Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


OPERATIILE CICLULUI DE EXPOATARE

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic



OPERATIILE CICLULUI DE EXPOATARE

Operatiile ciclului de exploatare efectuate de o intreprindere se identifica cu operatiile cu carcter ordinar si repetativ pe termen scurt si care contribuie la realizarea obiectului ei de activitate.



Ciclul de exploatare este format dintr-o secventa de operatiuni ce se desfasoara regulat intre momentul cumpararii de factori de productie si vanzarea de bunuri si servicii pe piata. In intreprinderile comerciale, fazele ciclului de exploatare sunt reduse: cumpararea este urmata de stocajul marfurilor in vederea revanzariilor ulterioare. In schimb, in intreprinderile industriale durata ciclului de exploatare este mai lunga, in functie de sectorul de activitate al intreprinderii. In cursul activitatii de productie, utilajele si alte echipamente industriale, stocurile de materii prime si materiale sunt combinate si consumate sub actiunea factorului munca: capitalul avansat se transforma in productie in curs de executie si apoi in produse finite. Vanzarea acestor produse asigura reconstituirea capitalului sub forma de lichiditati, utilizate pentru reluarea ciclului de exploatare. Deci, fluxul de expoatare, cu cele trei componente: cumparari, productie si vanzari, nu este rupt de fluxul de finantare si de fluxul de invenstire, ci se afla conectat la acestea, asa cum rezulta din urmatoarea schema:

Gestiunea ciclului de exploatare trebuie orientata catre indicatorii care caracterizeaza performantele activitatii de exploatare cum sunt cifra de afaceri si rezultatul din exploatare

. Veniturile din explatare reprezinta fluxuri de valoare destinate sa acopere fluxurile de cheltuieli de exploatare si sa degaje un rezultat pozitiv din activitatea de exploatare sub forma excedentului brut din exploatare si al rezultatului exploatarii. Analiza cheltuielilor urmareaste proportia fiecaruia dintre aceste cheltuieli in raport cu cifra de afaceri si evolutia acestei proportii.

Rentabilitatea activitatii din exploatare este caracterizata de urmatoarele rate:

  • Rata marjei

Este caracteristica intreprinderilor cu activitate de distributie si masoara rentabilitate activitatii comerciale ca si acoperirea cheltuielilor, altele decat costul marfurilor vandute.

  • Rata marjei brute din exploatare

Masoara performanta economica a intreprinderii, fiind un indicator utilizat pentru efectuarea de comparatii pentru intreprinderi din acelasi sector de activitate.

Activitatea de exploatare antreneaza structurile patrimoniale cu un grad ridicat de mobilitate, cum sunt activele de exploatare ( stocurile din cumparari si din productie proprie,    creante clienti si efecte comerciale de primit) si datoriile din exploatare ( furnizoti, efecte comerciale de primit), fiecare din aceste forme particulare trecand dintr-o forma in alta.

O buna gestiune a intreprinderii presupune cunoasterea unor indicatori care masoara viteza de rotatie a stocurilor si durata creditului comercial ( clienti si furnizori).

Viteza de rotatie a stocurilor este exprimata de doi indicatori:

  • Numarul de rotatii

Acest indicator arata numarul de rotatii efectuate de un anumit tip de stoc intr-o perioada, de regula un an. Determinarea lui ridica o serie de probleme: evaloarea numaratorului si a numitorului pe baza aceluiasi principiu; dificultatea majora de a evalua stocul mediu (in ipoteza cea mai simpla se determina ca medie a stocului de la inceputul perioadei si a stocului de la sfarsitul perioadei).

Pentru a creste viteza de rotatie, intreprinderea dispune de doua mijloace:cresterea fluxului de rotatie si diminuarea stocului mediu, a doua solutie fiind limitata de riscul rupturii de stoc.

Echilibrul general al firmei este in relatie directa cu creantele si datoriile generate de activitatea de exploatare, respectiv de raportul intre creantele-clienti si intervalul lor de incasare si atoriile-furnizori si intervalul lor de plata. Intreprinderea vinde pe credit si acest credit "ingheata pe moment" capitalurile circulante. Pe de alta parte, intreprinderea cumpara pe credit si poate astfel beneicia de capitalurile furnizorilor. O gestiune financiara eficienta consta an apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de furnizori.

Gestiunea activitatii de exploatare trebuie sa aiba ca finalitate un volum preponderent din rezultat pozitiv in rezultatul exercitiului si sa asigure secretia de lichiditati pentru intreprindere.

1.1Delimitari si structuri privind decontarile cu tertii

Tertii reprezinta in contabilitate persoanele fizice sau juridice cu care unitatea intra in relatii pentru realizarea obiectului sau de activitate ( exemplu: clientii, furnizorii, salariatii, bugetul statului ). Prin categoria de decontari cu acesti terti sunt delimitate toate creantele si datoriile a caror termen de decontare este pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse si decontarile intre exercitiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul.

Nu sunt incluse in categora decontarilor cu tertii datoriile si crantele financiare determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de intreprindere.

Din punct de vedere financiar-contabil, datoriile reprezinta surse straine de finantare pe termen scurt care functioneaza din momentul nasterii angajamentelor fata de terti si pana in momentul platii lor. Toate datoriile a caror termene de decontare depaseste un an sunt purtatoare de dobanda. Datoriile se pot concluziona in forme complexe si variate in cadrul unor relatii de decontare ale unitatii patrimoniale care genereaza obligatii fata de persoane fizice sau juridice pentru livrarile sau prestatiile ca echivalent al acestora, fie in cadrul unor obligatii banesti ce decurg din reglementari legale ( impozite si taxe la buget, contributii la asigurari si la protectia sociala, etc ). Ansamblul obligatiilor in relatiile cu tertii constituie relatiile cu creditorii ( creditorul reprezinta persoana in cadrul unui raport patrimonial care a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie) unei unitati patrimoniale.

Creantele reprezinta drepturi cuvenite unui titular de patrimoniu sub forma unui echivalent valoric pentru valorile economice avnsate temporar altor persoane fizice sau juridice. Acest echivalent ce urmeaza sa-l primeasca poate reprezenta o suma de bani, o lucrare sau un serviciu.

Ansamblul relatiilor unei unitati patrimoniale cu tertii ca persoane fizice sau juridice generate de operatiile privind valorile economice avansate temporar pentru care urmeaza sa primeasca echivalentul valoric sau contraprestatia, constituie debitorii unitatii patrimoniale respective.

Prin Planul de conturi general sunt delimitate urmatoarele categorii de datorii si crante pe termen scurt: datoriile si crantele comerciale, datoriile si crantele salariale, datoriile si creantele sociale, datoriile si creantele fiscale si asimilate, datoriile si creantele in carul grupului si cu asociatii,debitorii si creditorii diversi, datoriile si creantele de regularizare si asimilate, datoriile si creantele privind decontarile in cadrul unitatii, provizioane pentru deprecierea creantelor.

Evidenta relatiilor de decontare cu tertii se tine cu ajutorul conturilor din clasa a 4-a din Planul de conturi general, denumita conturi de terti.

Toate conturile care reflecta creantele au functie contabila de activ. Se debiteaza cu drepturile de creanta formate asupra tertilor, se crediteaza cu decontarea creantelor la termenele convenite sau prevazute prin lege. Sodul este debitor si reprezinta valoarea creantelor formate asupra tertilor si nedecontate inca.

Toate conturile care reflecta prin continutul lor datorii fata de terti au functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu datoriile pe masura crearii lor fata de terti, se debiteaza cu decontarea (stingerea) datoriilor la termenelor convenite sau prevazute de lege. Soldul este creditor si reprezinta datoriile nedecontate (neachitate ) inca sau in curs de decontare.

Unele conturi care reflecta decontarile cu tertii au functie contabila de activ-pasiv (exemplu: contul 456 care reflecta atat creantele din actiunile subscrise de asociati si nevarsate, cat si cotele parti din capitalul social de rambursat de catre asociati; alte conturi: 441, 473, 428, 481, etc ).

Cumpararile si vinzarile

Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.

Operatiile curente de vanzari si cumparari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de managerii intreprinderii.

Derularea operatiilor de cumparari de bunuri si servicii pentru activitatea curenta a intreprinderii presupune    selectia furnizorilor in functie de o serie de parametrii cum sunt: preturile si tarfele practicate de furnizori, termenele de livrare, modul de livrare, conditiile de plata, capacitatea de productie pentru a face fata cererii, calitatea produselor, garantiile de buna executie.

Cumpararile de bunuri si servicii destinate consumului pentru obtinerea de alte bunuri si servicii sunt desemnate prin notiunea economica de consum intermediar(echivalenta cu denumirea contabila de consumatie provenind de la terti).

Cumpararile curente de bunuri si servicii formeaza consumul intermediar si se pot delimita in:

Cumparari de bunuri stocabile: marfuri, materii prime, materiale, ambalaje etc.;

Cumparari de bunuri nestocabile si servicii: consumul de energie electrica si apa; lucrarile si serviciile executate de terti.

Obtinerea profitului de catre orice intreprindere un este posibila fara degajarea unor venituri care sa fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale unei firme trebuie sa provina, in principal, din vanzari. Potrivit articolului 1294 din Codul civil, vanzarea este o conventie prin care doua parti se obliga intre ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru, si aceasta a plati celui din urma pretul ei.

Norma contabila international IAS 18 precizeaza ca veniturile provenind din vanzarea marfurilor sau produselor trebuie sa indeplineasca trei conditii pentru a fi contabilizate:

Intreprinderea trebuie sa fi transferat cumparatorului principalele riscuri si avantaje inerente proprietatii bunurilor cedate;

Intreprinderea nu trebuie sa conserve controlul efectiv asupra acestor bunuri si nici sa participe la gestiunea lor;

Costurile operatiilor trebuie sa fie masurabile de o maniera fiabila.

Aceasi norma internationala stipuleza ca, in general, transferul riscurilor si avantajelor legate de proprietate coincide cu transferul dreptului de proprietate sau cu livrarea. In schimb, tranzactiile un pot fi considerate drept vanzari si un poate fi contabilizat nici un venit atunci cand:

Vanzatorul ramane obligat din cauza unei executii nesatisfacute si neacoperite prin clauze de garantie;

Obtinerea veniturilor din vanzarea bunurilor este subordonata revanzarii acestora catre cumparatori;

Bunurile sunt livrate sub rezerva instalarii lor,aceasta reprezentand o parte importanta din contractul inca neexecutat de catre vanzator;

Cumparatorul are dreptul sa anuleze cumpararea datorita unei cauze precizate in contractul de vanzare, vanzatorul fiind intr-o situatie de incertitudine referitoare la probabilitatea restituirii bunurilor.

Insa, o tranzactie este considerata drept o vanzare si veniturile respective pot fi contabilizate in situatia cand vanzatorul conserva numai o parte nesemnificativa a riscurilor (cum este situatia cand conservarea proprietatii bunurilor se face cu singurul scop de protejare a vanzatorului contra riscului de neplata).

Dupa prevederile normei contabile internatioale IAS 18, veniturile proveniind dintr-o prestare de servicii trebuie sa fie constatate printr-o referinta la situatia executiei operatiei la data bilantului, atunci cand sunt indeplinite cumultativ urmatoarele conditii:

Suma veniturilor poate sa fie evaluata intr-un mod fiabil;

Este probabil ca avantajele economice asociate operatiei vor fi in beneficiul intreprinderii

Situatia de executie a operatiei la data bilantului poate fi evaluata de o maniera fiabila;

Cheltuielile efectuate pentru aceasta operatie si cheltuielile de efectuat pentru finalizarea operatiei pot fi masurate in mod fiabil.

Daca aceste patru conditii nu sunt indeplinite si daca este probabil ca intreprinderea va recupera costurile angajate ale operatiei, valoarea de inregistrare a veniturilor va fi egala cu costul operatiei ( altfel spus, atunci cand rezultatul unei prestari de servicii nu poate fi estimat de o maniera fiabila, veniturile nu sunt contabilizate decat la concurenta cheltuielilor recuperabile deja contabilizate).

1.3 Evaluarea creantelor si a datoriilor

Evaluarea creantelor si a datoriilor se efectueaza, de regula, la valoarea lor nominala (aceasta reprezinta costul istoric al valorilor economice care au facut obiectul tranzactiei ) corespunzator starii de lichidare si sovabilitate. Evaluarea efectuandu-se la anumite termene inbraca mai multe forme si anume: evaluare curenta, evaluare de inventar si evaluare bilantiera.

Evaluarea curenta opereaza cu valoarea nominala a creantelor si a datoriilor care reprezinta costul istoric al tranzactiilor pe care l-au generat. Achitarea datoriilor sau incasarea creantelor inainte de scadenta presupune acordarea sau primerea de reduceri de natura financiara denumita sconturi.

In cazul in care creantele si datoriile nu sunt incasate sau platite la timp, unitatile platitoare sunt obligate la plata unor dobanzi penalizatoare.

Evaluarea de inventar opereaza cu valoarea nominala in cazul in care nu sau constatat modificari fata de valoarea respectiva a creantelor si datoriilor. In situatia inversa in care sau constat modificari, evaluarea de inventar opereaza cu valoarea actuala sau reala, care evalueaza creantele si datoriile la valoarea posibila de platit furnizorilor si altor persoane.

Evaluarea bilantiera a creantelor si datoriilor se bazeaza pe principiul prudentei care functioneaza numai in cazul in care s-au constituit provizioane pentru deprecierea valorii creantelor si, respectiv, provizioane pentru riscuri si cheltuieli care privesc datoriile.

Evaluarea creantelor si a datoriilor exprimate in devize se efectueaza la cursul zilei cand au loc tranzactiile respective. Diferentele de curs valutar existente la incasarea creantelor sau la plata datoriilor se inregistreaza ca cheltuieli sau venituri financiare, dupa caz.

Evaluarea vanzarilor de bunuri si servicii se face plecand de la pretul de vanzare (sau tari , in cazul serviciilor) , exclusiv reducerile comerciale operate, pret definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Fixarea pretului de vanzare se bazeaza pe o politica care trebuie sa raspunda obiectivelor strategice ale intreprinderii, care sunt, intre altele:

Supravietuirea: atrage tendinta scaderii preturilor pentru mentinerea unui anumit nivel de activitate si asigurarea contiunuitatii explotarii;

Maximizarea profitului: presupune cautarea unui echilibru intre volumul fizic al activitatii ( cantitate ) si pretul care asigura maximizarea profitului;

Maximizarea dezvoltarii: intrepinderea cauta sa ocupe maximul din segmntele de piata, promovand un pret descurajant pentru concurenta ( poltica preturilor de tip dumping, adica practicarea unor preturi mai scazute decat acelea de pe piata in scopul inlaturarii concurentei si cucerirea de noi piete );

Promovarea imaginii: presupune adaptarea nivelului preturilor cu imaginea de marca si calitatea produselor ( poltica de preturi ridicate pentru bunurile de lux ).

Acestor strategii le corespund mai multe metode de calcul al pretului de vanzare:

Metoda cost plus marfa: presupune stabilirea pretului de vanzare plecand de la costul de productie sau de achizitie, la care se acorda o marja, destinata sa acopre cheltuielile generale, de administratie si cele de distributie si sa asigure o anumita profitabilitate;

Valoarea primita: pretul depinde de pozitionarea firmei pe piata si determina o rata de rentabilitate care poate sa fie sau nu acceptabila pentru intreprindere;

Pretul pietei: intreprinderea isi ajusteaza preturile in functie de preturile practicate de principalii sai concurenti.

Poltica de preturi influenteza direct nivelul indicatorului cifra de afaceri.

1.4 Modalitati si instrumente de plata

1.4.1Caracterizare generala

Un moment important in desfasurarea schimburilor economice nationale si internationale il constituie incasarea contravalorii bunurilor economice ce fac obiectul schimbului. Realizarea incasarii sumelor astfel rezultatese efectueaza printr-o modalitate de plata sau de,    decontare convenita intre parteneri sau stipulata prin contract utilizind modalitati de plata adecvate caracteristicior schimbului.

Instrumente de plata utilizate s-au diversificat continuu, odata cu mutatiile ceemau avut loc in cadrul economiiei si al perfectionarii tehnicilor de transmitere al mesajelor.

Privite in anamblul lor se disting:

plata prin marfa contra marfa, cunoscuta sub denumirea de troc sau compensatie. In prezent , aceasta tehnica este utilizata ca metoda de a debloca relatiile comerciale cu tari, firme etc., ale caror disponibilitati financiare sunt modeste sau inexistente.

plata in numerar. Elementul central al platii cu numerar il constituie increderea care trebuie sa existe intre partenerii de afaceri

plata prin cec este cea mai apropiata de plata in numerar iar caracterul inscrisului - cecului - ofera partenerilor de afaceri un grad de siguranta mai ridicat. Plata prin cec - in diferitele sale forme - a luat o deosebita amploare fiind utilizata cu pret in spatiul platilor necomerciale.

plata prin titluri de credit, respectiv prein utilizrea cambiei si biletului la ordin, se num. Printre cele mai vechi tehnici de plata. In timp, acestea au evaluat de la utilizarea lor ingulara, in sine, sistem care se practica si in prezent, la asocierea lor unei alte tehnici de plata cum ar fi acreditivul documentar, incasoul, adesea cu valoarea de instrument de garantare sau ca rezultat al unor reglementari specifice, particulare privind plata.

ordinul de plata este legat de aparitia bancilor si dezvoltarea relatiilorla nivel internacional intre acestea. In esenta, se aseamana platilor in numerar, dar se realizeaza pe canal bancar ti consta din ordinul pe care un client il da bancii sale de a platii, din contul sau, o suma de van unei alte persoane in contul acesteia, care poate fi deschis la oricare alta banca.

Plata documentara sau operatiile documentare constituie o sintagma pentru a defini o tehnica de plata in cadrul careia plata se face de catre orice bancanumai contra documente. In aceasta grupa sunt incluse: acreditivul documentar si incaosul documentar. Date fiind particularitatile mecanismului derularii platii, aceste tehnici confera partenerilor un grad de securitate mai ridicat.

Scrisoarea de garantie bancara, desi, in esenta, constituie un instrument de garantare, in practica comerciala este utilizata ca modalitate de plata.

De retimut faptul ca, exceptand plata in numerar si anumite forme de plata prin compensatie, toate celelalte modalitati de plata presuun existenta conturior bancare ale partenerilor de afaceri, realizarea miscarii banilor intre aceste conturi pe canale bancare, prin una de tehnicile de transfer al fondurilor.

Deci, agentii economici, in decizia lor privind o plata, au in vedere pe de o parte, modalitatea de plata pentru care opteaza, precum si intrumentu si tehnica de plata, iar pe de alta parte, modul in care vor fi transferate fondurile si cine suporta comisioanele bancare.

1.4.2 Modalitatile de plata

Plati in numerar

Instrumentele de plata prezentate mai sus se pot grupa in doua categorii distincte:

plati in numerar;

plati prin virament.

Numerarul este mijlocul de plata primar si el a dominat mult in cadrul modalitatilor de efectuare a platilor, si in prezent, numerarul fiind un instrument, un mod de plata general valabil avand efect imediat si gradul de lichiditate cel mai ridicat.

Platile in numerar se efectueaza prin caseriile firmelor si ale bancilor sau altor institutii financiare.

Platile prin virament

A doua modalitate de efectuare a platilor si cea mai importanta ca volum este viramentul. Aceasta modalitate de plata a aparut odata cu bancile si este strans legata de acestea, adica nu se poate desfafura inafara lor.

Viramentul este de doua tipuri:

De credit;

De debit.

Viramentul de debit este cel mai utilizat si consta in faptul ca platitorul dispune de fondurile sale ti da dispozitie sa se efectueze plata, nefiind necesar un consimtamand prealabil al platitorului. Din aceasta grupa fac parte cele mai importante instrumente de plata, precum ordinul de plata, cecul si cambia.

In cazul viramentului de debit, utilizarea sa este mai rara. In prealabil este dat consimtamantul platitorului trimis bancii sale. Prin acest consimtamand, platitorul inputerniceste creditorul sau sa faca toate demersurile pentru efectuarea platii, adica sa depuna documentele la banca si sa ceara ca suma respectiva de plata sa fie transferata in contul sau.

1.4.3 Instrumente de plata prin virament

  1. Ordinul de plata

Ordinul de plata este cel mai utilizat instrument in platile fara numerar. El este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul ordinului unei banci de a pune la dispozitia unui beneficiar, o suma de bani.

Pentru ca dispozitia data sa poata deveni ordin de plata, trebuie in deplinite urmatoarele conditii:

Banca receptoare sa dispuna de fondurile banesti, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea lor de la cel ce a dat dispozitia;

Plata sa nu fie facuta la cererea beneficiarului.

Plata incepe prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata si se finalizeaza prin acceptarea respectivului ordin de plata de catre banca destinatara.

  1. Cambia

Cambia este un titlu de credit negociabil si, in acelati timp, un instrument de plata, care constata si atesta obligatia asumata de debitor de a plati la sadenta sau la un anumit termen, beneficiarului, sau la ordinul acestuia, o anumita suma de bani determinata.

Cambia tratata ca un innstrument de plata, are urmatoarele caracteristici:

Este transferabila ( trece de la o persoana la alta, ramanad insa obligatia platitorului sau debitorului);

Este negociabila; odata cu cambia se transfera si creata, in timpul transferului negociindu-se la valoarea de piata;

Cei ce detin cambia raspund solitar in cazul in care ultimul detinator al cambiei nu isi poatebprimii banii la scadenta;

Este un instrument de plata pe termen lung, intre parti exista relatii de credite, iar cambia este o expresie al acestei relatii.

Cambia este de doua feluri:

Biletul la ordin;

Trata.

Biletul la ordin presupune doi participanti, si anume: beneficiarul si platitorul. Operatiunile cu biletul la ordin au loc in cazul tranzactiilor comerciale. Beneficiarul vinde marfa in favoarea cumparatorului, care devine astfel debitor, adica viitorul platitor.

Trata are de regula acelasi continut ca si biletul la ordin.

  1. Cecul

Cecul este un instrument de plata utilizat de titulariii de conturi bancare cu disponibil corespunzator. Disponibilul a fost constituit anterior printru-un depozit bancar, din operatiunu de incasari sua din credit bancar.

Cecul impune trei participanti:

Tragatorul;

Trasul;

Beneficiarul.

Cecul este creat de tragator, care da bancii sale ordine neconditionate, banca aparand in situatie de tras. Banca trebuie sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau chiar tragatorului emitent, cand acesta apare in pozitia de beneficiar.

Cecul este un instrument de plata de debit. Nu se admit cecuri fara acoperire, de regula, cecul fiind vizat si certificat de banca ce la emis.

Cecul este un instrument de plata la vedere. Trasul nu isi asuma nici un fel de obligatii. Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi sau poate fi tras pentru contul unui tert; el nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, decat daca acesta are doua firme diferite.

Cecul de virament este cecul insotit de clauza "platibil in cont" deci, plata nu poate fi facuta in numerar.

Cecul certficficat este cecul prin care o banca aflata in pozitia de tras confirma, certifica beneficiarului ca fondurile necesare exista in cont.

Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra altei banci, platibila la vedere si avand mentiunea "cec circular".

Cecul de calatorie este emis in suma fixa, precum banii de hartie, si este pus in circulatie pe timp limitat.

  1. Cartile de plata

Tot mai des intalnita aceasta modalitate de plata presupune existenta a trei participanti:

Emitentul;

Detinatorul;

Comerciantul.

Este un instrument de plata fara numerar, prin care posesorul autorizat al cartii plateste, achita contravaloarea unor bunuri sau servicii, numai de la anumiti vanzatori abilitati sa accepte asemenea carti.

Prin utilizarea cartilor de plata se mai pot obtine lichiditati de la banca emitenta, an limitele soldului din cont. Cartile de plata sunt de mai multe feluri:

Carti de plata magnetice sunt emise de banci, sunt confectionate din material plastic si prezinta pe fata denumirea si simbolul emitentului, numarul cartii de plata, numele posesorului autorizat si data expirarii.

Cartile de plata cu microprocesor au memorie si circuite integrate, iar informatiile sunt grupate pe mai multe niveluri.

Cartile de credit sunt caracterizate prin faptul ca posesorului ei i-a fost aprobata si deschisa o linie de credit.

Cartea de debit e caracterizeaza prin faptul ca permite posesorului ei sa procure bunuri si servicii prin debitarea directa a contului sau personal.

  1. Platile electronice

Aceste instrumente presupun un transfer electronic de fonduri constituind circuitul monedei electronice.

Prin moneda electronica intelegem totalitatea instrumentelor si tehnicilor moderne care permit transferul de fonduri fara suport de hartie sau magnetic. Acest transfer necesita terminale la punctele de vanzare, operatii de decontari la punctele cu certificator, operatiuni specifice efectuarii platilor cu cartile de plata in lei.

Tehnici de plata prin virament

Compensarea multilaterala a platilor

Pentru ca platile sunt in numar foarte mare, efectuarea acestora a devenit foarte difcila. Platile sunt ingreunate si prin faptul ca exista mai multe circuite monetare paralele.

Obiectul compensarii multilaterale il constituie platile interbancare fara numerar, pe suport de hartie. Bancile introduc si accepta in compensarea multilaterala ordine de plata si cecuri barate.

Instrumntele de plata sunt grupate de    catre bancile initiatoare si pe banci destinatare, astfel:

Instrumente de plata compensabile;

Instrumente de debit;

Instrumente de credit.

Aceste grupe de instrumente formeaza pachete de instrumente de plata compensabile. Fiecare pachet este insotit de o banca de control totalizatoare a sumelor inscrise pe instrumente.

Pe baza instrumentelor de plata compensatoare, banca prezentatoare completeaza cate un borderou ale dispozitiilor centralizatoare pentru fiecare banca primitoare. Instrumntele de plata compensabile primite de la celelalte banci participante sunt analizate de banca destinatara in vederea acceptarii sau refuzariilor.

Acreditivul documentar

Acreditivul documentar reprezinta o tehnica de plata utilizate in schimburile comerciale nationale si internationale, in cadrul carora intre vanzator si cumparator se intrpune o terta persoana, banca, in calitate de garant intermediar, care asigura pe cumparator ca va intra in posesia marfurilor dorite si pe vanzator ca-si va incasa contravaloarea marfurilor vandute, in conditiile contractului de vanzare-cumparare ce stabileste pretentiile platilor.

La cererea cumparatorului, banca se angajeaza direct fata de vanzator sa-i plateasca o suma de bani determinata, pe baza prezentarii de catre acestia a unor documente specificate in mod expres in scrisoarea de deschidere a acreditivului. Acest angajament este independent de solvabilitatea cumparatorului, de acordul acestuia cu marfa,sau cu alte imprejurari care s-ar ivi cu expedierea marfurilor si care ar determina pe cumparator sa refuze plata. Regula generala care asigura automatismul platii garantate de acrditiv este obligatia absoluta ca documntele presntate de expeditor sa fie intocmite in sctricta conformitate cu conditiile acreditivului,orice neregularitate in acest sens determinand exonerarea bancii de obligatia de plata, care devine dependenta excusiv de acordul partenerilor comerciali.

Elementele acreditivului sunt:

a)      Elementele definitorii, care contin informatii cu privire la:

Platile implicate: cumparatorul numit si ordonator, care da instructiuni bancii sale pentru deschiderea acreditivului; banca avizatoare a vanzatorului; vanzatorul sau beneficiarul care expediaya marfurile si apoi depune la banca sa documentele intocmite in conformitate cu conditiile din acreditiv;

Locul si data emiterii si ale expirarii valabilitatii acreditivului;

Suma, valuta, denumirea si cantitatea marfurilor, pretul.

b)      Elementele referitoare la documente cuprind documente obligatorii ( factura, documentele de transport, polita de asigurare, modul de livrare ) si documentele facultative.

c)      Elementele referitoare la etapa de utilizare a acreditivului, care contin instructiuni pentru banca avizatoare referitoare la modaitatile de rambursare.

Etapele unui acreditv sunt:

Deschiderea acreditivului, urmand un ciclu de la contractare pana la avizarea deschiderii acreditivului;

Utilizarea acreditivului, urmand un circuit de la expedierea marfii catre cumparator panala plata documentelor catre vanzator;

Modificarea acreditivului, care urmeaza un circuit de la cererea de modificare pana la aviyul de modificat, transmis de cumparator catr vanzator.

Etapele si circuitele se realizeaza prin intermediul bancii importatorului si bancii exportatorului.

Situatiile particulare generate de deschiderea acreditivului au determinat diferite tipuri de acreditive:

Acreditivul transferabil este utilizat in situatia in care beneficirul isi exprima dreptul sau de a solicita bancii avizatoare sa transfere acreditivul, partial sau total, uniu al doilea beneficiar, pentru aceasta acreditivul trebuind sa indeplineasca urmatoarele conditii.

Acreditivul back to back, un caz particular al celui transferabil, cand intre vanzator si cumparator intervine un al treilea intermediar, care va cumpara marfa de la furnizor, deschizandu-se un al doilea acreditiv din ordinul intermediarului,in favoarea furnizorului.

Acreditivul revolving, forma de acreditiv prin care suma este reantregita automat, dupa fiecare plata, fara o modificare speciala a acreditivului.

Acreditivul red clause, forma de acreditiv, cu o clauza speciala, care permite bancii sa acorde avansuri beneficiarului inaintea prezentarii documentului.

Incasso-ul documentar

Aceasta reprezinta o forma de plata folosita atunci cind increderea intre parteneri, legata de indeplinirea obligatiilor comerciale,este mai mare decit in cazul acreditivului. In acest caz, bancile un se angajeaza la plata, ele avand doar rolul de gestionare a documentelor.

Partile implicate in derularea incaosso-ului sunt: vanzatorul, numit si tragator; banca remitenta care efectueaza plata; cumparatorul, numit tras.

In principiu modul de functionare a incasso-ului documentar presupune ca banca vanzatorului sa emita spre incasare bancii cumparatorului documentele depuse de catre vanzator, care fac dovada livrarii marfurilor si pe care banca cumparatorului le livreaza acestuia numai contra plata.

Intregul proces de derulare a incasso-ului documentar presupune doua faze:emiterea ordinului de incasare insotit de documentele respective si incasarea propriu-zisa.

Scrisoarea de garantie

Aceasta reprezinta cea mai asiguratorie tehnica, dar si instrument, de decontare in cardul relatiilor de plati, fiind o obligatie irevocabila de plata a unei banci in cazul neandeplinirii relatiilor contractuale de catre o terta persoana, sub foma unui angajament separat si independent de datoria ordonatorului sau de relatia contractuala dintre ordonator si beneficiar.

Garantiile bancare pot fi emise direct, de catre banca ordonatorului, sau indirect, in cazul cand banca ordonatorului delega o alta banca sa emita scrisoarea de garantie.

In practica bancara au aparut mai multe tipuri de garantii bancare, in functie de obiectivul contractului respectiv, printre acestea numarandu-se garantii bancare pentru licitatii, garantii bancare de buna executie a livrarii de marfuri, garantii bancare de restituiere a avansului,in cazul nerespectarii obligatiilor.

1.5 Micreomidiul firmei

Desfasurarea activitatii intreprinderii in concordanta cu evolutia mediului economico-social presupun cunoasterea mediului extern si conectarea activitatii la mediu. Desfasurarea activitatii in concordanta cu evolutia mediului depinde de capacitatea firmei de a se adapta la mediul extern, capacitate care corespunde mediului extern al intreprinderii care sunt obtinute in urma desfasurarii activitatii in anumite conditii concrete pe care i le ofera mediul sau extern depind de cunoasterea fizionomiei si mecanismului de functionare a mediului si de capacitatea si priceperea firmei de a fructifica oportunitatile si de a evita riscurile pe care acesta il furnizeaza.

Desfasurarea efectiva a activitatii in raport cu mediul impune cercetarea atenta a componentelor sale, a interactiunilor dintre acestea, precum si a impactului lor asupra pietei si asupra activitatii firmei. Cu unele componente firma intra in legaturi directe, aceasta categorie formind micromediul intreprinderii, iar cu alte componente are legaturi mai slabe, influenta acestora fiind de multe ori indirecta, aceasta categorie formeaza macromediul intreprinderii.

In desfasurarea activitatii sale, intreprinderea constituie un purtator de nevoi pentru satisfacerea carora apeleaza la resurse materiale, financiare si umane.

La randul ei, intreprinderea in cauza este furnizoare de produse sau servicii pentru satisfacerea nevoilor altor agenti economici.

Componentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii.

Intreprinderile combina trei categorii de factori de productie, intrand in relatii cu tot atatea componente de mediu, respectiv:

furnizori de materiale (ori prestari de servicii);

furnizori de resurse banesti (bancile);

furnizori de forta de munca.

Din combinare rezulta produse sau servicii care sunt livrate clientilor. In mod similar actioneaza si concurentii intreprinderii din cadrul mediului. Pe langa acestea apar si organismele publice care, la randul lor, influenteaza activitatea intreprinderii.

a) Furnizorii de materii prime materiale:    sunt reprezentati de diverse firme sau persoane particulare, care, in baza unor relatii de vanzare-cumparare, asigura intreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini si utilaje, etc.

Intreprinderea are nevoie de informatii cu privire la acesti furnizori si aceste informatii se refera la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografica.

In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata cu desfasurare normala impune cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare (greve, stari de disciplina) si alte elemente care s-ar putea constitui la un moment dat in eventuali factori neprevazuti, perturbatori ai unei bune aprovizionari.

Avand in vedere ca strategia si politica firmei SC DIANA FOREST SA este aceea a realizarii unor produse de calitatea ridicata atunci si materiile prime si materialele care sunt incluse in procesul tehnologic pentru realizarea acestora, sunt de calitate extra. De asemenea, utilajele si masinile cu ajutorul carora se realizeaza productia sunt de ultima ora, aproximativ 95% dintre ele sunt productie 2001-2002, moderne si de buna calitate.

SC DIANA FOREST SA se aprovizioneaza atat de pe piata romaneasca, avand in vedere distanta mai mica si pretul mai mic dar si de pe pietele externe cum ar fi: Germania, Italia, Spania, Suedia, etc.

Dotarea cu masini industriale si echipamente necesare desfasurarii procesului de productie se face de la furnizori ca:

Busellato, Italia;

Cefla, Italia;

Grecon, Germania;

Intercomer, Italia;

Kuper, Germania;

Makor, Italia;

Nardi, Italia;

Weining, Germania;

Winterrsteiger, Germania.

Piesele de schimb si consumabilele necesare desfasurarii procesului de productie:

AKE, Romania;

CUMEMA, Spania;

DEDEMAN, Bacau;

ELECTROAPARATAJ, Bucuresti;

ELECTROPRECIZIA, Brasov;

ELROM, Bacau;

ETIS, Bacau;

EUROGALIA, Spania;

FALK CONSULTING, Brasov;

FREUD POZZO, Spania;

GHEZACO SRL, Bacau;

INDUSTRIAL MECANO, Bacau;

JOBOLOCT, Brasov;

LEITZ, Spania;

METALBAC, Bacau;

PECO, Bacau;

PNEU SERVICE, Iasi;

SUBEX, Bacau;

SYSTEM TRANS,

TECMA, Spania;

VASION, Bacau.

Furnizorii de materii prime si materiale:

Busteni :

SORELY SRL, Sf. Gheorghe;

HLV TRANSILVANIA SRL;

FORESLASN SRL - ONESTI;

SC DESPAN FOREST SRL - PRAHOVA.

Lacuri:

- BECKER ACROMA - SUEDIA

BONA - SUEDIA;

LANDSHUTER LACKFABRIC - GERMANIA;

LYRA - SUEDIA.

Adezivi:

- AKZO NOBEL CASCO - SUEDIA

CARZUH - SPANIA;

KLEBROM - BRASOV;

QUIADSA - SPANIA;

SORIN MIHAI SRL - BRASOV.

MDF - MDF FRATTI - SEBES

CARZUH - SPANIA;

PLACI IGNIFUGE PENTRU USI - NEDYS - SPANIA;

HARTIE IMPREGNATA CU RASINA - TEFISA - SPANIA.

Feronerie- AUTO AGRICOLA TRIGUERO - SPANIA

Aparate de masura si laborator :

- AMCO - OTOPENI;

OF SYSTEMS - BUCURESTI;

SERADIN SRL - BUCURESTI;

Furnizori de echipamente de lucru si de protectie:

- BAC KOMPALETT - BACAU

COMAT - BACAU;

PENANIA TRADE - TG. MURES

Avand in vedere calitatea acestor produse care constituie materia prima si utilajele tehnologice necesare realizarii produselor firmei rezulta calitatea inalta a acestora.

b) Prestatorii de servicii:sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii.

Dintre ei amintim:

Intermediari:

KIMIKO B.V. - OLANDA - parchet triplu stratificat;

LILIGNUM - GERMANIA - parchet triplu stratificat;

PAR QUETS TORALLA - PORTUGALIA - lamparchet

FADERA - SPANIA - usi

comisionari:

ROMANEL - LIBIA - cherestea rasinoase;

SARCONEX - EMIRATELE ARABE UNITE - cherestea rasinoase;

FALDU - TURCIA - cherestea rasinoase;

ASRIATICA SI RIATICA - EGIPT - cherestea fag;

SARCONEX - EMIRATELE ARABE UNITE - cherestea fag;

GECO FOREST - EGIPT - cherestea fag;

servicii bancare:

DEMIR BANK - BACAU;

BANCA COMERCIALA ROMANA;

BANC POST -    BACAU.

transport:

RATB - BACAU cu care SC DIANA FOREST SA are contract incheiat pentru transportul muncitorilor

anunturi si publicitate:

PUBLIROM ADVERTI SING AGENCY;

INFO CONSTRUCT - CATALOG;

ZIARUL ZIUA;

ZIARUL DESTEPTAREA.

c) Furnizorii fortei de munca:

In cazul firmei SC DIANA FOREST SA, furnizorii se constituie in scolile profesionale si liceele cu de profil industrializarea lemnului si absolventii Universitatii de industrializare a lemnului, Brasov.

d) Clientii:se constituie din persoanele carora li se adreseaza produsele.

In functie de produs SC DIANA FOREST SA are piete de desfacere dupa cum urmeaza:

USI - principalul client este FADESA - SPANIA dar exista si clienti din Romania;

PARCHET TRIPLU - SPANIA, FRANTA, ANGLIA, GERMANIA;

PARCHET DUBLU - ITALIA;

LAMPARCHET - PORTUGALIA;

PANOURI - GERMANIA, SPANIA.

Concurentii: formeaza o categorie care nu poate lipsi intr-o economie de piata. Concurentii sunt firmele sau persoanele care isi disputa aceeasi clienti.

In cazul DIANA FOREST SA concurentii cei mai importanti de pe piata interna sunt:

Parchet

ITS and CO - ONESTI;

SILVANIA - SATU MARE;

LARY DAN - BAIA MARE.

Panouri

EVASTON - VASLUI;

ITS and CO - ONESTI.

Cherestea

BEST WOOD - ONESTI

PETROFOREST - PIATRA NEAMT

MOLDOFOREST;

FOREXIM

Organismele publice

De remarcat faptul ca din 2002 - oct. DIANA FOREST face parte din Asociatia Producatorilor de Stratificate din Lemn din Romtnia.

De asemenea, DIANA FOREST SA are contract de colaborare cu Institutul National al Lemnului Bucuresti, coopereaza cu Institutiile de Protectie a Mediului Ambiant si protectie Civila din Bacau.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1349
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved