UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

MEDICINA VETERINARA

"ION IONESCU DE LA BRAD"IASI

PROIECT

LA

MARKETING

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: ulei de floarea soarelui si zahar, a localitatii IASI, judetul IASI

CUPRINS

1.Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice

2.Scurta prezentare a localitatii Iasi judetul Iasi

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse alimentare

4.Norme de consum

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E

4.3.Normele consumului optim pe plan mondial.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare din localitatea Iasi judetul Iasi

6. Populatia localitatii Iasi judetul Iasi si structura populatiei.

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de achizitionare.

7.1.Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi pentru principalele produse agroalimentare.

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare .

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in localitatea Iasi judetul Iasi

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare.

9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.

9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Iasi judetul Iasi.

9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si serviciilor.

9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Iasi judetul Iasi si eficienta economica.

10. Concluzii si propuneri.

11. Bibliografie.

1. Necesitatea elaborarii proiectului si

consecintele socio-economice

In cadrul unei anumite piete de desfacere, fiecare dintre ofertanti (vanzatori) si solicitanti (cumparatori pentru un anumit produs) se afla intr-o relatie mai mult sau mai putin stransa cu toti ceilalti ofertanti, respectiv solicitanti, de pe aceasi piata. Apare deci, necesitatea unor procese de investigare a pietelor produselor agroalimentere cu scop de a afla: care sunt perspectivele vanzarii unui produs sau a unui grup de produse cum sa aiba succes cu un produs.

Studiile de piata au ca obiectiv si pornirea de la cunoasterea pietei pentru a elabora programele de vanzare. Marketingul dispune de numeroase tehnici si procedee pentru elaborarea studiilor de piata. Mecanismul elaborarii studiilor de piata incepe mai intai cu informarea generala privind productia, resursele consumate in cadrul economiei sectorului studiat.

Un rol important in sfera studiului de piata il are marimea ofertei, cererea de marfuri, efectuat in functie de distribuirea produselor si in final de cererile actuale. Studiile privind evaluarea pietei potentiale includ in realizarea proiectului urmatarele informatii:

informatii asupra situatiei economice generale ( venitul national, posibilitatea de comunicare cu piata, consumul total si individual pentru principalele categorii de produse agroalimentare);

Informatii asupra preturilor;

Informatii asupra ofertei si consumului de produse proprii (productia interna, importul si exportul pentru principalele produse agricole, forme de prezentare a produselor pe piata).

Consecintele constau in imbunatatirea calitatii produselor, a conditiilor de prezantare, cunoasterea perioadelor in care pot fi valorificate in cele mai avantajoase conditii, posibilitatea de a spori oferta sau de a castiga noi piete de desfacere, preturile ce se pot obtine, structura pietelor locale.

Aprovizionarea cu produse agroalimentare se realizeaza intr-o proportie insemnata eliminand retelele de desfacere en detail. Pentru comercializarea produselor agroalimentare si agricole este necesar sa se cunoasca:

nevoile consumatorului;

caracteristicile agentilor economici care participa la schimbul si transferul produselor agricole;

tehnica comerciala.

Cunoasterea aprovizionarii pietelor cu principalele produse agroalimentare se refera in special la studierea produselor cu cea mai buna sansa de vanzare la consum sau la reteaua de distribuire, la informatiile economice si conjungtura ce poate influienta asupra cuantumului ofertei si cererei interne si internationale ( care este in functie de variatiile politice, monetare, demografice si sociale).

Scurta prezentare a localitatii Iasi judetul Iasi

Localitatea Iasi, constituita din cartierele: Alexandru, Dacia, Pacurari, Galata, Nicolina, Copou, Tudor Vladimirescu, Podu Rosu, Tatarasi, care impreuna confera localitatii o deosebita valoare economica si sociala, asezand-o pe scara ierarhica a localitatilor romanesti la un nivel superior. In spatiul administrativ a acestei localitati s-au dezvoltat si evoluat in timp atat activitati productive (agricole, industriale ), cat si comerciale si de procesare a celor dintai. Aceste activitati au atras dupa sine dezvoltarea transporturilor si turismului.

Localitatea Iasi este situata in zona de podis a judetului, facand parte din podisul Moldovei, intre judetele Suceava, Botosani, Vaslui, Neamt si la vest de Republica Moldova.

Teritoriul localitatii este strabatut de raurile Nicolina, Bahlui si marginit la est de raul Prut, aceasta pozitie asigurandu-i zonei studiate conditii prielnice pentru practicarea activitatilor productive din sectorul agricol.

Din punct de vedere pedo-geografic teritoriul judetului apartine provinciei moldo-sarmatice, care se caracterizeaza prin interferenta tipurilor de sol est europene cu cele central europene. Distributia factorilor pedoclimatici au favorizat aparitia unei game variate de soluri zonale: cernoziomuri tipice si levigate, soluri argiloiluviale, cenusii, soluri intrazonale, hidromorfe si halomorfe.

Relieful este opera comuna a factorilor eterni, care au actionat selectiv. Morfologia lui pune in evidenta prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri si alta mai joasa cu aspect de campie colinara.

Temperatura aerului se caracterizeaza printr-o medie anuala de 9^o si amplitudinea anuala a mediilor lunare de 24-25^oC. Mediile lunii ianuarie -3.5 -4.2^oC, ale lunii iulie 19.9-21^oC. Numarul mediu anual al zilelor cu cer senin 106.7, cer noros 114.4, durata de stralucire a soarelui 2051 ore/an.

Aspectul general al reliefului a determinat unele diferente intre deal si platourile inalte din vest si sud, cu temperaturi medii anuale sub 9^o si precipitatii peste 550 mm.

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat in stransa legatura cu cadrul natural si resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pamantului arabil, cresterea animalelor si valorificarea produselor animaliere.

Conditiile cadrului natural si premisele economice permit dezvoltarea in continuare si modernizarea edilitara a cartierelor componente care compun localitatea Iasi.

Din perspectiva potentialului economic, stadiul actual al dezvoltarii localitatii Iasi este relevat prin: activitatile comerciale, agricole, industriale, turism si constructii de locuinte .

Iasul este pe locul 2 dupa Bucuresti din punct de vedere al numarului de studenti, dar este primul centru universitar din tara. Prima Academie, Academia Vasiliana a fost infiintata in 1640. Acum in Iasi exista 12 universitati, trei dintre ele fiind cele mai vechi din tara: Universitatea "Al.I. Cuza", Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" si Academia de Arta "George Enescu". In Iasi exista 3 teatre, 16 muzee si case memoriale, inclusiv cea mai veche casa memoriala din tara Bojdeuca lui I. Creanga, Centrul Cultural Francez, German si Chilian care au fost infiintate incepand cu perioada 1484-1493, Consulatele german, polonez si austriac, Biblioteca Americana si cea Britanica sporesc mostenirea culturala a orasului.

Orasul este ca un amfiteatru natural ce se intinde pe 7 coline asemenea Romei. Atunci cand vorbesti despre Iasi te gandesti inevitabil la nivelul inalt de cultura la rolul sau importanta in cercetare, la mostenirea sa culturala si arhitectonica bogata. Orasul este considerat ca fiind capitala spirituala a Romaniei.

Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse agroalimentare

La baza procesului de transformare a naturii, care confera omului calitatea de creator stau nevoile, pe care el le are atat ca individ, cat si ca membru al societatii. Tendinta permanenta si normala pe care omul o are de a-si acoperi, cat mai bine si deplin nevoile, stimuleaza intreaga s-a creativitate, in determinarea comportamentului atat in societate cat si fata de natura.

Nevoia este considerata de economistii clasici baza teoriei economice, iar consumul este finalizarea si scopul productiei. Omul fara nevoie este o fiinta fara sens si fara scop, iar nevoia este o stare psihica, un atribut al omului subectiv si astfel, teoria economica isi are originea in stiintele psihologice.

Piata este sfera economica in care productia marfa apare sub forma de oferta, iar nevoia de consum sub forma de marfuri.    Studiul aprovizionarii cu produse alimentare reprezinta o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing si aprovizionarea cu diferite produse atrage dupa sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se intelege cercetarea lor si formele de manifestare a acestora pe piata. Acestea se regasesc pe piata sub forma cererii de consum si/sau cererii de servicii.

Plecand de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate si ierarhizate astfel:

-- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligatii si aspiratii

-- nevoi solvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihna etc., acestea ocupand primul loc intre celelalte, dupa A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaza pe piata sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile in prezent, dar care, intr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Cererea de produse agricole este determinata de nevoia de cumparare si este generata de urmatorii factori:

procesul de urbanizare;

factorul demografic cu referire la: cresterea populatiei si structura acesteia;

consumul alimentar actual;

micsorarea nivelului de calorii.

Este important sa se cunoasca raportul intre consum si cererea de bunuri a populatiei. Pot fi redate restrictii din care reiese ca cerintele populatiei pentru produse agroalimentare nu se suprapun nevoilor. Aceasta se refera la : posibilitatea economica de satisfacere a nevoilor de consum de catre oferta de produse agricole, care in anumite perioade poate fi limitata, nevoile de consum dispun si de alte posibilitati de satisfacere decat cele oferite pe piata. (Ex. Consumul alimentar al populatiei rurale), venitul consumatorilor care frecvent limiteaza nevoile la dimensiuni sub nivelul trebuintelor.

4. Norme de consum

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania. Produsele alimentare naturale cum sunt: carnea, laptele, legumele si fructele contin in proportii mari lipide , vitamine, glucide, saruri minerale, apa.

Cercetatorii stiintelor biologice si medicale aduc astazi date referitoare la indepartarea factorilor negativi care inhiba alimentatia rationala, ea presupune respectarea unor cerinte, in care scopul este acela de a se cunoaste:

nevoile nutritive ale organismului

compozitia alimentelor si proprietati nutritive

transformarile pe care le sufera alimentele prin prelucrarea culinara si industriala si influientele pe care le au aceste transformari asupra digestiei si nutritiei

Evaluarea si comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum. Cercetarile nutritionistilor in domeniul nevoilor de consum au evidentiat existenta unui prag critic al cheltuieilor cu alimentatia, care constituie limita minima pentru o alimentatie normala.

Astfel normele de consum prezinta numeroase diferentieri in functie de nivelul de dezvoltare economica, conditile zonale, dar si de traditia de consum a populatiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la tara la tara, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand in atentie acesti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum in Romania.

Prin aceasta a fost posibil aparitia unor bugete de consum , aceste bugete se refera la o familie normala de 2 persoame adulte si doi copii si cuprind principalele posturi de consum, produse alimentare si servicii.

Datorita faptului ca Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afla la stadiul de satisfacere a nevoilor esentiale, putand vorbi de norme minime de comsum.

S-a inregistrat in anul 2000 urmatoarele norme de consum:

Paine    11,4 kg/luna*pers.

Paste fainoase 0,250 kg/luna*pers.

Cartof    4,7 kg/luna*pers

Carne de bovine 0,250 kg/luna*pers

Carne de porc 0,900 kg/luna*pers.

Carne de pasare 1,0 kg*luna*pers

Carne de oaie 0,150 kg/luna*pers

Preparate din carne 0,900 kg/luna*pers.

Peste proaspat si preparat 0,900 kg/luna*pers.

000Lapte batut + iaurt 0,250 kg/luna*pers.

Telemea de oaie si vaca 0,650 kg/luna*pers.

Branza proaspata si smantana 0,350 kg/luna*pers.

Oua    15 buc./luna*pers.

Ulei    1 litru/luna*pers.

Zahar    1 kg./luna*pers.

Ciocolata, bomboane 0,05 kg/luna*pers.

Orez    0,5 kg/luna*pers.

Cascaval    0,4 kg/luna*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E. Datorita faptului, ca nevoile de consum sunt satisfacute in functie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural si preferintele de zona, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezinta astfel.

Cereale total in echivalent faina 70 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof    71 kg/an*pers

Legume    82 kg/an*pers

Fructe    91 kg/an*pers

Carne si preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat 20 kg/an*pers.

Lapte batut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt    6 kg/an*pers.

Cascaval    11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problema deosebit de dificila, ca urmare a influentelor diferitilor factori, intre care diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum, cat si marea varietate de satisfacere a acestora joaca un rol esential.

Aceste norme cuprind:

Cereale total in echivalent faina 130 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof    80 kg/an*pers

Legume    165 kg/an*pers

Carne si preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat 20 kg/an*pers.

Lapte batut + iaurt 180 litri/an*pers.

Oua    250 kg/an*pers.

Evolutia consumului de zahar si ulei de floarea soarelui in arealul prezentat, in anii 1996-1998 se prezinta astfel:

Pentru zahar:

Þ.2.8 kg/luna*pers.

Þ.2.7 kg/luna*pers.

Þ2.9 kg/luna*pers.

Pentru ulei de floarea soarelui:

Þ 1 kg/luna*pers.

Þ.0.9kg/luna*pers.

Þ.1 kg/luna

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare

din localitatea Iasi, judetul Iasi.

Autoconsumul sau consumul direct de produse in general si de produse agroalimentare in special este o forma de matrializare a nevoilor de consum. In tare noastra dupa anul 1989 marimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populatiei rurale

promulgarii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populatia rurala a crescut in ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populatiei pe tara, si la 64,7% din totalul populatiei in judetul Suceava. Aceasta diversificare a populatiei rurale s-a datorat inchiderii unui numar mare de fabrici si intreprinderi dupa 1989, rezultand astfel o crestere a ratei somajului si in acelasi timp o migrare a populatiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat cresterea autoconsumului il reprezinta promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, facand posibila improprietarirea unui numar mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel in 1994 in structura cheltuielilor de consum alimentere si bauturi alcolice, autoconsumul reprezinta 33,5% pentru familiile de salariati, 81,4% pentru familiile de tarani si 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influientat de o serie de factori, cum ar fi:

zona (rurala sau urbana);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol si cresterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de incasare a lor (bani sau natura);

puterea de comparare;

conditiile socio-economice a zonei;

volumul, structura si calitatea produelor; etc.

Acesti indicatori dupa anul 1990 au inregistrat o crestere masiva, determinand astfel o scadere a cantitatilor de alimente cumparate, ajungand in 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale si produse din cereale, 35,9% la carne si preparate din carne, 40,8% la fasole si alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la oua, 26,6% lapte si produse din lapte, iar la cascaval autoconsumul nu a inregistrat modificari semnificative.

Pentru a se putea intelege situatia reala de pe piata arealului studiat, trebuie prezentata ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumparate din consumul total.

Astfel in localitatea Iasi ,jud. Iasi ponderea produselor cumparate destinate consumului alimentar este prezentata in tabelul urmator:

Situatia produselor cumparate in Romania comparativ

cu localitatea Iasi

Tabelul 1

Din datele prezentate anterior se observa ,ca aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: lapte si produse din lapte in Romania au cunoscut o fluctuatie continua, in timp ce in localitatea Iasi aceasta a fost aproximativ aceiasi cu variatii mici comparativ cu consumul la nivel national. Aceste fluctuatii se datoreaza conditiilor din zona, atat a celor legate de existenta terenurilor agricole in proprietatea locuitorilor localitatii Iasi cat si nivelului mentalitatii, aceasta din urma se refera la faptul ca: "mumca un e o rusine ci o evolutie"

6.Populatia localitatii Iasi si structura acesteia

Recesamantul arata ca numarul populatiei a judetului Iasi a cunoscut o continua crestere datorata in special sporului natural. Natalitatea a avut usoare fluctuatii, in mediul rural are valoare mai mare (24.25%_o), pe cand in mediul urban aceasta inregistreaza valori mai mici.

In ultimii ani s-a intensificat migratia (definitiva, periodica), dar in special cea pedulara.. Migratia definitiva a crescut foarte mult si acest fapt se datoreaza de existenta a numai 6 comune cu sold migrator + Tomesti, Podu Iloaiei, Raducaneni, Tiganesti, Valea Seaca si Baltati.

Judetul Iasi are o retea de orase foarte redusa. Aceasta explica si orientarea actuala a fluxurilor migratoare aproape in exclusivitate spre municipiul Iasi.

Miscarea pendulara (diurna) se desfasora in special pe caile ferate: Iasi - Pascani, Iasi - Harlau, Iasi - Dorohoi si spre S dinspre Vaslui. Numeroasele curse de autobuze aduc zilnic, in special saptamanal un numar mare de muncitori ( in constructii).

In arealul prezantat numarul populatiei la 1 - iulie - 2001 era de 348705 persoane, cu acest numar de locuitori localitatea Iasi ocupa locul 4 intre celelalte localitati a tarii.

Structura populatiei:

Dupa sex intalnim:

167115 pers. masculin (barbati)

181590 pers. feminin (femei)

Dupa grupa de varsta la nivelul intregului judet pentru populatia urbana:

0-14 ani Þ 60341 pers.

15-59 ani Þ 292975 pers.

60 si peste Þ 52438 pers.

Dupa categoria sociala:

gradinite 7683 pers.

elevi 64132 pers.

studenti 50346 pers.

someri 46218 pers

salariati 120624 pers.

7. Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi, judetul

Iasi si a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (zahar, ulei), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii, astfel:

Pentru ulei, aprovizionarea se face prin colectare de la diferite societati care detin prese de ulei si care extrag uleiul dupa diferite metode, unele din acestea se afla in comunele apropiate municipiului.

Pentru zahar, aprovizionarea se efectueaza prin intermediul pietei, acest produs rezulta prin procesarea sfeclei pentru zahar dupa o reteta complexa care nu confera locuitorilor posibilitatea de a obtine produsul.

Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare are valori mari deoarece acestea sunt alimente de baza, fara de care ratia nutritiva a consumatorilor ar fi decalata.

7.1. Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din localitatea Iasi pentru principalele produse agroalimentare

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de factori.

Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important este nivelul marimii venitului consumatorilor.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori :

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit ;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit ;

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor

produse agroalimentare

Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul veniturilor cat si de marimea familiei.

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un membru de familie (X₁) si marimea familiei (X₂) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X₁ X₂) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentati in anexa 2.

8.Calculul dimensiunilor pietei efective si potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in localitatea Iasi judetul Iasi

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite relativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul : D = N*X, unde :

N - reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;

X - reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:

Intensive;

Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 3.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in toata lumea, cu denumire individualizata ; en gros si en detail, acestea au ca punct de sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul marfii.

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul pietei. Uleiul se aprovizioneaza en gros sau en detail de la S.C. Unisol S.A., Iasi si din orasele de profil ( Vaslui S.C.ULVAS.S.A). Aprovizionarea din orasele invecinate se face cu un cost de transport ridicat din simplul motiv ca distanta este foarte mare.

Referitor la zahar si ulei aprovizionarea se face in cea mai mare parte prin intermediul pietei, dar si prin autoconsum (pentru locuitorii care detin suprafete agricole in mediul rural).

9.1. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii

Furnizori de marfuri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane juridice :

S.C.Unisol S.A.

Fabrici specializate pentru prelucrarea florii soarelui din zonele rurale

S.C.Ulvas S.A.

S.C. Produl S.R.L.

S.C.Agroprodis S.R.L.

S.C Unick S R L

S.C. Delicia S.R.L.

9.2. Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Iasi

Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul localitatii. Vanzarea zaharului si a uleiului se face prin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate.

Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

9.3. Distanta dintre localitatile de aprovizionare si

furnizorii de bunuri si servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizori de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta deoarece acestea se procura de la societatile de profil din localitatea Iasi.

Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se prezinta astfel :

Iasi-Vaslui 70 km.

Iasi- Pascani 70 km.

Iasi-Bacau 120 km.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a

localitatii Iasi si eficienta economica

Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs in functie de conjunctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii sau modele ;

Criteriul  maximin (Wald)

Criteriul  rationalitatii sau ratiunii insuficiente (Bayes- Laplace)

Criteriul   minimax  

Criteriul   probabilitatilor de realizare date  (Hurwicz)

Referitor la zahar si ulei in procesul de aprovizionare, cele doua variante ( autoconsum si piata) se confrunta intre ele ocupand locuri diferite, astfel :

Pentru ulei autoconsumul este 20%, iar satisfacerea prin intermediul pietei 80% ;

Pentru zahar autoconsumul 15%, iar satisfacerea prin intermediul pietei 85%.

Concluzii si propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de varf ale tarii din mai multe motive, acestea se refera la existenta in zona atat a o serie de obiective turistice cat si pozitia geografica a localitatii, care ofera posibilitati reale de desfacere a marfii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin aparitia mai multor centre de colectare si de prelucrare a laptelui, diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.

Bibliografie

1. Chiran Aurel, Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 - Marketing agroalimentar teorie si practica ;

Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 - Agromarketing ;

Chiran Aurel, Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 - Piata produselor agricole si agroalimentare ;

Monografia orasului IASI

Gheorghe Macovei- 1999, -Fundamentele gandirii economice ;

Internet.