oara sansa de a face o buna prima impresie; prima impresie se formeaza in primele 5 secunde; in urmatoarele 5 minute se ajusteaza cu 50%”

CURRICULUM VITAE

DATE GENERALE (date de identificare si comunicare)

NUME:

PRENUME:

DATA NASTERII:

ADRESA:

TELEFON:

FAX:

STARE CIVILA:    casatorit/necasatorit/divortat/vaduv+copii,daca e cazul

PREGATIRE PROFESIONALA ( in ordine invers cronologica)

Scoala,tipul pregatirii,anul absolvirii sau anul de studii curent

EXPERIENTA PROFESIONALA

Date referitoare la activitatea desfasurata in domeniul in care ai pregatirea profesionala sau in domeniul vizat de cererea care necesita CV-ul

Daca sunt prea multe se trec numai datele cele mai relevante ,prea multe informatii fac sa se piarda esentialul

ACTIVITATE IN SECTORUL NEGUVERNAMENTAL

Organizatiile in care ai activat, posturi de conducere,responsabilitati incredintate ,proiecte coordonate ,daca sunt prea multe se trec numai datele cele mai relevante

LIMBI STRAINE CUNOSCUTE

Limba straina,nivelul scris/vorbit/citit

PUBLICATII

Titlu,editura,coautori

ALTE INFORMATII UTILE

alte cursuri sau specializari relevante pentru cererea respectiva

cunostinte operare PC (daca este cazul) si programele respective

permis de conducere

hobby-uri,preocupari extraprofesionale

motivatie(uneori)

referinte – persoane de la care se pot cere relatii despre autorul CV-ului

ETAPELE RELATIONARII CU MASS-MEDIA

1. Relatii Publice inainte de proiect

In perioada dinaintea desfasurarii proiectului,pentru a atrage atentia presei, te poti folosi de :

Dosarul de presa – distribuit categoriilor de presa prioritare

Comunicatul de presa( Press Release) – distribuit si celorlalte categorii de mass-media

Conferinta de presa – la care se invita toate categoriile de mass-media

2.Relatii Publice in timpul desfasurarii proiectului

  • Instalarea si functionarea unui Birou de presa (1 sau 2 persoane) pe tot parcursul proiectului la locul de desfasurare al acestuia
  • Atributiile Biroului de presa: sa transmitacomunicate de presa catre ziarele din Bucuresti si din tara; sa realizeze interviuri, reportaje pentru mass-media

3. Relatii Publice dupa proiect

Dupa incheierea proiectului este necesara continuarea – mentinerea relatiilor stabilite prin:

  • Raport de evaluare a proiectului
  • Scrisori de multumire
  • Felicitari de sarbatori
  • Propunere pentru o noua colaborare

ELABORAREA MESAJULUI DE CATRE MASS – MEDIA

TEHNICI DE MARKETING SI JURNALISITICE pentru alegerea canalelor si modalitatilor de comunicare, alegerea publicului vizat, redactarea mesajului.

STABILIREA OBIECTIVELOR DE COMUNICARE

PRE-TESTAREA si revizuirea mesajului

PIRAMIDA LUI RANDALL

Se refera la clasificarea informatiilor transmise, in raport cu importanta lor in fata publicului care le recepteaza.

CRITERII DE EVALUARE A UNUI MESAJ

  1. PROXIMITATE TEMPORALA – o informatie este cu atat mai valoroasa cu cat este mai recenta.
  2. PROXIMITATE SPATIALA – o informatie este cu attt mai utila cu cat se refera la o zona mai apropiata publicului potential (rolul presei locale)
  3. RARITATEA SI UNICITATEA (NEOBISNUITUL) – cu cat un anume fapt sau eveniment este mai neobisnuit, cu atat valoarea de informatie a unei stiri despre respectivul fapt sau eveniment este mai mare.
  4. PERSONALITATI – implicarea, intr-un anume eveniment, a unei personalitati cunoscute publicului larg este de natura sa dea informastiei o valoare mai mare.
  5. IMPACT SI CONSECINTE – un fapt sau eveniment are valoare de informatie atunci cand afecteaza sau intereseaza intr-o oarecare masura publicul
  6. CONFLICTUL SI COMPETITIA – confruntarile de idei, concursurile si, in general, toate subiectele in care doua sau mai multe persoane sau institutii se situeaza pe pozitii opuse sau adverse.
  7. INTERESUL UMAN – oamenii tind sa se identifice cu semenii lor si arata interes fata de evenimente deosebite din viata altor oameni obosnuiti.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 707
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site