Formele clinice de Schizofrenie

q       pacientii nu constientizeaza boala

q       cele mai frecvente:

Schizofrenia paranoida

sunt prezente halucinatii si idei delirante

halucinatiile:

vizuale – mai frecvent la copii

auditive – mai frecvente la adulti, sub forma de: voci cunoscute, voci necunoscute, una sau mai multe voci de femei sau de barbati care pot spune lucruri placute sau neplacute de urgenta majora à halucinatiile imperative

esista si asa-nimetele pseudohalucinatii à perceptia cu anumiti analizatori particulari, cu totul deosebiti a unor zgomote, voci, ganduri care vorbesc pacientului (pacientul aude cu “urechiile mintii”)

pacientii sunt obositi – nu se pot odihni pentru ca nu-I lasa in pace gandurile

pacientii pot citi gandurile in cap (pseudohalucinatii vizuale)

halucinatiile vizuale – au aspect extatic (?) (Maica Domnului, Isus, etc.); ele sunt mai putin frecvente

halucinatiile olfactive si gustative – pacientul percepe o schimbare a gustului si mirosului mancarii si refuza din frica de a nu fi otravit

Iluziile

perceptia deformata a unui obiect existent in realitate

nu sunt prezente cu aceiasi intensitate

pacientul are iluzia ca este persecutat, otravit, etc. (daca mancarea s-a alterat – otravit)

Idei delirante

Modifica comportamentul

Pleaca de la o idee falsa (“sunt urmarit de masinile rosii”)

Tema deliranta principala – urarirea facuta de catre persoane cunoscute sau necunoscute, pentru a-l persecuta sau proteja

Foarte frecvent – tema este persecutorie

Alte teme delirante:

delirul mistic – convingerea ca este Mesia

delirul erotoman – convingerea ca este iubita de catre o persoana inalt investita à pacietul scrie scrisori persoanei iubite ca raspuns la sentimentele personale; apoi este suparat ca nu I se raspunde la scrisori, apoi apare pedepsirea (Nu esti al meu, nu esti al nimanui – delirul de gelozie). Are prognosticul cel mai bun, afecteaza persoane adulte, remisiune buna – sustinuta medicamentos pe o lunga durata de timp; exista posibilitatea mentinerii intr-o activitate pentru o perioada lunga de timp; socializarea pacientilor este foarte importanta

Schizofrenia catatonica

perturbare psihomotorie marcata care poate implica: stupoare, negativism, rigiditate sau: excitatie, agitatie catatonica

sunt prezente modificari de comportament motor:

a.       Stupoare, rigiditate:

Se pot asocia sau nu halucinatii auditive sau vizuale

Poate exista sau nu o atitudine catatonica – alegerea unei pozitii voluntarepe care pacientul o metine ore in sir (pacientului I se ia perna de sub cap – “perna psihica”)

b.      agitatia catatonica

violenta deosebita – forta foarte mare

nu au constiinta bolii

c.       negativismul

alimentar – pacientul nu mananca, nu bea nimuc

sfincterian – pacientul nu urineaza, nu defeca

verbal – pacientul nu vorbeste

reprezinta o urgenta psihiatrica – alimentare prin perfuzie, sonda urinara

terapie – electrosocuri

d.      Sugestibilitatea crescuta

poate sa imite gesturile ca un robot

q       Cu cat simptomele sunt mai dramatice cu atat prognosticul este mai prost

Schizofrenia dezorganizata (Hebefienica)

apare la adolescenti – varsta precoce

are prognosticul cel mai rezervat

dementa precoce – la 30 de ani dementierea este completa

cea mai afectata este gandirea

incoerenta ideativa – vorbire si gandire ilogice

relaxare marcata a asociatiilor

comportament modificat – ras natang

afectivitate flagrant midificata

poate asocia halucinatii, manierisme – gesturi prin care sa isi arate frumusetea

prognosticul este foarte rezervat

Schizofrenia reziduala

prezinta in antecedenta a unor simptome psihotice acute

aceste simptome pot persista la remisiune:

obtuzie (aplatizare) emotionala – nu se bucura, nu se exteriorizeaza

tendinta de izolare – nu ies din casa cu lunile, nu fac nimic

poate asocia si lipsa grijei de sine

pot avea comportamente excentric

Schizofrenie nediferentiata (simpla)- simptomele sunt greu de enumerat

Simptomele nu predomina – sunt prezente din toate cate putin; poate avea:

Incoerenta ideo-verbala

Idei delirante fragmentare

Comportament dezordonat

Tendinta la izolare

este o una din formele cu prognosticul cel mai grav – se merge clar spre cronicizare – prognostic foarte rezervat

Tratamentul schizofreniei

q       medicatia obligatorie – antipsihotica

Medicatia clasica:

a.      Haloperidolul

isi mentine utilitatea

sterge simptomatologia in max. 14 zile

se gaseste sub forma de tablete, picaturi, fiole

doza – 30 50 mg./24 ore – adult

se adreseaza in special simptomelor pozitive – halucinatiilor

daca insa predomina ideiile delirante – obligatoriu:

b.      Trifluoperazina

sub forma de tablete, picaturi, fiole

doza – 20 – 25 mg/24 ore

q       pentru tulburarile comportamentale – neuroleptice sedative

c.       Clorpromazina

efectul ei este la jumatatea distantei intre sedare si recesivitate (?)

doza – 100 – 150 mg./24 ore

Medicatie antipsihotica tipica

q       nu are efecte secundare (impregnare neuroleptica – rigiditate, tremor de tip parkinsonian)

a.       Risperidona (Rispolept) – tablete

pentru simptome pozitive

doza 8 – 9 mg./zi

pentru tratament de lunga durata

remisiune foarte buna

pret de cost foarte ridicat

b.       Olanzapina (Zyprexa)

pentru simptome negative

doza – 5 – 20 mg./24 ore; priza mica – seara

doza scade cu varsta

c.       Clozapina (Leponex)

sub forma de tablete de 25 – 100 mg.

Pacientul trebuie monitorizat obligatoriu timp de 16 saptamani

Are actiune pe trombocite, leucocite – trombocitopenie, leucopenie

Doza se face dupa realizarea hemogramei

Seara se administreaza 300 – 800 mg./24 ore

Pacientii pot raspunde si la doze mici de 50 – 100 – 150 – 200 mg./24 ore

Terapia clasica

q       Neuroleptice – administrare timp indelungat – 3 – 4 saptamani

q       Flufenazina – 20 mg./fiola, se administreaza o doda pe luna pentru schizofrenia cu forme negative

q       Modecap (Moditen) – o data la 2 –3 saptamani; se administreaza in schizofrenia cu forme negative

q       Propixol depozit – o data la 15 zile

Tulburarea (Psihoza) deliranta

Paranoia

inrudita cu schizofrenia

aparitia unui tip de delir foarte sistematizat, nebizar si care are o evolutie cronica persistenta, putin influentata de medicatie

afecteaza in special barbatii

toti pacientii isi sustin ideiile aparent reale

tema frecvent intalnita este gelozia

pacientul este imposibil de convins

alta tema deliranta este tema persecutiei

spre deosebire de schizofrenie – in Paranoia – bolnavul are o idee deliranta - ! procesomanii autentici

sunt prezente si alte teme delirante: delir mistic, delir erotoman, delir de boala somatica

Elementele esentiale din schizofrenie

q       Tulburari de perceptie:

Pseudohalucinatii

Halucinatii

Iluzii

q       Tulburari cantitative si calitative

q       Tulburarile cantitative

intalnite in tulburarile nevrotice – cresterea sau scaderea pragului senzorial

Scaderea pregului senzorial – Suprasensibilitate – stimulii care nu erau perceputi pot deveni deranjanti

Forma particulara – Cenestopatii – perceperea unor acuze subiective cu o amploare sugestiva (furnicaturi, senzatie de “nod in gat” – senzatie de sufocare – nu suporta nimic in jurul gatului), dureri abdominale cu caracter migrator (anestezii in manusa , in ciorap), dureri de cap – cu caracter mirgrator, apar la oboseala, au un caracter de arsura, de intepatura

Cresterea pragului senzorial – Hipoestezie – pacientul nu mai simte elementele pe care le simtea inainte; pot aparea in acest caz elemente din isterie

q       Tulburari calitative

Iluziile – perceperea deformata a unui obiect/fenomen intalnit in realitate

Iluzii vizuale

Sunt cele mai frecvente

De natura fiziologica – luminozitate scazuta, distanta mare

De natura optico-geometrica

Patologice – nu le corecteaza bolnavul – el le considera veridice, respecta toti analizatorii

Elementele sau fenomenele pot fi percepute ca fiind mai mari – Iluzii macroscopice, sau mai mici – Iluzii microscopice

Impresia de deformare a obiectelor si a spatiului

Metanotopsii

obiecte percepute alungite, largite – Dismegalopsii

obiecte percepute mai aproape/departe – Orropsii

obiecte mai infrumusetate – Calopsii

Forma particulara – Pareidolii – interpretari imagistice cu substrat imaginativ ce pot oferi perceptiei un grad mare de bogatie (fiinte supranaturale – in desenul covorului, al draperiri, jocul umbrelor si luminilor)

Falsa recunoastere

Iluzia sosiilor – persoana cunoscuta nu este identificata, se admite doar ca seamana vag cu aceasta (“Semeni cu sotia mea dar nu esti tu”)

Iluzii gustative, olfactive – sunt rare

Iluzii interoceptive – perceptia eronata a functionarii unor organe; modificarea de scheme corporala (“Ma uit in oglinda si ma vad schimbat”)

Halucinatie

perceptia falsa fara obiect de cunoscut

respecta toti analizatorii

cele mai frecvente sunt:

Halucinatiile auditive

caracter campin (din mediul imediat inconjurator) si extracampin (ne vorbeste unchiul de la Satu Mare)

pot fi prezente la una sau la ambele urechi

voci cunoscute/necunoscute

de bine/de rau

Halucinatii imperative – modifica comportamentul – au cel mai mare grad de risc; apar foarte frecvent in schizofrenie

Halucinatii vizuale

sunt intalnite in schizofrenie destul de des si in sevrajul toxicomaniei

in schizofrenie – imagini cu caracter mistic, religios

in sevraj – animale care asediaza bolnavul (gandaci, soareci). Sevrajul alcoolic (Zoopsie)

poate participa activ/pasiv fata de halucinatii

Halucinatii olfactive/gustative

frecvent in schizofrenie se intalneste schimbarea gustului/mirosului mancarii

Pseudohalucinatia

autoreceptivitate aperceptiva cu caracter stenopatic (impinse din afara) si care modifica comportamentul bolnavului

exista analizatori speciali: ochii mintii, urechiile mintii (totul vine de la o forta situata in interior)

este patognomonica pentru schizofrenie – automatism mental à Kandinsky – clerambult, care cuprinde: pseudohalucinatii, idei delirante de urmarire si cu caracter erotoman