Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


CONCILIEREA CONFLICTELOR DE INTERESE

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONCILIEREA CONFLICTELOR DE INTERESE



Prin conciliere se intelege activitatea prin care se incearca aplanarea sau emiterea unui litigiu prin impacarea partilor.

In cazul in care a fost declansat legal un conflict de interese sindicatul reprezentativ,sau reprezentantii salariatilor, sesizeaza, conform art.17 din Legea 168/1999, Ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale prin organele sale teritoriale in vederea concilierii . Concilierea conflictului de interese este prima faza a incercarii de solutionare a acestei categorii de conflicte si consta in negocierea colectiva dintre parti ,organizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru rezolvarea neintelegerilor aparute dintre acestea. Concilierea conflictului de interese are o durata limitata in timp (respectarea termenelor prevazute de art. 19 din Legea 168/1999). La negocierea conflictului de interese trebuie sa fie prezenti:

conducatorul unitatii (sau delegatie prin imputernicire scrisa conform art .20 ,alin. 2);

delegatia sindicatului reprezentativ, sau dupa caz, a salariatilor;

delegatul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Pentru concilierea conflictului de interese, sindicatul reprezentativ, sau reprezentantii salariatilor formuleaza in scris o sesizare, adresata Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale prin organele sale teritoriale.

In termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii, ministerul de resort v-a desemna un delegat pentru participare la concilierea conflictului de interese, cu atributiuni precise (de a starui ca partile sa actioneze pentru a se realiza concilierea).

Rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces verbal semnat de parti si de delegatul ministerului. Concilierea conflictului de interese se poate incheia prin ajungerea la un acord total sau partial. Daca paartile ajung la un acord total privind solutionarea revendicarilor formulate vor incheia sau modifica contractul colectiv de munca, conform prevederilor art .23 din Legea 168/1999 si art. 12 lit. d. Daca prin concilierea conflictului de interese s-a ajuns la un acord partial intre parti,se vor mentiona in procesul verbal revendicarile asupra carora partile au realizat consensul si revendicarile ramase nesolutionate. Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta salariatilor (conf. art. 25 din Legea 168/1999).

In concluzie, concilierea conflictelor de interese, este prima faza obligatorie de incercare a solutionarii acestei categorii de conflicte de munca si consta in negocierea colectiva a partilor care se organizeaza de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pentru rezolvarea neintelegerilor dintre parti, asa cum rezulta din dispozitiile art. 17, 41, 42.

Prin Legea 168/1999 au fost abrogate dispozitiile cuprinse in art. 7,8 si 10 din Legea nr. 15/1991 referitor la concilierea directa. Ratiunea este evidenta: de fapt tocmai cu prilejul dialogului direct dintre parti se constata existenta conflictului de interese, si deci, reglementarea concilierii in aceasta forma era inutila.

Concilierea conflictelor de interese se desfasoara cu respectarea termenelor prevazute de art. 19 din lege, pe durata zilei pentru care partile au fost convocate, deci are o durata limitata.

Concilierea conflictelor de interese consta in negocierea colectiva dintre parti organizata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

In aceasta faza ,Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei are atributii exprese prevazute de art. 22 din lege : staruie ca partile sa actioneze pentru a realiza concilierea. Este in competenta acestui minister sa indrume partenerii sociali pentru aplicarea corecta a dispozitiilor legale, sa-i incurajeze la solutionarea conflictelor de interese, prin conciliere, negociere, intelegere.

Trasaturile concilierii sunt:

a)      Concilierea conflictelor de interese este prima faza obligatorie a incercarii de solutionare a conflictelor de interese.

Este obligatorie concilierea conflictelor de interese inainte de a se trece la declansarea grevei, fapt ce rezulta din prevederile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, potrivit carora greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de lege.

Chiar daca Legea nr. 168/1999 prevede mai multe posibilitati de solutionare a conflictului de interese, trebuie sa avem in vedere dispozitiile art. 42 alin. 2 care dispun ca inainte de declansarea grevei medierea sau arbitrajul conflictului sunt obligatorii numai daca partile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.

Rezulta deci, ca inainte de declansarea grevei, partenerii sociali trebuie in mod obligatoriu sa parcurga faza concilierii conflictelor de interese si apoi, daca partile sunt de acord sa parcurga in mod facultativ si celelalte doua faze, medierea si arbitrajul.

b)     Concilierea conflictelor de interese are o durata limitata in timp, ea se desfasoara, cu respectarea termenelor prevazute in art. 19 din Legea nr. 168/1999, pe durata zilei pentru care au fost convocate partile sau, prin acordul de vointa al partilor, aceasta perioada poate fi prelungita.

Pentru a eficientiza procesul de conciliere a conflictului de interese dintre parti se folosesc termene scurte, pentru ca unitatea cunoaste cel mai bine situatia fortei de munca, cat si masurile de care dispunem pentru satisfacerea revendicarilor.

Concilierea conflictelor de interese consta in negocierea colectiva dintre parti organizata de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. Dupa cum se cunoaste [3], o conciliere veritabila se poate realiza doar prin negociere libera intre partile aflate in conflict, iar procedura concilierii conflictelor de interese este o prelungire fireasca a negocierii colective in care intervine autoritatea de stat, in conditii de criza. Statul intervine prin organele sale competente si "staruie ca partile sa actioneze pentru a realiza concilierea".

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse are competenta sa indrume partenerii sociali cu privire la aplicarea corecta a dispozitiilor legale, sa-i incurajeze in directia solutionarii conflictului de interese prin conciliere, adica prin negociere si intelegere intre ei.

c) Concilierea conflictelor de interese se finalizeaza prin incheierea unui acord care va fi adus la cunostinta salariatilor de catre cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii.

Partile in concilierea conflictelor de interese

La concilierea conflictelor de interese participa:

- conducatorul unitatii;

- delegatia sindicatelor reprezentative sau dupa caz a salariatilor;

- delegatul Ministerului Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei.

Conform dispozitiilor art. 21 din lege conducatorul unitatii, daca nu participa personal, imputerniceste scris o delegatie, compusa din 2-5 persoane, din care pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau confederatiei patronale, dar numai cu acordul reprezentantilor sindicatelor. Legea nu impune ca aceste persoane sa faca parte din consiliul de administratie.

In baza dispozitiilor art. 20, alin. 1 din lege, sindicatele reprezentative, sau dupa caz -salariatii, aleg o delegatie formata din 2-5 persoane , cu imputernicire scrisa, care participa la concilierea organizata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Din aceasta delegatie pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau confederatiei la care este afiliat sindicatul respectiv.

Pentru a fi aleasa ca delegat, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a implinit varsta de 21 de ani,

este salariat al unitatii sau reprezinta federatia ori confederatia sindicala la care sindicatul ce organizeaza conflictul de interese este afiliat,

nu a fost condamnat pentru comiterea prev. si ped. de art. 87 din lege (incalcarea libertatii salariatilor de a participa la greva, incalcarea interdictiilor de declarare a grevei, incalcarea obligatiei de asigurare a serviciilor esentiale in anumite sectoare de activitate pe perioada grevei).

Daca salariatii sunt reprezentanti de sindicate alegerea delegatiilor se face conform statului sindical, fiind stabilita in adunarea de desemnare a acestor reprezentanti.

In orice situatie, trebuie intocmit un proces -verbal, semnat fie de toti salariatii, fie cel putin de catre cei care conduc aceasta adunare, din care sa rezulte numarul salariatilor prezenti, numarul de reprezentanti ce a fost stabilit, numele si prenumele fiecaruia din ei cu mentionarea numarului de voturi.

Delegatul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei participa in calitate de reprezentant al acestui minister la concilierea conflictelor de interese si nu pro nomine.

Cand conflictul de interese a fost declansat ca urmare a faptului ca unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns , sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor sesizeaza Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, prin organele sale teritoriale - directiile generale pentru Dialog, Familie si Solidaritate Sociala, in vederea concilierii.

Procedura concilierii

Conform dispozitiilor art. 14 din lege, pentru concilierea conflictului de interese se formuleaza scris o sesizare care cuprinde:

- unitatea la care s-a declansat conflictul de interese, cu indicarea sediului si a numelui conducatorului.

- obiectivul conflictului si motivarea;

- dovada indeplinirii cerintelor de declansare a conflictului conform prevederilor art. 14-16.

- indicarea persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, salariatii.

Conform dispozitiilor art. 18 ,alin. 2 din lege, aceasta sesizare se intocmeste in doua exemplare si depune la Directia pentru Dialog, Familiei si Solidaritate Sociala, in a carei raza teritoriala, unitatea isi are sediul care este obligata sa o inregistreze si sa organizeze concilierea. Acest organism nu are competenta sa stabileasca natura juridica a conflictului si nici de solutionarea acesteia.

Sesizarea trebuie sa indeplineasca conditiile de forma: datata, semnata de conducerea statului sau de reprezentantii salariatilor, conform art. 18.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este obligat ca in termen de 24 de ore, de la inregistrarea sesizarii in evidentele acestuia sa desemneze delegatul pentru participarea la concilierea conflictelor de interese.

Delegatul desemnat este obligat: sa comunice unitatii in termen de 48 de ore desemnarea sa , in forma scrisa; conform art. 19 ,sa declanseze procedura de conciliere prin convocarea partilor in termen maxim de 7 zile de la inregistrarea sesizarii. Referitor la locul concilierii, legiuitorul lasa aceasta la latitudinea partilor.

Convocarea poate fi efectuata in scris prin scrisoare recomandata cu confirmare postala de primire sau cu adresa trimisa prin curier, confirmata prin stampila destinatarului ei.

Aceasta convocare se poate realiza si prin telefon , situatie in care trebuie intocmit un proces-verbal de catre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, din care sa rezulte efectiv ca a avut loc convorbirea telefonica. Desfasurarea concilierii poate avea loc in Sediul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, din care sa rezulte efectiv ca a avut loc convorbirea telefonica. Desfasurarea concilierii poate avea loc in sediul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse ori al directiei generale pentru dialog, familie si solidaritate sociala si in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea sau intr-un loc ales de parti, asa cum altfel prevedea vechea reglementare (art.15 alin. 1din Legea nr. 15/1991).

Conform art. 22, la data fixata pentru conciliere, delegatul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei verifica imputernicirile delegatilor partilor si staruie pentru realizarea concilierii. Acest delegat nu are atributii de jurisdictie si, deci, nu are competenta de a hotari incetarea conflictului de munca, ci numai competenta de a indruma partile pentru aplicarea dispozitiilor legale si cu privire la modalitatile care pot fi folosite pentru incetarea conflictului de munca.

Sustinerile partilor, rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces verbal ce se semneaza de catre toate persoanele participante la conciliere, document ce se intocmeste in 3 exemplare (cate un exemplar pentru fiecare parte).

Daca unitatea nu se prezinta la conciliere, se intocmeste proces verbal constatator pentru neefectuarea concilierii, datorita absentei partilor, situatie in care poate fi declansata greva deoarece unitatea, prin fapta sa culpabila, nu poate paraliza exercitarea dreptului la greva.

Daca absenteaza ambele parti, sau nu se prezinta delegatii sindicatului, ori ai reprezentantilor salariati, nu poate fi declansata greva.

Rezultatul concilierii

Rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de catre parti si de delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. Acest proces-verbal se intocmeste in 3 exemplare, cate unul pentru delegatii sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, ai salariatilor, pentru conducerea unitatii si pentru delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

Dupa incheierea dezbaterilor, pot exista urmatoarele situatii :

S-a ajuns la un acord total, caz in care confrom art. 23 partile definitiveaza contractul colectiv de munca, iar conflictul de interese este incheiat.

S-a ajuns la un acord partial, conform art. 24 , salariatii pot accepta rezultatul partial al concilierii, sau, in caz contrar, continua conflictul de interese.

Conform dispozitiilor art. 25 rezultatele concilierii se aduc la cunostinta salariatilor de catre cei ce au solicitat concilierea conflictului de interese.

In cazul in care, in urma dezbaterilor, se ajunge la un acord total cu privire la solutionarea revendicarilor formulate, partile, in baza art. 23 din Legea nr 168/1999, vor definitivarea contractului colectiv de munca, conflictul de interese fiind astfel incheiat.

Prin "definitivare"se intelege fie incheierea contractului colectiv de munca, daca declansarea conflictului s-a produs cu prilejul negocierii acestuia, fie modificarea acestuia, daca declansarea conflictului s-a produs in conditiile art.12 lit. d, respectiv cu prilejul negocierii anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.

Daca, in conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 168/1999, acordul cu privire la solutionarea conflictului de interese este numai partiala, in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora s-a realizat acordul si cele ramase nesolutionate, impreuna cu punctele de vedere ale fiecarei parti referitoare la acestea din urma.

In ambele situatii, adica si in cazul acordului total si al celui partial, rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta salariatilor de catre cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii. Este posibil ca una sau ambele parti, desi convocate, sa nu se prezinte la concilierea conflictelor de interese.

Intr-o astfel de situatie daca nu se prezinta, se intocmeste un proces-verbal al neefectuarii concilierii datorita absentei si, in acest caz, greva poate fi declansata, deoarece unitatea, prin fapta ei culpabila, nu poate paraliza exercitarea dreptului la greva.

In cazul in care nu se prezinta delegatii sindicatului sau ai salariatilor ori absenteaza ambele parti, declansarea grevei nu poate avea loc .

Termenul 'ADR' (Alternative dispute resolution) se refera la procedurile si tehnicile de solutionare a conflictelor in afara salii de judecata si este o reactie la ineficienta modalitatilor traditionale de solutionare a conflictelor (in instanta de judecata). Aceste modalitati alternative de solutionare a conflictelor sunt practic nelimitate, iar in anumite cazuri solutionarea conflictului are loc prin imbinarea mai multor modalitati de stingere a conflictului. Principalele subcategorii ale ADR-ul sunt medierea, arbitrajul si negocierea. Uneori, se vorbeste si de conciliere ca fiind o a patra subcategorie a ADR-ului insa aceasta nu este decat o forma a medierii. In cazul medierii, exista a treia parte neutra, mediatorul, care ajuta partile sa ajunga la o intelegere. La negociere nu exista a treia parte care sa impuna o solutie sau sa ajute la solutionarea conflictului. Arbitrajul se desfasoara in conditii de participare voluntara a partilor si implica impunerea de catre arbitru a unei solutii.

O alta subdiviziune a ADR-ului se refera la existenta sau inexistenta celei de a treia persoane neutre, care ajuta partile sa isi solutioneze conflictele. In cazul negocierii nu exista a treia parte care sa impuna o solutie sau care sa ajute la solutionarea conflictului pe cand in cazul medierii si arbitrajului exista o persoana neutra care ajuta la stingerea disputelor. ADR-ul poate imbraca diferite forme. Online Dispute Resolution (ODR sau e-ADR) se refera la solutionarea conflictelor online fara ca partile sa se intalneasca sau sa isi vorbeasca direct (fie se ghideaza dupa un algoritm matematic, fie are loc implicarea unei persoane reale care opereaza ca mediator). Med-Arb (Mediated Arbitration) este o alta modalitate alternativa de solutionare a conflictelor in care medierea devine pe parcurs arbitraj in cazul in care partile nu ajung la o intelegere. 'Amenintarea' arbitrajului poate incuraja partile sa ajunga la o intelegere convenita doar de catre ele. Evaluarea Preliminara Neutra (Early Neutral Evaluation) presupune intalnirea partilor cu un expert neutru care isi spune parerea cu privire la deznodamantul pe care disputa dintre parti ar avea-o daca ar ajunge in instanta. Pe baza acestei opinii are loc negocierea intelegerii dintre parti. Alte modalitati alternative de solutionare a conflictelor sunt: facilitarea, desemnarea unui expert, mini procesul, concilierea, med-rec, negocierea facilitata, judecata privata etc. Existenta unui numar atat de mare de mijloace alternative de rezolvare a disputelor denota multiplele dezavantaje ale procedurii litigioase.

Fiind mai putin formale decat caile litigioase, aceste tehnici de solutionare a conflictelor in afara salii de judecata castiga noi adepti intrucat partile isi realizeaza interesele, solutiile sunt durabile, costurile sunt semnificativ mai reduse si procedura este confidentiala. Avantajul principal al ADR-ului este acela ca, partile detin controlul asupra intregului proces, procedura fiind informala, rapida si eficienta.

Medierea are o pondere de peste 60% in cauzele solutionate prin metode alternative de solutionare a conflictelor fiind cea mai utilizata modalitate de solutionare a conflictelor in afara salii de judecata. In Marea Britanie, ADR-ul este sinonim cu medierea . ADR-ul nu este un concept nou insa a fost foarte putin mediatizat in Romania. Benefic este faptul ca avem o lege a medierii (suntem printre putinele tari din lume) si ca incepand cu luna octombrie a acestui an vom avea si primii mediatori autorizati. Practic asistam la o ofensiva binevenita a ADR-ului in Romania, pe fondul expansiunii modalitatilor alternative de solutionare a conflictelor in plan mondial.



Constantin Bratu, Dreptul muncii ,Editura ,Bucuresti ,2002, p.493.

Constantin Bratu, Reglementarea juridica si solutionarea conflictelor de munca, Editura ARTPRINT ,2005 ,p. 34.

Vlad Barbu, Dreptul muncii, Editura CERMAPRINT, Bucuresti, 2008, p.371.

Vlad Barbu, op.cit., p.372.

Constantin Bratu, Reglementarea juridica si solutionarea conflictelor de munca, Editura ARTPRINT ,2005 ,p. 36.

Vlad Barbu, Dreptul muncii, Editura CERMAPRINT, Bucuresti, 2008, p. 374



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1746
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved