Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Cera flava , Apis melifera, Apideae

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



Cera flava , Apis melifera, Apideae

Denumirea de ceara provine de la cuvantul grec keros sau latin cera, care desemneaza ceara de albine, singurul produs utilizat inca din antichitate.




Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura,dar care din pacate nu este indeajuns exploatata . Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din rama claditoare,descapacire etc, si o alta considerata calitativ inferioara ,obtinuta din fagurii vechi.In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari ,cat si in cele mici.

Ceara este o secretie a albinei lucratoare. Cand este emisa de glandele ceriere ea este perfect alba si curata. Utilizata ca material de constructie in stup, ea se incarca progresiv cu substante care-i schimba profund compozitia si, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuantele de galben, pe urma de brun ajungand aproape neagra dupa cativa ani. Compozitia chimica a cerii este foarte stabila daca se considerare produsul pur, asa cum este secretata de glande. Variati foarte slabe de la o rasa de albine la alta. Nu se noteaza variatii semnificative decat intre diferitele specii ale genului Apis.
Ceara de albine este, chimic, foarte inerta. Ea rezista bine la oxidari si nu este usor atacata decat de enzimele digestive ale insectelor cum este Galleria. In stup, ceara se incarca cu impuritati dar nu se transforma, ceea ce permite recuperarea ei dupa mai multi ani de folosire prin simpla reincalzire si purificare.

Culoarea galbena pe care o capata dupa putin timp in stup este in raport cu pigmentii polenului. Substantele, in general foarte pigmentate, care inconjoara grauncioarele de polen ale plantelor entomofile sunt solubile in substante grase. Se dizolva usor in ceara si o coloreaza. Ulterior, ceara se incarca cu propolisul adus de albine, cu matasea coconilor parasiti in celule de albinele care se nasc. Examinat la microscop,fagurele de ceara invechit se dovedeste a fi un material alcatuit din elemente disparate, mult mai solid decat pelicula subtire de ceara de la inceput.
Aceste remarci sunt importante : cand se vorbeste de compozitia cerii trebuie precizat daca este vorba de ceara pura, proaspat secretata, sau de produsul obtinut printr-un procedeu anume de extractie. O extractie cu apa calda sau cu abur da un produs diferit de extractia cu un solvent organic cum ar fi benzina sau cu un amestec de solventi. Pentru a recupera ceara pura din produsul rezultat al unei 'extractii', trebuie facuta o purificare avand ca scop indepartarea corpurilor straine insolubile si distrugerea, prin oxidare a substantelor dizolvate in ceara dar straine ei. Pentru a intelege bazele tehnologiei cerii, care este simpla si bine pusa la punct de foarte mult timp, trebuie sa tinem seama de aceste fapte.

  Compozitia si proprietatile fizico-chimice

Ceara albinelor apartine unei mari familii chimice, cea a cerilor, care sunt corpuri grase, lipide, de diverse origini : animale, vegetale sau minerale. Toate cerile au proprietati chimice apropiate. In compozitia lor nu intra decat carbon, hidrogen si oxigen. Sunt corpuri foarte stabile, existente intr-un numar considerabil de varietati.
Ceara albinelor este constituita in esenta, din esterii unui acid gras cu un alcool cu greutate moleculara ridicata ; ea mai contine hidrocarburi saturate, acizi liberi, alcooli liberi si apa.
In principal ceara este deci formata din combinarea unor acizi grasi ca acidul palmitic, acidul cerotic, etc. cu alcooli din care cel mai important este miricilul.
  Hidrocarburile sunt in special hidrocarburi saturate avand intre douazeci si cinci si cincizeci de atomi de carbon.
Ceara de albine este insolubila in apa si mai mult sau mai putin solubila in diversi solventi organici. Cel mai bun este benzenul (mai mult de 100 g ceara pentru 100 g benzen, la 45°C). Dupa benzen urmeaza esenta de terebentina. Alcoolul la cald nu dizolva decat foarte greu ceara dar, in schimb, o separa foarte bine de propolis care este foarte solubil in alcool.
Punctul de topire al cerii pure este de 64°C +/- 0,9°C. Pentru ceara nepurificata, variatia punctului de topire este destul de importanta, minima fiind de 62°C, iar maxima de 65°C.
Punctul de solidificare este diferit de punctul de topire ; pentru ceara pura el este de 63°C +/- 0,9°C. Masa volumica este de 927 kg/m3 minimum si 970 kg/m3 maximum (media : 953kg/m3) la 15°C.

Ceara galbena (Cera flava, FR X) este produsul obtinut prin topirea fagurilor de albine.

In principiu, ceara contine trei tipuri de constituienti :

70 – 75% esteri al alcoolilor superiori (C26 – C32) cu acizi liniari si saturati pari (C14 – C20) ca : palmitic, hidroxipalmitic si cerotic ; (miricina sau palmitat de miricil) ;

14% acizi grasi liberi, in special acizi liniari si saturati pari (C14 – C30) ;

12% hidrocarburi corespunzatoare alcoolilor de ceara (Carburi liniare si saturate in C27, C29 si C31) ;

Cantitati mici de alcooli liberi si sitosterina.



Acesti compusi ii imprima un caracter lipofil.

Se prezinta ca o masa solida, cu aspect uniform, cu fractura mata si granuloasa, de culoare galbena pana la brun, cu miros slab, caracteristic, insipida. Are p.t. = 62 – 650 C, Ia = 17 – 22, indice de saponificare 83 – 104 si indice de peroxid de cel mult 5 ; insolubila in apa.

cearaProprietati.

Ceara galbena se prezinta sub forma de placi sau de masa galbena, cu fractura mata si granuloasa, cu miros slab caracteristic(aminteste de cel al mierii).

Solubilitate.

Este solubila in uleiuri grase si volatile, benzen si cloroform ; solubila in eter la cald ; partial solubila in alcool la fierbere ; practic insolubila in apa si alcool ; miscibila in stare topita cu vaselina, parafina si uleiurile fixe.

Punct de topire.

Are p.t. = 62 – 650 C.

Densitate :

Densitate = 0,950 – 0,965

Indicele de refractie = 1,438 – 1.445.

Indicele de aciditate : 17 – 20.5

Indicele de saponificare : 83 – 104.

Indicele de ester : 66 – 67.

Raportul dintre indicele de ester si indicele de aciditate : 3,4 – 4,4.

Indice Buchner – cel mult 6,3.

Indicele de peroxid – cel mult 5.

Din ceara galbena se obtine ceara alba, oficializata in alte farmacopei : dupa topire la 110 – 120 0  C, ceara este albita pentru a distruge germenii si a elimina unele deseuri vegetale ; frecvent se trece peste argile si carbune, apoi este expusa la soare.

Ambele sorturi nu se utilizeaza singure ca baze de unguent, datorita consistentei solide. Se asociaza cu alti excipienti pentru a creste consistenta bazei de unguent si a punctului de topire. Mareste capacitatea de emulsionare a apei in asociere cu vaselina.

Deoare are un indice de aciditate semnificativ, prin neutralizare cu substante alcaline (borax) formeaza sapunuri alcaline, care emulsioneaza apa (cerate).
Intrebuintarile cerii de albine sunt foarte numeroase si de multe ori neasteptate. Trebuie insa sa distingem intrebuintarile curente, care reprezinta mari tonaje ,de intrebuintarile accidentale si de cele care nu sunt decat amintiri ale unui trecut indepartat cand ceara era singurul material ce se putea utiliza pentru fabricarea diferitelor obiecte (lumanari, etc.).

Fabricarea fagurilor artificiali absoarbe o parte importanta a productiei de ceara. De fapt, apicultura moderna stimuleaza in mai mica masura productia de ceara a albinelor, fata de apicultura traditionala veche, care folosea numai stupi ficsi. In fiecare an se reformeaza rame vechi si se monteaza faguri artificiali in cele noi. Bilantul nu este decat usor pozitiv ;si fara ceara din capacele, ar fi, fara indoiala, negativ. Fabricarea fagurilor artificiali poate fi artizanala, si realizata la stupina, cu ajutorul unor stante foarte simple, sau industriala si atunci se folosesc masini cu regim de lucru continuu, ca laminoarele. Principiul este dealtfel acelasi, pentru ca imprimarea desenului celulelor se face intre cilindri de metal stantat. Descrierea tehnicilor de fabricare a fagurilor artificiali se face in cartile tehnice de specialitate. Meseria de cerar, comparabila cu cea a multor artizani, comporta multe dificultati tehnice si necesita multa experienta.
Fabricarea luminarilor necesita inca la ora actuala o cantitate importanta de ceara in pofida marii tolerante a clerului pentru compozitia acestor obiecte. Luminarea de ceara de albine pura, in comert, nu este decat o amintire, dar multe lumanari inca mai includ 10-15% ceara pura. La unele manastiri, pentru oficierea slujbelor religioase, mai sunt folosite lumanari fabricate din ceara pura.
Diverse industrii utilizeaza ceara de albine sculptura, produse farmaceutice, cosmetologice, armamentul, marina, pielarie, mobila etc. In marea majoritate a cazurilor se intrebuinteaza nu ceara pura ci doar un preparat continand ceara.

EXEMPLE DE PRODUSE FARMACEUTICE CE CONTIN CEARA DE ALBINE:

Alifia de tataneasa

Cea mai buna alifie de tataneasa se obtine casnic, pe suport de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma din cand in cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund) intr-o alta oala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine de marimea unei alune (se gaseste in piata la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este gata sa se intareasca, se adauga 3-4 linguri cu varf de pulbere de tataneasa, obtinuta prin macinare, urmata de cernere cu sita pentru faina alba. Se amesteca pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca si se pastreaza in frigider. Cu aceasta alifie se ung locurile afectate de 2-3 ori pe zi.

CARPICON® CREMA CU EXTRACT DE PROPOLIS SI RASINA DE CONIFERE

Ingrediente: Propolis, extract uleios din rasina de conifere, ceara de albine, apa distilata.

Produs natural obtinut din extract de propolis, extract uleios din rasina de conifere, ceara de albine, apa distilata.

Ingredientele folosite in obtinerea acestei creme isi potenteaza reciproc actiunile, producand un puternic efect sinergic benefic organismului uman.

Se cunosc foarte bine actiunile si utilizarile propolisului in medicina umana si in industria cosmetica dintre care enumeram cateva: actiune antimicrobiana (verificata pe 16 tulpini bacteriene), antifungica, antioxidanta, regeneratoare tisulara, antiinflamatoare, usor anestezica, imunostimulenta. S-a semnalat de asemenea actiune antitumorala a propolisului datorita prezentei quercetinei, acidului cafeic si clerodan diterpenoidului. Acesta din urma s-a dovedit a avea efect citostatic selectiv asupra celulelor tumorale.



Se cunosc din antichitate efectele benefice ale rasinii de conifere, din care s-au facut atat extracte cat si creme si unguente.

Ceara galbena de albine nepurificata folosita din antichitate pentru proprietatile sale curative in special in afectiuni cutanate fiind si azi larg folosita pentru prepararea unor unguente si balsamuri, are o puternica actiune antioxidanta, antiinflamatoare, antiseptica.

Tamus - unguent cu untul pamantului

Compozitie :Untul pamantului, arnica, ulei de floarea soarelui, rasina, ulei volatil de busuioc, ceara de albine.
Utilizare / administrare :Se realizeaza aplicatii locale de doua-trei ori pe zi, sau, la nevoie, pe zonele dureroase.
Indicatii :Antiinflamator
, antireumatic, antiartritic, calmant. Adjuvant in: contuzii, dureri articulare, afectiuni articulare (reumatism, spondiloze, artrite, coxartroza, atc.), traumatisme (in special traumatisme articulare), deformatii osoase.
Utilizari cosmetice: unguent cu actiune cicatrizanta si revulsiva.
Unguent cu extract de galbenele si propolis

Compozitie :Extract de galbenele si propolis, vaselina, lanolina, ceara
Utilizare / administrare

Aplicatii locale cu masaj usor
Indicatii :Actiune emolienta, nutritiva, regeneranta, cicatrizanta. Se recomanda cozmetic pentru tenurile acneice, normale si uscate, pentru masaj si pentru tratarea pleoapelor ridate.

Unguent natural cu muguri de plop

Compozitie :Muguri de plop, ulei de floarea sorelui, rasina, ulei volatil de lavanda, ceara de albine.

Indicatii :Avand o larga raspandire in Europa, Asia, Africa, mugurii de plop au fost cunoscuti ca avand virtuti terapeutice, din cele mai vechi timpuri. Pot fi utilizati ca adjuvant in tratarea arsurilor, plagilor, eczemelor, in cazul fisurilor anale si hemoroizilor, precum si in dermatomicoze, foliculite, candidoze, vaginite, datorita efectelor deosebite antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, astringente si cicatrizante. Utilizare cosmetica: ten acneic.

Apireven crema - 30 gr.

COMPOZITIE :Extract de propolis , ceara , lanolina , ulei de parafina , cetaceum , extract capsici , camfor , nicotinat de metil , solutie venin de albine .

INDICATII :Produsul este o crema cu un continut ridicat in substante naturale , destinat mentinerii unei stari de confort si relaxarii musculare .

NEOPREOL, ung.

Compozitie:Prednisolon alcool 0,25 g Sulfat de neomicina 0,50 g Untura de peste 40,00 g Vaselina farmaceutica 38,25 g Ceara galbena 4,00 g Lanolina 17,00 g

Indicatii:Arsuri localizate de gradul I si II; radiodermite cronice tardive ulcerate, fara sfacele; ulcere cronice de natura variabila (ulcere varicoase, escare dupa diatermocoagulare, ulcere postinfectioase s.a






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1679
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site