Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


PROIECT LA PUBLICITATE - Ultima ora

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT LA PUBLICITATE

Ultima ora




I. Istoricul, misiunea SI obiectivele ziarului

“Ultima ora a pornit ca saptamanal in 1998 avand ca obiectiv popularizarea activitatii Fundatiei Romania 2000 care participa alaturi de ONG-uri si organisme de stat la dezvoltarea capitalului autohton si a valorilor autentice romanesti prin organizarea de simpozioane si dezbateri, oferirea de burse pentru studenti si a unor premii anuale pentru personalitatile importante.

In 1999, se transforma in cotidian, in acest moment crescand si cheltuielile. Pana atunci ziarul era sustinut prin sponsorizari de la membri Fundatiei si de la alte firme. Deoarece Fundatia avea scop nelucrativ nu putea scoate profit, deci nu putea acoperi noile cheltuieli. In 1999, Fundatia se asociaza cu societatea Exclusiv Press SRL 2000 in vederea editarii ziarului, societatea urmand sa preia activitatea de difuzare si publicitate. Fundatia detine sediul de la Casa Presei, logistica si capitalul fix (computere,automobile), urmand sa se ocupe de redactare si editare, iar societatea de publicitate si difuzare.

  • Pozitionare pe piata: ziar echilibrat, echidistant, avand o configuratie larga si complexa;
  • Segmentul vizat: persoane cu varsta cuprinsa intre 28-62, cu studii medii si superioare si venituri medii;
  • Tiraj 25.000 exemplare;
  • Vanzari: Abonamente 10.000,

Vanzari 10.000,

Retur 15%;

  • Profit anual 2,5 miliarde lei ( 10% Fundatia,90% Firma)
  • Venit: Vanzari 50%,

Publicitate 50%;

Personal: 30 de angajati -15 cu carte de munca

-restul cu contracte de colaborare si drepturi de autor;

  • Cheltuieli: Chiria -30 de milioane    aprox. 1 miliard lunar

Telefoane -30 de milioane

Agentii de presa -50 de milioane

Fond de salarii -175 de milioane

Cheltuieli pentru editarea ziarului

  • Distributie: prin Rodipet 10%, 1500 vanzare libera si prin    mici firme particulare(pierderi 15%)
  • Cota de piata: 2,5% pentru Bucuresti

1,2% National

  • Concurenti: Azi, Monitorul de Bucuresti, Realitatea romaneasca, Curierul National (concurenti directi fiind ziare de aceiasi factura si avand aproximativ acelasi tiraj)
  • Promovare: -Spoturi la TVR1 si Realitatea TV(de 2 ori pe saptamana in

ianuarie-martie 2003)

-Campanii pentru concursuri: Mirii Anului2000, concurs in

colaborare cu TVR1(intrebari cu raspunsuri din ziar)

- Concurs de rebus si pentru abonamente (Dubleaza-ti venitul)

- Autocolante pe 100 de chioscuri de ziare

- Banere, timp de 3 luni in Piata Universitatii si in Piata Aviatorilor in

2002

- Premii anuale 1998-2003 pentru personalitati importante ale culturii si societatii romanesti = 100 de milioane lunar, cheltuieli de promovare

Strategii de viitor: concurs cu Dacia Solenza, cresterea numarului de pagini la 24.

II PUBLICURILE VIZATE

In urma multiplelor sondaje de opinie (sondaj CURS, raport de cercetare ISAR) efectuate s-a constatat ca increderea in presa a scazut foarte mult. Este important de stiut pentru studiul nostru care sunt motivele pentru care publicul se indeparteaza de oferta media.

  1. Excesul de politica – sau mai precis de pseudo-politica, nici macar presa independenta nereusind sa isi afirme o identitate specifica in spatiul public: presa este vazuta de public ca fiind total absorbita de partizanat politic, de convulsiile, de incertitudinile si frustrarile tranzitiei.
  2. Producerea sau ajutarea raspandirii zvonurilor, arma cea mai de temut si cea mai des intanita in scena politica. Aceste asa numite “derapaje” ale presei duc la un rezultat paradoxal: constructorii evenimentelor devin fara sa vrea victime ale exagerarilor, esecurilor si capcanelor manipularii. O ancheta a ISAR arata ca in ierarhia nemultumirilor publicului fata de presa, “absenta unui cod deontologic” detinea 49,96%, “zvonurile, stirile false, dezinformarile”- 43,23%; “putinele informatii”- 30,63%; “subiectivismul”- 29,83% si “lipsa profesionalismului- 18,79%. Revistele de divertisment au aparut intr-un ritm rapid, dobandind un segment important de public, ceea ce evidentiaza tendinta consumatorilor de presa de a migra spre continuturile non-politice, epurate de opiniile jurnalistilor
  3. Lipsa de reactie a autoritatilor la informatiile semnalate de jurnalisti – lipsite de ecou, informatiile oferite de jurnalisti raman in perceptia publicului ca simple exagerari, daca nu inventii, de vreme ce nu se i-a nici o masura in sensul celor aratate.

Dintr-un inventar al elementelor imputabile presei, realizat de cercetatoarea Maria Moldoveanu ( Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii) reiese ca 32,9% dintre repondenti (persoane cu profesii intelectuale) reproseau “apetitul pentru senzational”, 29,8% “superficialitatea discursului si agresivitatea limbajului”, 27,1% “subiectivismul”, 20,0% “tendinta de manipulare”, 18,5% “goana dupa profit”, 17,1% “inconsecventa orintarii politice”, 15,7% “banalitatea si eterogenitatea continutului” si 4,2% “lipsa de idei si de spirit vizionar”. Dintre subiectii investigati 41,1% considerau ca presa actuala “nu raspunde sau raspunde in mica masura asteptarilor lor”.

Lecturara presei reprezinta o tehnica de loisir si culturala importanta in societatea contemporana, consumul media fiind dependenta de masura in care oferta se adapteaza orizontului de asteptari al publicului, reperabil mai ales in societatile care nu se afla in tanzitii de amploarea celei pe care o traveseaza cea romaneasca.

Asteptarile cititorului mediu sunt, pentru inceput cele pe care instinctul le declanseaza sub imperiul necesitatilor si tendintelor elementare ale fiintei umane:

Þ    Necesitatea de a subzista, ce presupune apelul constant spre subiectele de informare privind resursele (salariu, profit, preturi, impozite, munca, revendicari, greve) si alimentatia, casa.

Þ    Necesitatea de a poseda, ce creeaza o polarizare universala in jurul informatiilor privind sexualitatea, bogatia, luxul, fericirea, loisir-ul, calitatea vietii.

Þ    Dorinta de a lupta si gustul de a domina, ce creeaza un interes direct sau indirect in legatura cu tot ceea ce priveste violenta, crima, razboiul, competitia, sportul si campionii riscului.

Þ    Necesitatea de a supravietui, careia ii este asociat un interes prioritar fata de informatiile despre nastere, moarte, sanatate si boala, mariaj, ecologie, pericol, copii, familia si dramele sale.

Þ    Tendinta de agreare/integrare, ceea ce il face pe cititor sa se indrepte spre informatiile din clanul sau, din grupul sau, orasul sau.

Þ    Nevoia de autodepasire.

Þ    Tendinta de a evada: informatiile despre orice tip de evaziune de la calatorii pana la aventura, drog, sinucidere,

Concomitent cu asteptarile instinctuale, apelul la intelect priveste necesitatea de situare si auto-situare ( sporeste interesul cititorului pentru subiecte, oameni pe care ii cunoaste mai bine si in raport cu care se situeaza cel mai adesea), de descoperire (care il face sa aleaga intre doua informatii pe cea mai neasteptata), nevoia de a intelege (ce il atrage spre relatarile cele mai precise, mai concrete, mai usor de inteles).

Cel de-al treilea camp de asteptarii ale cititorului este cel afectiv. Fiecare cititor are o nesatioasa nevoie de a privi “in oglinda”, de a visa, de a se emotiona de a-si recastiga increderea in sine. De aceea, va consuma cu prioritate informatiile care il implica, care il fac sa reflecteze asupra propriei sale imagini, sa se defineasca prin raport cu grupul sau, care il fac sa se comformeze sau sa se distinga de membrii grupului; va opta pentru lecturile gratificante, cele care il fac sa surada sau ii hranesc fantasmele senzualitatii sau vanitatii sale.

Grupe de cititori :

Þ    Lectoratul dezgustator, care achizitioneaza un titlu de cateva ori, de obicei la primele apartii;

Þ    Lectoratul pendulator, care cumpara cu intermitente o anumita publicatiei in paralel cu alta;

Þ    Lectoratul fidel, cel care se ataseaza de un titlu pentru o perioada mai mare de timp, continutul acestuia rezonand cu asteptarile cititorului;

Þ    Lectoratul ocazional, care se afla in cautare, fiind pe punctul de a migra spre titluri noi ori cu continut revazut.

Structura productiei nationale de presa indica o crestere relativa a ponderii cititorilor fideli.

Dintre criteriile de selectie a publicatiilor de consumatori putem mentiona in ordinea importantei: tipul de informatie transmisa, utilitatea ei, densitatea si diversitatea continutului, perspectiva politica din care sunt abordate problemele, acuratetea stilistica, credibilitatea publicatiei si a managerilor sai, renumele publicistilor, prezentarea grafica, pretul, posibilitatea de procurare. Publicul cere presei sa dea dovada de calitate si moderatie, credibilitate si echidistanta si sa aiba ca obiective adevarul si binele.

Dintre motivele care ii determina pe consumatori sa nu mai cumpere un anumit ziar, cel mai frecvent invocat este cel economic: pretul ridicat (13,9%), urmat de lipsa de credibilitate a ofertei (5%) si de faptul ca “orientarea politica nu mai corespunde cu a mea” (2,4%).

Asteptarile publicului

Item : “Ati dori sa cititi mai multe publicatii de…”



%

Domeniu

DA

NU

NS/NR

Divertisment

46,7

19

34,3

Socio-economic

30,4

30,3

39,4

Politica

30,0

42,1

27,9

Cultura-educatie

45,9

17,2

37,0

Sport

32,2

30,1

37,7

Cercetarile realizate in ultimii ani indica existenta unei relatii stranse intre consumul media, aria culturala a lectoratului si nivelul de trai. Astfel, intre cititorii de ziare, ponderea cea mai mare o detin cei care au un nivel de trai peste medie, aflati in mediul urban si, in ordine, in Bucuresti (42%), in Transilvania (26%), Moldova (17%), Muntenia (14%).

III. PIATA PRESEI

In termeni de oferta, presa nu cunoaste un moment de criza-penurie, ci de supraoferta-inflatie. Tensiunile apar datorita reducerii consumului mediatic in sensul manifestarii unei crize de receptare, ceea ce genereaza doua tendinte majore: un spor de preocupare a jurnalistilor fata de continuturile titlurilor active(ziarele existente pe piata la un moment dat) si omologarea unor strategii editoriale alternative, concretizate in noi titluri, ceea ce alimenteaza continuu o oferta si asa abundenta. Regulile cererii si ofertei sunt insa necrutatoare si cu aceasta piata.

Criza presei care ar putea fi interpretata ca o reasezare a ofertei, o reinstituire a normalitatii, se afla in stransa legatura cu crizele societatii romanesti in ansamblul ei, dar are si cauze specifice:

Partizanatul politic care declanseaza criza credibilitatii;

Ignorarea functiei de supraveghere – de producere a informatiilor punctuale si exacte, necesare atat publicului cat si autoritatilor, cu ajutorul carora cititorul sa se poate adapta la un mediu in permanenta schimbare;

Subestimarea publicului;

Deresponsabilizarea comunitatii profesionale;

Lipsa echilibrului si a moderatiei in relatari;

Criza de adaptare in conditiile in afirmarii noilor competitori;

Media electronica;

Hibridare formelor de prelucrare a informatiilor – jurnalistii se dovedesc de multe ori incapabili de a se detasa de magia exprimarii propriilor opinii, comentarii si alte forme de evaluare a informatiilor;

Satirizarea si caricaturizarea personalitatilor publice;

Supraoferta de presa a creat inca din anul 1990 nevoia de a in mod responsabil pozitionarea fiecarui titlu de pe piata, in asa fel incat sa se adopte strategii editoriale de complementaritate/diferentiere in raport cu ofertele existente sau de similaritate din punct de vedere al continutului/ariilor tematice, dar de diferentiere din cel al abordarii jurnalistice (stil, ton, iconografie).

Rapoartele Audimas, furnizate de IMAS, arata ca nici un titlu de ziar aparut pe piata in perioada 1999-2001 nu a sporit numarul de cititori de presa cotidiana. Se pare ca asistam la migrari de cititori de la un titlu la altul, in special in functie de promotiile si campaniile publicitarederulate de ziare. Cu alte cuvinte, exista un numar constant de cititori de cotidiene, iar cresterea audientei unui titlu nu se face prin aducerea de noi cititori, ci prin atragereacititorilor de la titlurile concurente.Asadar, piata potentiala nu este pregatita sa absoarba alte oferte ale presei scrise, ziarele adoptand strategia intensiva asupra pietei, de atac asupra consumatorilor de produse concurente (ofensiva).

In trimestrul doi al anului 2001 cota de piata a ziarelor centrale a fost de 59,73%, doar cota de piata a ziarelor locale inregistrand o crestere de doua procente din 1999, ajungand la o cota de piata de 41%. Din masuratorile Audimas rezulta si ca in timpul verii audienta ziarelor scade.

Publicatiile cu aparitie saptamanala au inregistrat, in perioada 1999-2001, o pierdere de 468.000 de cititori.

Investitori si actionari pe piata presei romanesti: Doar trei trusturi internationale de presa, Grüner+Jar AG, Ringier si WAZ, au investit in ziarele romanesti. Dintre cele 20 de ziare centrale numarate pe piata doar patru titluri au actionari trusturi internationale de presa: Grüner+Jar AG la Evenimentul Zilei, Ringier la Libertatea si WAZ la Romania Libera si National. Marea majoritate a celorlalte titluri este controlata de oameni prosperi de afaceri autohtoni: Dan Voiculescu, fratii Paunescu, fratii Micula, Dinu Patriciu. Pe langa acestia, actionarii mai sunt fie ziaristi de meserie, fie rude sau prieteni ai oamenilor de afaceri amintiti mai sus.

IV. Presa de informare GENERALA Concurenta

Ziarul Ultima Ora” face parte din tipul de presa de informare generala. Includem in acest tip de presa acele titluri al caror continut este multitematic (evenimente din arii tematice diferite), informativ (privilegiaza genurile jurnalistice de informare) si sunt cotidiane sau saptamanale. Este vorba de o presa realizata dintr-un puzzle evenimential mai dens (grad mare de fragmentare a “actualitatii”) si mai variat decat al titlurilor specializate, de unde o relativa apropiere de titlurile magazin nespecializat.

Ultima Ora are diferite rubrici precum: Externe, Eveniment, Economie, Foto-ancheta, Actualitate, Social, Investigatii, Drepturile Omului, Sport, Mozaic, Caleidoscop, Media, Cultura, Program TV. Se pune accent pe informare si ziarul este un cotidian.

Publicatiile care contin acest tip sunt in mare parte cotidiane care au apartinut organizatiilor centrale si locale de partid si de stat si care din decembrie 1989 “intorc armele” impotriva fostilor detinatori, adopta programe editoriale si denumiri noi (Informatia Bucurestiului-Libertatea, Scanteia – Scanteia poporului – Adevarul). Acestora li s-au adaugat incepand cu 1990 numeroase alte titluri.

Ziarul “Ultima Ora” a vazut pentru prima oara lumina tiparului in anul 1914, punand sa se puna accent pe traditia sa istorica in tehnicile de promovare. Ziarul se distrubuie la nivel national.

Intre anii 1989-1999, presa de informare generala a avut o pondere de 11% din oferta globala; la nivelul productiei de presa cu difuzare nationala, aceasta detinea pozitia 6, cu 131 de titluri (6,1%), iar la nivel local si regional, pozitia 1, cu 401 titluri (14,1%).

De la cele sase cotidiane nationale/centrale, din care cinci de informare generala, cate apareau in 1989, pana la cele 16, cate erau active in 1999, culoarul ocupat de “nationale” a cuprins si alte noua titluri care fie si-au schimbat peridicitatea ( printre care si “Ultima ora”), fie si-au incetat aparitia.

Dintre ziarele de informare generala existente pe piata presei actuale din Romania putem enumera: Evenimentul zilei, Romania libera, Adevarul, Libertatea, National, Jurnalul National, Curentul, Ziua, Azi, Monitorul de Bucuresti, Realitatea, Curierul national, ultimile patru publicatii reprezentand concurentii directi ai ziarului Ultima Ora avand aproximativ acelasi tiraj, 25.000 de exemplare.

Azi

Editor: Cicero Grup SA
Actionari:
• Apostolos Hondroyannis - 8,96%
• Octavian stireanu - 15,2%
• Viorica Ioana Dumitrescu - 11,79%
• Mariana stireanu - 5,98%
• Rodica Georgescu - 5,7%
• Cristian Sorin Dumitrescu - 5,2%
• Treytine Ltd. - 17,9% (Inregistrata in Tortola Pasea State Road Town / Insulele Virgine Britanice)
• Lista actionari persoane fizice - 30,16%
- Tiraj neauditat la BRAT
Volum brut* publicitate in semestrul I 2002 - 119.682,4 USD

Adevarul

Editor: SC Adevarul SA
Actionari:
• Lista actionari persoane fizice - 100%
- Tirajul mediu vandut pe aparitie: 137.686
exemplare (iulie - decembrie 2001), conform
Certificatului de Audit BRAT
Volum brut* publicitate in semestrul I 2002 - 2.271.608 USD


Cotidianul

Editor: RH Press SRL
Asociati:
• Regent House Properties Ltd. - 1%
• Regent House Printing & Publishing SRL - 99%
- Tiraj neauditat la BRAT
- Volum brut de publicitate in semestrul I 2002 - 937.397,5 USD
• Asociati la Regent House Printing & Publishing SRL sunt Calin Husar (20%) si Regent House Properties Ltd. (80%), inregistrata in Marea Britanie.

Cronica romana

Editor: Trustul de presa CROM SA
Asociati:
• Horia Alexandrescu - 0,02%
• Dan Ion Dragoi - 0,02%
• Gheorghe Chivu - 0,02
• Cargo Company SRL - 58,5%
• M&M Oil SRL - 41,43%
- Tiraj neauditat la BRAT
Volum brut de publicitate in semestrul I 2002 - 525.365 USD

Evenimentul zilei

Editor: Expres SRL
Asociati:
• Mihail Carciog - 26,46%
• Cornel Nistorescu - 22,54%
• Druck & Verlagshaus Grüner + Jahr AG - 51%
- Tirajul mediu vandut pe aparitie: 102.399 exemplare (iulie - decembrie 2001) conform Certificat de Audit BRAT
- Volum brut de publicitate semestrul I 2002 - 3.213.701 USD

.

Gardianul

Editor: AMBER PRESS
Asociat unic:
• Gabriel Stanescu - 100%
- Tiraj neauditat la BRAT
Volum brut de publicitate pe semestrul I 2002 - 7.475 USD

Curierul national

Editor: SC Curierul National - Redactia SA
Actionari:
• Constantin Gheorghe Paunescu - 0,33%
• Razvan Barbulescu - 0,33%
• Dan Dumitrescu - 0,33%
• Valentin Paunescu - 0,33%
• Curierul National SA - 5,3%
• Integrival SA - 83,71% (Baarerstrasse, nr.11, Zürich - Elvetia)
• Institutul Roman pentru Asigurare - IRASIG SA - 9,62%
- Tiraj neauditat la BRAT
- Volum brut de publicitate semestrul I 2002 - 367.957,6 USD
- Actionari la Curierul National SA sunt cei trei frati Paunescu care detin fiecare cate 4,28% din actiunile firmei. Restul de actiuni sunt detinute
de GC&Procurement si Integrival SA (Elvetia).
- La IRASIG SA actionarul majoritar este Hotelul
Intercontinental (familia Paunescu) - 72%. Pe lista actionarilor se mai afla societatile Petrom SA (1,2%), Finmacht (19,8% din Elvetia), Quark Investment si o firma controlata de GC Paunescu.




Curentul

Editor: Dramiral Group SA
Actionari:
• Grigore Iacob - 99,52%
• Radu Popa - 0,1%
• Liliana Iacob - 0,1%
• Iulia Luminita Andronic - 0,02%
• Remus Sebastian Hritcu - 0,02%
• Constantin Munteanu - 0,02%
• Eugen Manolache - 0,02%
• Lista actionari persoane fizice - 0,2%
- Tiraj neauditat la BRAT
Volum brut de publicitate semestrul I 2002 - 990.223 USD



National

Editor: Trustul de presa National SRL
Asociati:
• WAZ - 50%
• N&V Press Group SRL - 50%
- Tirajul mediu vandut pe aparitie: 69.907 exemplare (iulie - decembrie 2001) conform Certificat de Audit BRAT
- Volum brut de publicitate semestrul I 2002 - 1.007.474 USD
Asociati la N&V Press Group SRL sunt Iliuta Naghi (90%), fondatorul ziarului, si Gheorghe Voicu (10%), redactorul-sef.

Realitatea

Editor: Casa de editura Euro Media SRL
Asociat unic:
• Transilvania General Import Export SRL Oradea - 100%
- Tiraj neauditat BRAT
- Nemonitorizat
Asociati la Transilvania General Import Export SRL Oradea sunt: Ioan Micula - 47,48%, Viorel Micula - 47,50%, Eva Micula - 0,02%, Rieni Drinks SA - 5%

Romania libera

Editor: SC 'R“ SA
Actionari:
• East European Development Fund (SUA) - 21,6%
• WAZ - 35%
• Lista actionari persoane fizice - 34,2% (subscriptie
publica)
• Lista actionari persoane fizice - 4,2%
• Lista actionari persoane fizice - 2,7%
• Lista actionari persoane fizice - 2,1%
- Tiraj neauditat
Volum brut de publicitate semestrul I 2002 - 3.037.377 USD

Ziua

Editor: Ziua SRL
Asociati:
• Sorin Rosca Stanescu - 16%
• Dinu Patriciu - 42%
• George Gaita - 42%
- Tirajul mediu vandut pe aparitie: 38.515 exemplare (iulie - decembrie 2001) - conform Certificat
de Audit BRAT
Volum brut de publicitate in semestrul I 2002 - 2.126.819 USD


Libertatea

Editor: SC Editura Sportrom SRL
Asociat unic: Ringier Romania SRL
- Tirajul mediu vandut pe aparitie: 123.209 exemplare (iulie - decembrie 2001) conform Certificat de Audit BRAT
- Volum brut de publicitate pe semestrul I 2002 - 2.379.114 USD
Grupul elvetian Ringier este proprietarul Ringier Romania SRL

Independent

Editor: Consulting Al Press SRL
Asociat unic:
• Horia Alexandrescu - 100%
- Tiraj neauditat BRAT
Volum brut de publicitate pe semestrul I 2002 - 548.944,7 USD


Jurnalul national

Editor: Jurnalul SA
Actionari:
• Dan Voiculescu - 61%
• Anca Raluca Gheorghe - 15%
• Mihai Lazar - 15%
• Benefica SA - 0,45%
• Corporatia pentru Cultura si Arta Intact - 1,7%
• Grivrom Distribution SA - 0,9%
• Grivco SA - 4,59%
• Mutual Invest SA - 0,45%
• Fundatia Umanista Dan Voiculescu - 0,9%
- Tiraj neauditat BRAT
- Volum brut de publicitate semestrul I 2001 - 2.675.925 USD
- Persoanele juridice sunt firme controlate de omul
de afaceri Dan Voiculescu.


V. Macromediul

Mediul politic: prin Constitutie exista libertate de exprimare, libertatea presei. Functia politica a presei este de a informa publicul despre actiunile, inactiunile guvernului si ale altor institutii ale puterii, in supravegherea puterilor politice.

Statul roman s-a aratat destul de conservator in materie de piata libera media prin mentinerea indelungata a monopolului asupra resurselor de materii prime si de materiale, a retelei nationale de difuzare, dar si prin politica de taxe si impozite, deloc stimulatoare. Marea majoritate a jurnalistilor considera ca Puterea facea presiuni indirecte asupra presei prin: parghii economice (pretul hartiei, lipsas spijinului financiar, distributia preferentiala si conditionata a subventiilor, sistemul impozitelor si taxelor pe publicitate), blocarea accesului la informatii, intimidari directe sau sicane (procese de calomnie, evacuari din sedii, amenintari din partea prefectilor, a Garzii Financiare, interceptarea convorbirilor telefonice si a corespondentei).

Datorita numeroaselor acte normative la care s-a revenit uneori si de cateva ori nici un editor nu este invulnerbil la un control intrasigent din partea autoritatilr de drept.

Desi cea mai mare parte a presei este acum autonoma suntem pusi in situatia de a recunoaste ca rolul agentului exterior de control, autoritatea politica, a fost luat de un agent interior de control- patronul, actionarul, creditorul, cu alte cuvinte este libera dar nu independenta.

Mediul economic: 1. reduceri salariale, cresterea somajului, cresterea tuturor cheltuielilor au dus la o scadere drastica a cheltuielilor pentru presa. Datorita acestor factori economici, numarul publicatiilor si al tirajelor acestora s-a redus.

In aceste conditii, editorii s-au vazut nevoiti sa isi reconsidere oferta pentru a se adapta realitatilor pietei prin:

Reducerea numarului aparitiilor pe saptamana, in cazul cotidianelor

Editarea de suplimente si titluri usoare, de divertisment, in asa fel incat pierderile de la titlul principal sa fie compensate de castigurile celor a caror adresa este, cel putin in proiect, de “masa”

Transformarea cotidianelor in saptamanale si a saptamanalelor in lunare

Editarea de publicatii cu peridicitate neprecizata si/sau variabila

cheltuieli foarte mari cu materiile prime si taxele si impozitele impuse de stat: intreprinderea de presa din Romania, in calitatea sa de componenta a economiei informatiei, este departe de normalitate, in sensul ca nu producerea prototipului cumuleaza majoritatea costurilor, ci reproducerea exemplarelor acelui produs, ceea ce ar trbui sa reprezinte “costuri marginale” intr-o piata matura.

Din aceasta perspectiva, piata presei a suportat numeroase influente datorate atat evolutiei economiei in ansamblu cat si a componentelor sale specifice in care economia media este integrata. Dintre costurile care au grevat cel mai mult asupra bugetelor intreprinderilor, cele cu hartia si tiparul s-au situat pe primul loc. Cea mai mare parte a redactiilor, in special cele noi, s-au vazut nevoite sa achite nu numai facturi cu sume nefiresc de mari, ci si sa plateasca “comisioane”, neevidentiate contabil, conducerilor tipografiilor si lucratorilor acestora, ca dealtfel si furnizorilor de hartie, pentru a putea reusi sa apara la timp cu publicatiile lor ori pentru ca acestea sa aiba o calitate corespunzatoare. Prin acordarea de “stimulente” materiale si/sau banesti, in sens larg, coruperea a fost o practica curenta in activitatea editoriala, fara sa fi fost denuntata decat rareori si fara efecte – coruperea tipografilor, a difuzorilor, a surselor de informatie, a functionarilor publici care eliberau autorizatii.

Ziarele platesc impozite pentru tiparire si pentru publicitate, sumele care trebuie platite fiind in permanenta recalculate, cand scutite, cand majorate, ceea ce a determinat ziarul “Curentul” sa afirme in 1998 ca “ in viziunea Guvernului, activitatea de presa, alaturi de industriile alcoolului, tigarilor si a jocurilor de noroc sunt singurele care au suferit modificari de accize si taxe”.

Relatia permanent conflictuala intre stat (reprezentat da Ministerul Finantelor) si editorii de presa a constituit obiectul mai multor intalniri in cadrul carora, de regula, editorii obtineau mai putin decat cereau sau abandonau protestul de indata ce li se puneau in fata datoriile de la bugetul de stat.

Mediul socio-cultural: publicul in general respinge domeniul politic (42,1%) din cadrul publicatiilor, dar si domeniul socio-economic (30,3%) si sportiv (30,1%). Aici inregistram cateva paradoxuri caci domeniile socio-economice (30,4%) si sportive (32,2%) se afla si printre cele mai dorite de public. Publicul doreste in primul rand divertisment si articole cultural-educative.

In intreaga lume, publicul prefera sa se informeze urmarind stirile televizate sau radiodifuzate. Televiziunea a creat “cultura mediatica” ce simplifica formele culturale, determina uniformizarea gustului artistic, chiar coborarea lui prin promovarea unor modele culturale false. Acest gen de cultura contemporana este promovat ,continuat si de presa scrisa, in special de tabloide, care datorita setei de senzational si goanei dupa audienta dezinformeaza, publica minciuni grosolane care insa prind de cele mai multe ori la publicul cu studii elementare si un nivel scazut de viata.

Resursele financiare: intr-o piata concurentiala, una din sursele de finantare cu pondere insemnata in bugetul media este publicitatea.

Intrari

Flux mesaje brute Flux financiar (vanzari)

Flux capital propriu    Flux subventii/ajutoare Flux capital de la creditori Flux anunturi publicitare

Flux materii prime    Flux forta de munca

Flux materiale, echipamente

Intreprinderea de presa

Compartimentul economic

Redactia

Compartimentul administrativ

Iesiri

Podusul (ziar, revista)

Caderi (rebuturi, mesaje nevalorificate)

Costuri salariale

Venituri brute

Profit
Fluxurile materiale si simbolice- M. Mathien

Difuzarea: societatea nationala de difuzare- RODIPET.

O retea de difuzare trebuie sa aiba trei calitati: rapiditate, regularitate, disponibilitate (Charron, 1991) RODIPET-ul nu a raspuns decat rareori acestor exigente: una din cauze a fost presiunea politica a reprezentantilor partidului de guvernamant, altele tin de evolutiile specifice din domeniul transportului si postei.

Numeroase intreprinderi de presa si-au infiintat propriile retele de difuzare, ceea ce duce la cresterea numarului de salariati si a costurilor. Pentru a eficientiza difuzarea, unele societati editoare sau difuzoare au investit sume uriase, adesea neamortizate, in mijloace de transport.

Oficial, comisionul RODIPET este de 38% din 1997 ( neoficial se vehiculeaza o cifra ce depaseste chiar si 50%), nici difuzorii privati neputandu-i ajuta pe editori, comisioanele acestora apropiindu-se si uneori depasindu-le pe cele RODIPET.

In Bucuresti, exista 221 de difuzori presa/carte.De difuzarea ziarului “Ultima Ora se ocupa RODIPET (10%), firme particulare mici dar se distribuie si prin vanzare libera.

VI. Analiza SWOT

Strengths (Puncte tari)

Weaks (Puncte slabe)

  1. densitatea si diversitatea continutului
  2. este un cotidian independent, echilibrat si echidistant
  3. cotidian national
  4. pret mai mic decat al altor ziare de gen (4000 lei)
  5. 2 concursuri cu premii in ziar (“Rebusul pe bani”, “Ultima Ora iti dubleaza venitul”)
  6. rubrica inedita de educatie a cetateanului roman: “Drepturile Omului”
  7. promovare prin sustinerea de campanii pentru concursuri: Mirii Anului 2000, concursuri la TVR cu intrebari din ziare + autocolante, bannere
  1. tiraj scazut (25.000 exemplare)
  2. pierderi la distributie- 15%
  3. nu exista o retea stabila si de incredere de distributie
  4. cheltuieli relativ mari pentru promovare (100.000 milioane lunar) fara a se vedea rezultatele
  5. nu are notorietate
  6. jumatate din angajati sunt colaboratori-noul Cod al Muncii prevede ca pentru acestia sa se plateasca impozite ca pentru salariatii cu carte de munca
  7. in ziar nu publica nici un ziarist cunoscut publicului larg, cu notorietate

Opportunities (oportunitati)

Threats (amenintari)



  1. imbunatatirea distributiei pentru a se evita pierderile, in special de distributia nationala, mai greu de controlat
  2. campanii de promovare intensa la radio, TV-si alte posturi decat TVR
  3. colaborare cu un ziarist cunoscut care sa publice in ziar-asa capata si ziarul notorietate
  4. atragerea investitorilor
  5. avantaje, preturi mai mici pentru abonati-numarul lor trebuie sa creasca
  6. concursuri cu premii mai mari (numarul cititorilor unei publicatii fluctueaza in functie de premiile puse in joc)
  7. ziarul sa apara la revista presei de la radio si TV-prescriptori de imagine
  8. pagini de mica publicitate
  9. chiar daca se introduc mai multe pagini, pretul sa ramana acelasi
  10. prima pagina: articolul care “vinde ziarul” + fotografie mare, nu inghesuite
  11. sa se actioneze pe langa autoritati pentru ca anchetele deschise in ziar sa fie solutionate-castiga incredere
  1. cheltuielile foarte mari pe care le presupune distributia + promovarea    pot duce la faliment
  2. investitorii ar putea conditiona acordare banilor cerand implicare politica a ziarului
  3. odata ce concursurile cu premii s-ar incheia s-ar putea pierde o parte din cititori interesati doar de castigurile materiale
  4. identificarea ziarului cu un anumit ziarist ar putea insemna, in cazul unui scandal in care acesta este implicat, o scadere de imagine a ziarului;
  5. tendinta consumatorilor de a citi tabloide;
  6. concurenta facuta de celelalte mass-media;
  7. riscul de a ramane un ziar distribuit doar in Bucuresti;
  8. scaderea vizibilitatii pe piata din cauza inmultirii publicatiilor;

VIi. OBIECTIVE STRATEGICE

Promovarea ziarului este o problema extrem de importanta care trebuie rezolvata urgent.

In primul rand, trebuie sa se organizeze campanii de promovare intensa la radio si la TV. Este necesar sa se colaboreze cu o agentie de publicitate pentru a se realiza un spot publicitar interesant, atractiv, difuzat de mai multe ori care sa faca numele ziarului cunoscut (crearea spotului poate fi platita prin realizare de publicitate agentiei respective in ziar o perioada de timp). “Ultima Ora a mai avut un spot difuzat la TVR si la Realitate TV dar foarte rar (de doua ori pe saptamana) iar spotul era prost realizat.

Ziarul trebuie prezentat si la rubrica de revista presei existenta la numeroase posturi de televiziune si radio. Ziaristii care scriu la “Ultima Ora directorul, trebuie invitati la anumite talk-show-uri, notorietatea celor care scriu la un ziar sau a celor ce il conduc identificandu-se cu notorietatea ziarului.

Se va merge pe promovare ( afise, panouri publicitare, fluturasi etc) atat in Bucuresti cat si in provincie. Trebuie mentionat faptul ca difuzarea unor spoturi publicitare pe posturile de radio din provincie este mult mai ieftina. Ziarul ar trebui sa aiba corespondenti in teritoriu intrucat anumite evenimente locale pot fi de interes general.

Importanta este si organizarea unor concursuri cu premii atractive pentru cititori. In conditiile in care alte ziare organizeaza concursuri cu premii substantiale este necesar sa se puna in joc ceva mai mult decat dublul venitului castigatorului (concursului actual). Concursul se va desfasura pe mai mult timp iar premiile vor consta in aparatura electrocasnica, putandu-se ajunge pana la o masina ca premiu cel mare. Prin acest gen de premii, segmentul feminin va manifesta un plus de interes.

Trebuie de asemenea incurajate abonamentele, se vor oferi reduceri de pret pentru primii abonati punandu-se accent pe beneficiile unui abonament.

Ziarul va deveni un sistem deschis si receptiv la talentele tinere din jurnalistica. Se vor publica cele mai interesante articole de opinie, scrise de cititori, pe o tema propusa de ziar.

In ceea ce priveste ziarul propriu-zis, produsul, acesta, fiind un ziar de informare generala cuprinde informatii din toate domeniile. Un plus il reprezinta pagina dedicata drepturilor omului, putandu-se insista in campaniile de promovare asupra functiei de educatie a poporului pe care majoritatea publicatiilor au sacrificat-o in goana lor dupa senzational.

Ar trebui adaugate cateva pagini de mica publicitate, in special cu cereri si oferte de munca, organizandu-se un fel de bursa a locurilor de munca prin intermediul ziarului. De asemenea, ar trebui sa se lucreze putin la prima pagina, titlurile aici fiind oarecum inghesuite. Pe prima pagina este bine sa existe titlul mare al articolului care “vinde” ziarul si o poza cat de cat socanta, concordanta mesajului scris, care sa atraga privirea si sa puna unele semne de intrebare. Ar trebui scoasa publicitatea de pe prima pagina. Se va mai tine cont de focalizarea atentiei cititorului asupra primei si ultimei pagini, precum si de dispunerea articolelor de maxim interes pe cele doua orizontale si o oblica (ca litera Z ). Un rol important il detine caracterul de proximitate al articolelor, acesta asigurand o oarecare coerenta ideatica.

Ziarul are si o pagina de divertisment, rubrica foarte indragita de public, ceea ce este mai interesant este ca in acest ziar chiar si divertismentul este rasplatit existand concursul “Rebus pe bani”.

Pentru a se castiga increderea publicului, ziaristii, conducerea “Ultima Ora trebuie sa faca apel la autoritati pentru ca acestea sa solutioneze pe cat posibil anchetele deschise in paginile ziarului. Modul in care decurge interventia pe langa autoritati trebuie monitorizata cu atentie in ziar.

Avand in vedere numele “Ultima Ora”, stirile trebuie sa fie intotdeauna proaspete, iar site-ul Internet al publicatiei reactualizat in permanenta.

Chiar daca se vor introduce alte cateva pagini pretul nu trebuie marit, cel putin in prima faza, romanii renuntand sa citeasca ziare in primul rand datorita pretului ridicat.

  • O alta problema pe care“Ultima Ora” trebuie sa o rezolve este cea a distributiei al carei rol este fundamental. Conducerea ziarului trebuie sa pastreze o legatura stransa cu una sau mai multe societati de distributie pentru a avea certitudinea ca ziarul ajunge intotdeauna acolo unde trebuie, in conditii normale (nedeteriorat) si ca este pus la vanzare.
  • Ar fi foarte bine daca s-ar ajunge la anumite invoieli (sume de bani, amenajarea unui chiosc mai frumos care sa poarte si sigla ziarului) cu cei ce vand efectiv ziare pentru ca “Ultima Ora sa fie asezat peste alte ziare, nu dedesubt unde nimeni nu il poate vedea.
  • solutie viabila ar fi angajarea ca distribuitori directi a tinerilor intre 14-19 ani, a celor care fac parte din leaganele de copii, centre de plasament si care au un nivel minim de credibilitate. Acestia vor purta tricouri cu numele ziarului si vor primi bonusuri in functie de vanzarile facute. Oricum, la inceput, se impune o monitorizare atenta.
  • Bineinteles, cea mai buna solutie ar fi aceea ca Intreprinderea de presa ce se ocupa cu difuzarea ziarului, Exclusiv Press 2000, sa investeasca in mijloace de transport proprii, dar aceasta ar insemna cresterea numarului de salariati si a costurilor.

Distributia in Bucuresti este foarte importanta, dar la fel de importanta este cea la nivel national. Pentru creste vanzare ziarului trebuie sa se aleaga foarte atent localitatile unde se va difuza ziarul. Cercetarile realizate in ultimii ani indica existenta unei relatii stranse intre consumul media, aria culturala a lectoratului si nivelul de trai. Astfel, intre cititorii de ziare, ponderea cea mai mare o detin cei care au un nivel de trai peste medie, aflati in mediul urban si, in ordine, in Bucuresti (42%), in Transilvania (26%)- Cluj, Timis, Brasov, Moldova (17%)- Iasi; Muntenia (14%).

Pentru a se putea rezolva problemele cu distributia este nevoie de investitori puternici. Conducearea ziarului trebuie sa puna la punct un plan de dezvoltare credibil ale carui costuri sa nu fie extrem de ridicate pe care sa il prezinte investitorilor interesati. Aici se poate ivi o problema, caci luand in considerare puterea pe care o are presa asupra populatiei se pot gasi multi investitori care sa doreasca sa isi promoveze prin intermediul ziarului propriile interese sau interesele clasei politice. Alegerea investitorilor trebuie facuta cu atentie, fiind verificat fiecare personaj in parte. Realizare unor compromisuri ar face rau ziarului pe termen lung, fiind un lucru dovedit faptul ca cititorii renunta la un ziar atunci cand isi schimba orientare politica.

Cheltuielile inutile se pot evita si daca managerii ziarului vor decide sa renunte la numarul mare de colaboratori (jumatate din ziaristii angajati) in conditiile votarii noului Cod al Muncii. Avand in vedere ca acum impozitele se vor plati la fel pentru un angajat cu carte de munca ca si de colaboratori este mai bine sa se mareasca numarul de angajati permanenti. Colaboratori ar putea fi angajati ziaristi de renume care trebuie sa publice in ziar pentru ca notorietatea acestuia sa creasca.

VIII. BUGETUL

Ziarul “Ultima Ora” beneficiaza de un buget de 15 miliarde de lei. Din acesta, 40 milioane vor fi repartizate lunar pentru distributie si promovare. Se va folosi publicitatea pe barter (in cazul televiziunilor si radiourilor). Pentru concursuri, respectiv premii, se vor aloca aproximativ 35 milioane de lei lunar (se ia in considerare o crestere gradata a premiilor in primele 6 luni).



Marian Petcu, Tipologia presei romanesti,colectia Universitaria, Institutul European, Iasi, 2000, p.250

Jacques Douël, Centrul de formare si perfectionare al jurnalistilor din Paris

Marian Petcu, Tipologia presei romanesti,colectia Universitaria, Institutul European, Iasi, 2000, p. 258

Sursa: ISAR, Valentina Marinescu, raport de cercetare, iulie 1998, apud Marian Petcu, Tipologia presei romanesti,colectia Universitaria, Institutul European, Iasi, 2000, p. 260

Ziarul financiar, numarul 44, 01 noiembrie 2001

Marian Petcu, Tipologia presei romanesti,colectia Universitaria, Institutul European, Iasi, 2000, p. 196

Marian Petcu, Tipologia presei romanesti,colectia Universitaria, Institutul European, Iasi, 2000, p.87






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1522
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site