CATEGORII DOCUMENTE | ||
|
||
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Formele clinice de Schizofrenie
q pacientii nu constientizeaza boala
q cele mai frecvente:
Schizofrenia paranoida
sunt prezente halucinatii si idei delirante
halucinatiile:
vizuale mai frecvent la copii
auditive mai frecvente la adulti, sub forma de: voci cunoscute, voci necunoscute, una sau mai multe voci de femei sau de barbati care pot spune lucruri placute sau neplacute de urgenta majora à halucinatiile imperative
esista si asa-nimetele pseudohalucinatii à perceptia cu anumiti analizatori particulari, cu totul deosebiti a unor zgomote, voci, ganduri care vorbesc pacientului (pacientul aude cu urechiile mintii)
pacientii sunt obositi nu se pot odihni pentru ca nu-I lasa in pace gandurile
pacientii pot citi gandurile in cap (pseudohalucinatii vizuale)
halucinatiile vizuale au aspect extatic (?) (Maica Domnului, Isus, etc.); ele sunt mai putin frecvente
halucinatiile olfactive si gustative pacientul percepe o schimbare a gustului si mirosului mancarii si refuza din frica de a nu fi otravit
Iluziile
perceptia deformata a unui obiect existent in realitate
nu sunt prezente cu aceiasi intensitate
pacientul are iluzia ca este persecutat, otravit, etc. (daca mancarea s-a alterat otravit)
Idei delirante
Modifica comportamentul
Pleaca de la o idee falsa (sunt urmarit de masinile rosii)
Tema deliranta principala urarirea facuta de catre persoane cunoscute sau necunoscute, pentru a-l persecuta sau proteja
Foarte frecvent tema este persecutorie
Alte teme delirante:
delirul mistic convingerea ca este Mesia
delirul erotoman convingerea ca este iubita de catre o persoana inalt investita à pacietul scrie scrisori persoanei iubite ca raspuns la sentimentele personale; apoi este suparat ca nu I se raspunde la scrisori, apoi apare pedepsirea (Nu esti al meu, nu esti al nimanui delirul de gelozie). Are prognosticul cel mai bun, afecteaza persoane adulte, remisiune buna sustinuta medicamentos pe o lunga durata de timp; exista posibilitatea mentinerii intr-o activitate pentru o perioada lunga de timp; socializarea pacientilor este foarte importanta
Schizofrenia catatonica
perturbare psihomotorie marcata care poate implica: stupoare, negativism, rigiditate sau: excitatie, agitatie catatonica
sunt prezente modificari de comportament motor:
a. Stupoare, rigiditate:
Se pot asocia sau nu halucinatii auditive sau vizuale
Poate exista sau nu o atitudine catatonica alegerea unei pozitii voluntarepe care pacientul o metine ore in sir (pacientului I se ia perna de sub cap perna psihica)
b. agitatia catatonica
violenta deosebita forta foarte mare
nu au constiinta bolii
c. negativismul
alimentar pacientul nu mananca, nu bea nimuc
sfincterian pacientul nu urineaza, nu defeca
verbal pacientul nu vorbeste
reprezinta o urgenta psihiatrica alimentare prin perfuzie, sonda urinara
terapie electrosocuri
d. Sugestibilitatea crescuta
poate sa imite gesturile ca un robot
q Cu cat simptomele sunt mai dramatice cu atat prognosticul este mai prost
Schizofrenia dezorganizata (Hebefienica)
apare la adolescenti varsta precoce
are prognosticul cel mai rezervat
dementa precoce la 30 de ani dementierea este completa
cea mai afectata este gandirea
incoerenta ideativa vorbire si gandire ilogice
relaxare marcata a asociatiilor
comportament modificat ras natang
afectivitate flagrant midificata
poate asocia halucinatii, manierisme gesturi prin care sa isi arate frumusetea
prognosticul este foarte rezervat
Schizofrenia reziduala
prezinta in antecedenta a unor simptome psihotice acute
aceste simptome pot persista la remisiune:
obtuzie (aplatizare) emotionala nu se bucura, nu se exteriorizeaza
tendinta de izolare nu ies din casa cu lunile, nu fac nimic
poate asocia si lipsa grijei de sine
pot avea comportamente excentric
Schizofrenie nediferentiata (simpla)- simptomele sunt greu de enumerat
Simptomele nu predomina sunt prezente din toate cate putin; poate avea:
Incoerenta ideo-verbala
Idei delirante fragmentare
Comportament dezordonat
Tendinta la izolare
este o una din formele cu prognosticul cel mai grav se merge clar spre cronicizare prognostic foarte rezervat
q medicatia obligatorie antipsihotica
Medicatia clasica:
a. Haloperidolul
isi mentine utilitatea
sterge simptomatologia in max. 14 zile
se gaseste sub forma de tablete, picaturi, fiole
doza 30 50 mg./24 ore adult
se adreseaza in special simptomelor pozitive halucinatiilor
daca insa predomina ideiile delirante obligatoriu:
b. Trifluoperazina
sub forma de tablete, picaturi, fiole
doza 20 25 mg/24 ore
q pentru tulburarile comportamentale neuroleptice sedative
c. Clorpromazina
efectul ei este la jumatatea distantei intre sedare si recesivitate (?)
doza 100 150 mg./24 ore
Medicatie antipsihotica tipica
q nu are efecte secundare (impregnare neuroleptica rigiditate, tremor de tip parkinsonian)
a. Risperidona (Rispolept) tablete
pentru simptome pozitive
doza 8 9 mg./zi
pentru tratament de lunga durata
remisiune foarte buna
pret de cost foarte ridicat
b. Olanzapina (Zyprexa)
pentru simptome negative
doza 5 20 mg./24 ore; priza mica seara
doza scade cu varsta
c. Clozapina (Leponex)
sub forma de tablete de 25 100 mg.
Pacientul trebuie monitorizat obligatoriu timp de 16 saptamani
Are actiune pe trombocite, leucocite trombocitopenie, leucopenie
Doza se face dupa realizarea hemogramei
Seara se administreaza 300 800 mg./24 ore
Pacientii pot raspunde si la doze mici de 50 100 150 200 mg./24 ore
q Neuroleptice administrare timp indelungat 3 4 saptamani
q Flufenazina 20 mg./fiola, se administreaza o doda pe luna pentru schizofrenia cu forme negative
q Modecap (Moditen) o data la 2 3 saptamani; se administreaza in schizofrenia cu forme negative
q Propixol depozit o data la 15 zile
inrudita cu schizofrenia
aparitia unui tip de delir foarte sistematizat, nebizar si care are o evolutie cronica persistenta, putin influentata de medicatie
afecteaza in special barbatii
toti pacientii isi sustin ideiile aparent reale
tema frecvent intalnita este gelozia
pacientul este imposibil de convins
alta tema deliranta este tema persecutiei
spre deosebire de schizofrenie in Paranoia bolnavul are o idee deliranta - ! procesomanii autentici
sunt prezente si alte teme delirante: delir mistic, delir erotoman, delir de boala somatica
q Tulburari de perceptie:
Pseudohalucinatii
Halucinatii
Iluzii
q Tulburari cantitative si calitative
q Tulburarile cantitative
intalnite in tulburarile nevrotice cresterea sau scaderea pragului senzorial
Scaderea pregului senzorial Suprasensibilitate stimulii care nu erau perceputi pot deveni deranjanti
Forma particulara Cenestopatii perceperea unor acuze subiective cu o amploare sugestiva (furnicaturi, senzatie de nod in gat senzatie de sufocare nu suporta nimic in jurul gatului), dureri abdominale cu caracter migrator (anestezii in manusa , in ciorap), dureri de cap cu caracter mirgrator, apar la oboseala, au un caracter de arsura, de intepatura
Cresterea pragului senzorial Hipoestezie pacientul nu mai simte elementele pe care le simtea inainte; pot aparea in acest caz elemente din isterie
q Tulburari calitative
Iluziile perceperea deformata a unui obiect/fenomen intalnit in realitate
Iluzii vizuale
Sunt cele mai frecvente
De natura fiziologica luminozitate scazuta, distanta mare
De natura optico-geometrica
Patologice nu le corecteaza bolnavul el le considera veridice, respecta toti analizatorii
Elementele sau fenomenele pot fi percepute ca fiind mai mari Iluzii macroscopice, sau mai mici Iluzii microscopice
Impresia de deformare a obiectelor si a spatiului
obiecte percepute alungite, largite Dismegalopsii
obiecte percepute mai aproape/departe Orropsii
obiecte mai infrumusetate Calopsii
Forma particulara Pareidolii interpretari imagistice cu substrat imaginativ ce pot oferi perceptiei un grad mare de bogatie (fiinte supranaturale in desenul covorului, al draperiri, jocul umbrelor si luminilor)
Iluzia sosiilor persoana cunoscuta nu este identificata, se admite doar ca seamana vag cu aceasta (Semeni cu sotia mea dar nu esti tu)
Iluzii gustative, olfactive sunt rare
Iluzii interoceptive perceptia eronata a functionarii unor organe; modificarea de scheme corporala (Ma uit in oglinda si ma vad schimbat)
perceptia falsa fara obiect de cunoscut
respecta toti analizatorii
cele mai frecvente sunt:
Halucinatiile auditive
caracter campin (din mediul imediat inconjurator) si extracampin (ne vorbeste unchiul de la Satu Mare)
pot fi prezente la una sau la ambele urechi
voci cunoscute/necunoscute
de bine/de rau
Halucinatii imperative modifica comportamentul au cel mai mare grad de risc; apar foarte frecvent in schizofrenie
Halucinatii vizuale
sunt intalnite in schizofrenie destul de des si in sevrajul toxicomaniei
in schizofrenie imagini cu caracter mistic, religios
in sevraj animale care asediaza bolnavul (gandaci, soareci). Sevrajul alcoolic (Zoopsie)
poate participa activ/pasiv fata de halucinatii
Halucinatii olfactive/gustative
frecvent in schizofrenie se intalneste schimbarea gustului/mirosului mancarii
autoreceptivitate aperceptiva cu caracter stenopatic (impinse din afara) si care modifica comportamentul bolnavului
exista analizatori speciali: ochii mintii, urechiile mintii (totul vine de la o forta situata in interior)
este patognomonica pentru schizofrenie automatism mental à Kandinsky clerambult, care cuprinde: pseudohalucinatii, idei delirante de urmarire si cu caracter erotoman
Politica de confidentialitate |
Vizualizari: 1147
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved
Distribuie URL
Adauga cod HTML in site