Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin si masculin

sanatate



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FAUNOTERAPIA – UTILIZAREA ANIMALELOR IN TRATAREA SI ALIMENTAREA OMULUI
TESTE GRILA NEFROLOGIE – EXAMEN DE LICENTA
RETETA TIBETANA CU USTUROI.
Resuscitarea
Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin si masculin
RADIOLOGIA INTERVENTIONALA
Cancerul bronhopulmonar – test grila
Maduva hematoformatoare
Reumatismul, cauze si remedii
Infarctul miocardic acut - test grila

Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin si masculin

Aparatul reproducator feminin
Vulva, organul genital extern al femeii, este formata din:
  • Muntele lui Venus (Mons Veneris) este un invelis de tesut gras care acopera osul pubian sub abdomen, deasupra labiilor. Acesta este sensibil din punct de vedere sexual la unele femei si protejaza osul pubian de socurile din timpul actului sexual.
  • Labiile mari: sunt buzele exterioare sunt doua repliuri cutanate alcatuite din tesut gras care inconjoara vulva de la Muntele lui Venus catre perineu. Acestea sunt acoperite de obicei cu par pubian si contin numeroase glande.
  • Labiile mici: buzele interioare ale vulvei, sunt parti subtiri de tesut din interiorul labiilor mari, specifice omului, prientate paralel, care invelesc si protejeaza vaginul, uretra si clitorisul. Aspectul labiilor mici poate varia de la caz la caz, mici si ascunse in interiorul labiilor mari, tangente sau pot depasi labile mari. Fata interna a labiilor mari se prelungeste cu vestibulul vaginal Si labiile superioare si cele inferioare sunt sensibile la atingere.
  • Clitorisul: este organ erectil situat in partea de sus a labiilor inferioare fiind format din 2 corpi cavernsi uniti pe linia mediana. Clitorisul este protejat de un preput. In timpul excitarii clitorisul se poate mari iar invelisul se poate retrage pentru a-l face mai accesibil. Clitorisul difera ca dimensiune de la o femeie la alta. Deschiderea uretrei se afla chiar sub clitoris.
  • Vestibulul vaginal reprezinta trecerea inter vulva si vagin. La baza labiilor mici se afla bulbii vestibulari formati din tesut spongios erectil care inconjoara ca o potcoava vestibulul vaginal.
  • Glandele lui Bartholin (glandele vestibulare mari) –sunt situate simetric la baza labiilor mici si produc cantitati mici de lichid lubrifiant pentru a mentine umede labiile in timpul excitarii. In continuare se afla glandele himenului care secreta lichid lubrifiant pentru intreaga lungime a canalului vaginal.

Vaginul

  • Vaginul : este un conduct musculo-membranos situat intre vezica si uretra anterior si rect posterior. Deschiderea vaginului se afla sub cea urinara. In timpul stimularii sexuale un tesut erectil ce se afla de o parte si de alta a vaginului se iriga cu sange. Muschii pelvieni se contracta si apoi se relaxeaza in timpul orgasmului. Extremitatea inferioara prezinta la virgine himenul, o membrana transversala, specific umana, care separa vaginul de vestibulul vaginal si este rupta in timpul actului sexual sau printr-o penetrare cu un alt obiect. Vaginul are o lungime medie de 8 cm, cu un calibru variabil datorita extensibilitatii peretilor sai si se poate dilata suficient cat sa permita nasterea unui copil. Vaginul se intinde de la deschiderea vaginala catre cervix. Dimensiunea medie a canalului vaginal este de aproximativ 8 cm poate 10 cm pentru femeile care au nascut. Poate parea putin fata de dimensiunile unui penis dar in timpul excitarii cervixul se ridica si vaginul se poate intinde inspre interiorul corpului atat cat este necesar pentru ca penisul sa poata patrunde. Dupa terminarea actului sexual vaginul se contracta si permite cervixului sa revina la normal.

Uterul

  • reprezinta un organ muscular cavitar, situat in centrul cavitatii pelviene, intre vezica urinara si rect.
  • Corpul uterin   este partea de deasupra a uterului, de forma conoida, aplatizat antero-posterior. Superior prezinta fundul uterin. Unghiurile laterale sau coarnele uterine se continua cu trompele uterine prezentand si insertia ligamentelor rotunde si a celor ovariene proprii.
  • Colul uterin( cervixul) situat dedesubt, cilindric, divizat prin insertia vaginala intr-o portiune supravaginala si o portiune vaginala vizibila cu valvele,accesibila tuseului vaginal si care prezinta in centru orificiul extern al colului.
  • Cavitatea uterina este o cavitate corporeala virtuala, de forma triunghiulara si prezinta un canal real, fuziform care are o lungime de 25mm. Mucoasa care captuseste uterul se numeste endometru si creste si se modifica in timpul ciclului menstrual pregatindu-se pentru a primi un ovul fecundat. Uterul este alcatuit din muschi puternici care ajuta la impingerea in afara a copilului in timpul nasterii.

Ovarele

  • Gonadele feminine, organe pereche de forma ovalara, cu dimensiuni de 4/2/1 cm si suprafata neregulata, nu sint acoperite de peritoneu.
  • Indeplinesc doua functii: secretarea hormonilor sexuali feminini (estogenul si progesteronului), si producerea ovulului matur. La pubertate ovarele contin aproape 400.000 de foliculi ovarieni. Din acestia ajung in stadiul matur, apti pentru ovulatie, circa 400. Dupa ce ajunge la maturitate un singur ovul coboara prin trompa uterina in interval de 3 -4 zile aceasta fiind perioada de fertilitate maxima a unei femei si in care o sarcina poate aparea. Ovulele care nu sunt fecundate sunt eliminate.

Trompele uterine (a lui Fallopio sau salpingele)

  • Sunt doua conducte musculo-membranoase simetrice de 10-12 cm care prelungesc coarnele uterine si care realizeaza legatura dintre uter si ovare, respectiv cavitatea peritoneala.

Ciclul menstrual

Intre pubertate si menopauza, femeile sanatoase au ciclu menstrual. Desi multi oameni stiu doar despre zile cu scurgeri menstruale, acestea sunt doar cele mai evidente faze ale ciclului reproductiv complet. Ciclul incepe din prima zi a menstruatiei si se incheie in momentul inceperii urmatoarei menstruatii. Acesta dureaza de obicei 28 de zile.
Multe femei au cicluri cu durata intre 20 si 40 de zile.

Fiecare ciclu reproductiv reprezinta de fapt o serie de interactiuni intre creier, hipofiza, ovare si uter (axul hipotalamo-hipofizo-ovarian). Scopul fiecarui ciclu reproductiv este sa maturizeze un ovul din ovar (existand astfel oportunitatea de fecundare si pregatirea corpului femeii). Scurgerea menstruala este cel mai bun moment pentru inceperea urmaririi ciclului pentru ca este singurul moment cand acesta poate fi observat. In prima zi a ciclului nivelul diferitiilor hormoni implicati este foarte scazut. Nivelui scazut al estrogenului face ca hipotalamusul sa comande hipofizei sa secrete FSH (hormon foliculostimulant). Ovarele reactioneaza la nivelul crescut de FSH din sange si incepe procesul de maturizare a ovulului in interiorul foliculelor ovariene. In timp ce foliculele cresc se secreta estrogen. Prezenta estrogenului face ca celulele din endometru sa se multiplice si acesta devine din ce in ce mai groas. Nivelul de estrogen continua se creasca pentru aproximativ 10 zile pana cand este destul de ridicat pentru a face ca glanda hipofiza sa secrete LH (hormonul luteinizant). Aceasta crestere brusca a nivelului LH determina eliberarea ovulului maturizat din interiorul folicului ovarian. Nivelul crescut al estrogenului produce de asemeni modificari ale cervixului si ale mucusului cervical. Numita ovulatie, aceasta eliberare a ovulului apare cam la jumatatea perioadei ciclului reproductiv si are semnificatia ca ovulul este pregatit pentru fecundare daca sperma este prezenta. In acest moment FSH-ul si LH-ul au cele mai ridicate niveluri, dar nivelul estrogenului scade in doua trei zile de la ovulatie.

Dupa ce un ovul a fost eliberat , celulele care au captusit foliculul ovarien isi schimba forma si culoarea devenind un corp luteal (corpul galben). Acesta secreta estrogen si progesteron. Nivelul progesteronului este mai ridicat la ovulatie iar nivelul estrogenului creste din nou. Cresterea nivelului progesteronului determina o crestere a temperaturii corpului femeii. In aceasta faza a ciclului, endometrul este deja de 5-10 ori mai gros. Cu ajutorul progesteronului secretat de corpul luteal endometrul se modifica si se formeaza straturi distincte, nutritive si cu alte calitati necesare pentru a sustine o sarcina daca ovulul este fecundat. Prezenta progesteronului produce scaderea treptata a nivelurilor FSH-ului si LH-ului. Cand nivelul FSH-ului este destul de coborat, corpul luteal nu mai este stimulat si treptat se opreste secretia estrogenului si progersteronului. Aceasta scadere a nivelurilor FSH-ului si LH-ului face ca uterul sa elimine   straturile superficiale ale endometrului in timpul menstruatiei-acestea sunt primele zile a urmatorului ciclu.


Daca are loc feritilizarea, nivelul progesteronului ramane ridicat si endometrul ramane pentru a gazdui ovulul fecundat. Un singur spematozoid este acceptat in ovul devenind impreuna prin fecundare o singura celula. Fecundarea cu succes apare in treimea externa a trompei uterine si isi incepe calatoria spre uter (aproximativ 10 zile) unde se fixeaza in captuseala nutritiva si bogata in sange. Aceasta hraneste celula si, curand, se dezvolta embrionul si placenta.

Aparatul reproducator masculin
Penisul este un organ de forma cilindrica, situat in regiunea perineala anterioara si care, in raport de starea sa functionala, isi modifica forma, dimensiunile si consistenta. Este format din:
  • Radacina, fixata de ramurile ischio-pubiene.
  • Corp format din 2 corpi cavernosi sudati pe linia mediana.
  • Gland - partea superioara a penisului format dintr-un corp spongios, care inglobeaza portiunea terminala a uretrei masculine. La penisul in repaus, glandul este acoperit de un pliu cutanat de rezerva numit preput. Reprezinta o parte foarte sensibila a penisului deoarece este foarte bine vascularizata si are foarte multe terminatii nervoase ca si coroana (partea care uneste glandul de corpul penisului).
  • Frenul – reprezinta un frau care se afla pe partea inferioara a penisului si care prinde preputul de orificiul uretral extern.
  • Glandele lui Tyson sunt situate pe fata interna a preputului si secreta smegma.

Scrotul

  • este o punga de piele aflata in spatele penisului si sub acesta care contine testiculele, epididimul si portiunea incipienta a canalului deferent. Cel mai important rol al scrotului este acela de-a mentine temperatura testiculelor la aproximativ 34°C, temperatura la care acestea produc spermatozoizi cel mai eficient.

Testiculele

  • Gonadele masculine, organe pereche de forma ovoidala, situate in scrot si sunt responsabile cu producerea spermatogoniilor si a hormonilor androgeni. In interiorul fiecarui testicul se afla un kilometru de canale numite tubi seminiferi, in interiorul carora are loc procesul de spermatogeneza. In interstitiul dinter tubii seminiferi se gasesc celulele Leydig care secreta hormoni androgeni. Fiecare testicul produce aproape 150 de milioane de spermatozoizi la fiecare 24 de ore.

Epididimul

  • Organ de forma alungita, situat posterior de testicul reprezinta o 'punga colectoare' unde spermatogoniile produse de tuburile seminale se maturizeaza. Acestia stau in epididim pana la ejaculare.

Canale deferente

  • Continua canalul epididimar, au aprox. 60 cm lungime si ajung pana la prostata. Acestea se sectioneaza in timpul procedurii chirurgicale numita vasectomie.

Veziculele seminale

  • Sunt glande pereche, sutuate posterior de vezica urinara si lateral de canalul deferent, care contribuie la producerea lichidul seminal, lichid ce activeaza si protejeaza spermatozoizii dupa ce acestia parasesc penisul prin ejaculare. Canalul de excertie al veziculelor seminale se uneste cu canalul deferent, formand canalul ejaculator.

Prostata

  • Organ care contine numeroase glande, situat la baza vezicii urinare,care incorporeaza portiunea initiala a uretrei care produce o secretie alcalina ce intra in compunerea spermei si ii da mirosul caracteristic. Ea etanseaza canalul uretrei si o separa de vezica urinara, prevenind astfel amestecarea urinei cu sperma lucru care ar putea dezechibra valoarea pH-ului ceruta de spermatozoizi.

Glandele Cowper

  • Sunt glande pereche situate latero-dorsal de uretra si au o secretie mucoasa inante de ejaculare si/sau orgasm. Acest lichid neutralizeaza aciditatea din uretra.

Ciclul spermatogenic

Spre varsta de 13-15 ani, testiculele incep sa functioneze sub influenta secretiei hipofizei. Testiculele produc testo­steron, care asigura aparitia caracterelor sexuale secundare. Secretia testosteronului, o data inceputa, se va continua toata viata. In acelasi timp cu producerea testosteronului incepe si fabricarea spermatogoniilor, care isi incep drumul catre caile genitale.

Pentru ca o spermatogonie initiala sa dea nastere unui spematozoid este necesara o perioada de 74 de zile (ciclul spermatogenic), proces care are loc in tubii seminiferi. In epididim se maturizeaza si se depoziteaza spermatozoizii inainte de ejaculare. Urmeaza parcurgerea lungului drum care separa testiculul (in care sunt formate spermatogoniile) de extremi­tatea uretrei (prin care sunt eliminati spermatozoizii). Spermatozoizii se amesteca cu secretiile prostatei si veziculelor seminale si formeaza sperma ce se elimina in timpul ejacularii. Aceasta trece in vagin,uter si mai departe in trompa uterina, in treimea superioara a acesteia, unde poate avea loc fecundatia.

Lichidul spermatic contine proteine, glucide, acizi organici: acid citric, acid ascorbic si hormoni, substante care asigura supravietuirea spermiilor.

 Toata viata barbatului, de la pubertate pana la moarte, testiculele fabrica spermii in numar deosebit de mare. Aceasta producere a sper­miilor se diminueaza sau se opreste doar in caz de boala grava sau de o stare severa de oboseala. Deci, in timp ce o femeie nu produce decat un ovul pe luna, un barbat elimina in timpul unei ejaculari circa 350 de milioane de spermii. De asemenea, in timp ce, in mod obisnuit, femeia este fertila doar in timpul ovulatiei, barbatul este fer­til toata viata, incepand cu pubertatea.

Erectia si ejacularea

Erectia este provocata de diferite tipuri de excitatii fizice, psihice sau senzoriale care trimit informatii unui centru reflex situat in maduva spinarii. In cursul erectiei, corpii cavernosi se umplu de sange, iar venele care permit sangelui sa se intoarca in marea circu­latie se inchid. Penisul creste in volum, isi modifica pozitia, devenind perpendicular fata de abdomen si rigid, in felul acesta poate patrunde in vaginul femeii.

Ejacularea survine cand penisul este in erectie, fiind determinata de puternice contractii ale musculaturii penisului. Aceste contractii determina evacuarea spre uretra a spermei acumulate. Sperma este expulzata in mai multe jeturi de intensitate descrescatoare. Cantitatea de sperma corespunzatoare fiecarei ejacu­lari este de 1-4 cm 3 , fiecare cm 3 de sperma contine 50-100 de milioane de spermatozoizi.

Erectia si ejacularea pot sa se produca si noaptea, in mod inconstient (involuntar). Ejacularile nocturne, frecvente in timpul adolescentei, sunt normale.

Fiziologia erectiei

Corpii cavernosi sunt delimitati de o tunica (albuginee) care trimite in interior septuri alcatuind un schelet rigid. Corpul spongios are o tunica albuginee mai subtire iar presiunea realizata in interiorul sau e mai redusa. Glandul se comporta ca o fistula arterio-venoasa.

Erectia,conditie fundamentala a raspunsului sexual masculin este un fenomen hemodinamic. Vascularizatia arteriala a penisului este cel mai frecvent data de artera rusinoasa interna, care devine artera peniana dupa ce strabate membrana perineala. Artera peniana da un ram scurt (artera bulbului spongios)si apoi se divizeaza in artera profunda a penisului (iriga corpii cavernosi)si artera dorsala superficiala (iriga glandul.). Artera dorsala superficiala da ramuri care perforeaza albugineea corpilor cavernosi si se anastomozeaza cu artera profunda. Drenajul venos al celor trei structuri erectile se realizeaza printr-un sistem de venule situate intern fata de albuginee care converg in venulele emisare ce se vor varsa in vena dorsala profunda a penisului care dreneaza in vena rusinoasa. Drenajul venos al preputului si pielii care acopera penisul se realizeaza prin vena dorsala superficiala a penisului(Bancroft 1989.)

Inervatia vegetativa care controleaza hemodinamica erectiei se realizeaza prin fibre nervoase simpatice si parasimpatice. Stimularea parasimpatica determina vasodilatatie in teritoriul penian si cresterea fluxului sangvin in tesutul cavernos iar cea simpatica este implicata in determinismul tumescentei si detumescentei peniene.

Erectia reflexa este mediata de un centru reflex de la nivelul maduvei sacrate. Prin acest mecanism este posibila erectia prin stimulare genitala la barbatii cu leziuni medulare aflate deasupra segmentelor sacrate

Erectia psihogena se produce urmare a integrarii la nivelul sistemului nervos central a stimulilor olfactivi, vizuali, auditivi, dar si a fanteziilor sexuale si a informatiilor datorate experientei anterioare a subiectului.

Efectul activator direct al hormonilor androgeni asupra centrilor spinali ai erectiei este atestat de studii multiple(V.Mogos &E.Zbranca) .

Au fost identificate patru faze hemodinamice succesive ale erectiei(V.Mogos &E.Zbranca):

1.Faza de umplere initiala (latenta)-dureaza 30sec-cateva minute si are ca efect alungirea si discreta ingrosare a penisului cu cresterea presiunii intracavernoase.In aceasta faza lumenul arterei cavernoase se dilata de 3 ori iar sangele intra in corpii cavernosi si in sistola si in diastola.

2.Faza de tumescenta care are ca efect alungirea si ingrosarea penisului pina la dimensiunile sale maxime. Presiunea singelui in corpii cavernosi creste si depaseste presiunea diastolica. Singele va intra in corpii cavernosi doar in sistola.

3.Faza de erectie completa cind aspectul penisului este identic cu cel din faza precedenta dar presiunea din corpii cavernosi continua sa creasca ajungind la 85% din presiunea sistolica si fluxul sangvin arterial si venos vor fi reduse.

4.Faza de erectie rigida apare atit in timpul masturbatiei cit si in coit. In aceasta faza datorita contractiei voluntare a muschilor ischio-cavernosi, presiunea singelui in corpii cavernosi creste mult devenind mai mare decit cea sistolica.



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3268
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site