Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

INTOXICATIA PROFESIONALA CU MERCUR (Hg)

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



INTOXICATIA PROFESIONALA CU MERCUR (Hg)



1. ETIOLOGIE

A. Factorul etiologic principal

Hg se poate gasi ca atare in stare naturala (geode de mercur nativ) sau in compozitia unor minereuri.

Cel mai important minereu de mercur este cinabrul = sulfura de mercur, din care se extrage mercurul metalic.

a. Mercurul natalic

1. - este singurul metal lichid la temperatura obisnuita a aerului din incaperile de lucru;

2. - emite vapori la temperatura obisnuita a aerului din incaperile de lucru; cresterea temperaturii aerului duce la cresterea concentratiei de vapori in aer.

3. - are tensiune superficiala foarte mare, ceea ce determina dispersia mercurului in picaturi foarte fine cand se varsa pe suprafata mesei de lucru, pe podea etc., oferind in acest mod, o suprafata foarte mare de evaporare si posibilitatea ca aceste picaturi sa patrunda in crapaturi si orificii foarte mici ale mesei de lucru, podelei, peretilor etc.

Importanta practica:

- temperatura aerului in incaperile de lucru sa nu depaseasca 180C.

- mercurul sa fie tinut in recipiente ermetic inchise sau sub un strat de apa;

- suprafata meselor de lucru, a podelei, a peretilor, sa nu prezinte porozitati, crapaturi, in care sa se poata acumula picaturi de mercur, acoperirea lor sa se faca cu tabla zincata, cu aluminiu etc., nu linoleum;

- sa existe posibilitatea spalarii acestor suprafete la sfarsitul schimbului de lucru;

- inzestrarea cu furtunuri de cauciuc racordate la reteaua de apa, inclinarea meselor de lucru catre jgheaburi umplute cu apa, inclinarea podelei catre gauri de scurgere, etc.

b. Sarurile anorganice de mercur:

- combinatii mercuroase (formula bruta HgX)

* clorura mercuroasa (calomelul) Hg2Cl2

- combinatii mercurice (formula bruta: HgX2)

* clorura mercurica (sublimatul corosiv)

ATENTIE: combinatiile mercurice (ionul mercuric) sunt mai toxice decat combinatiile mercuroase.

c. Sarurile organice de mercur: compusii alchilici si compusii arilici

ATENTiE: ca si pentru sarurile organice de plumb (tetraetilul de palumb), intoxicatiile cu saruri organice de mercur au un aspect particular.

B Factori etiologici favorizanti (secundari).

a. Apartinand de organism: efortul fizic intens prin marirea debitului respirator, stari de surmenaj, subnutritie, alcoolism, traume psihice, afectiuni renale ce favorizeaza acumularea toxicului;

b. Apartinand unor conditii de mediu concomitente sau unor aspecte organizatorice:

- temperatura crescuta a aerului la locul de munca;

- prezenta altor toxice profesionale neurotrope sau nefrotoxice;

- ventilatie deficitara;

- spatii inchise neventilate, etc.

C. Timp de expunere probabil pana la aparitia intoxicatiei

Cateva luni - cativa ani, functie de cantitatea de Hg absorbita si de prezenta factorilor favorizanti.

D. Locuri de munca, operatii tehnologice, profesiuni expuse

- industria extractiva si prelucratoare a mercurului;

- industria metalutgiei neferoase (extragerea aurului si argintului);

- fabricarea si repararea aparatelor de masura cu Hg: termometre, barometre, aparate de tensiune arteriala, manometre, debitmetre etc.;

- industria clorosodica (Hg-electrod);

- sinteza acidului acetic si aldehidei;

- prepararea compusulor mercuriali, anorganici si organici;

- prepararea de vopsele pe baza de Hg;

- industria electrotehnica; dabricarea lampilor fluorescente, redresoare, stabilizatoare, pile electrice, etc.;

- industria explozibililor (fulmonat de mercur);

- fabricarea fetrului de palarii;

- laboratoarele unde se utilizeaza aparatura cu mercur, etc.

Concentratiile admisibile:

- concentratia admisibila medie: 0,05mg/m3

- concentratia admisibila de varf: 0,150 mg/m3

- are indicativul P (patrunde prin piele).

2. PATOGENIE

A. Patrundere in organism:

-pe calea respiratorie, in special;

-poate patrunde si prin tegumentele intacte;

-calea digestiva, mai putin importanta;

B.Circulatie, distributie, localizare (organe tinta)

Circula fixat de radicalii tiolici ai proteinelor plastice, deci, afinitate mai mare pentru plasma decat pentru eritrocite (invers ca plumbul). Se depune in sistemul nervos central (creier) si rinichi;

C. Biotransformare - nu este cazul.

D. Eliminare din organism:

* cale principala: - urina (importanta diagnostica);

* cai secundare: - glandele mamare, (lapte matern - importanta profilactica)

- Hg poate trece prin bariera placentara (importanta profilactica);

E. Mecanism de actiune:

Mecanism enzimatic (insuficient), dar responsabil de leziunile de la nivelul sistemului nervos central, periferic si rinichi.

F. Absorbtia fiziologica de Hg:

- 0,010 mg/24 ore: variabil in functie de loc (vecinatatea surselor de impurificare cu Hg) si alimente (pestele contine concentratii mari de Hg).

3. TABLOUL CLINIC

A. Intoxicatia acuta: rara, dar posibila, in conditii profesionale (simptomatologie semanatoare intoxicatiei neprofesionale, datorita ingerarii de clorura mercurica - sublimat corosiv);

a. Stomatita acuta ulceronecrotica:

b. Enterocolita acuta (diaree profuza, sanguinolenta);

c. Nefroza toxica (oligurie pana la anurie + albuminurie + hematurie + cilindrurie + semne de insuficienta renala acuta);

d. Sindrom iritativ respirator (rinofaringita - laringita - bronsita - bronsiolita - pneumonie chimica).

B. Intoxicatie subacuta: rara, dar posibila in conditii profesionale; simptomatologia similara celei acute, mai atenuat, la care se adauga fenomene neuropsihice:

a. tremor;

b. instabilitate emotionala;

c. tulburari ale analizatorului auditiv si vizual.

C. Intoxicatia cronica (caracteristica intoxicatiei profesionale)

a. sindromul asteno-vegetativ;

b. sindromul neuropsihic;

- tremor mercurial.

* tremor intentional: fin, ritmic, debuteaza la nivelul pleoapelor, buzelor, limbii, degetelor mainii; se accentueaza in timpul miscarilor cu anumita intentie, in stari emotive, (cand sunt observati); noaptea dispare;

* tremor parkinsonian: asociere cu amimie, vorbire sacadata, vorbire inceata si monotona, dificultate la vorbire la inceputul frazelor, mers nesigur si balansat.

- eretism mercurial;

- anxietate + timiditate + nesiguranta + iritabilitate + tendinta de izolare;

- polinevrita mercuriala:

- tulburari senzitive (parestezii + hipoestazie tactila, termica si dureroasa) + tulburari motorii (pareza + exagerarea reflexelor osteotendinoase) ale nervilor periferici.

Interesarea nervilor cranieni: optic, acustico-vestibular, olfactiv;

c. Sindrom digestiv:

- stomatita mercuriala (lizereu mercurial);

- tulburari digestive (tendina la diaree);

d. Sindromul renal: tubulopatie proximala: aparitia beta 2 microglobulinelor.

4. DIAGNOSTICUL POZITIV

A. Stabilirea expunerii profesionale la mercur

a. Subiectiv: anamneza profesionala

b. Obiectiv: - determinari de Hg in aerul locului de munca ce arata depasirea limitelor maxime admise de Hg;

- documente oficiale privind vechimea profesionala;

B. Tabloul clinic:

Prezenta unuia, mai multor sau a tuturor sindroamelor susdescrise.

C. Examene de laborator si paraclinice:

a. Indicatori de expunere:

- Hg-S mercuremia: peste 10 μg%

- Hg-U mercururia: peste 200 μg%

b. Indicatori de efect biologic.

- prezenta 2 beta microglobulinelor in urina;

- proba scrisului, proba paharului, proba index-nas;

- testari asupra comportamentului psihic.

Erori de diagnostic prin:

a. Necunoasterea adecvata a expunerii profesionale;

b. Gresita interpretare a manifestarilor clinice si/sau examinarea superficiala a bolnavului;

c. Gresita interpretare a datelor de laborator si/sau recoltarea sau determinarea superficiala a probelor de laborator.

5. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

A. Sindrom asteno-vegetativ: sindroame astenice de natura neprofesionala;

B. Sindrom neuro-psihic: - tremor tiroidian;

- tremor alcoolic.

6. TRATAMENT

A. Etiologic.

a. Intreruperea contactului profesional cu mercurul;

b. Administrarea de penicilina (Cuprenil):

- 1,5 g/zi (1 comp. = 260mg; 1 capsula = 150 mg), timp de 10 zile, pentru eliminarea Hg din organism.

ATENTIE: testare prealabila la penicilina.

Administrarea de EDETAMIN (sare monocalcica disodica a acidului etilen-diaminotetraacetic); 2 g/zi, timp de 10 zile - pauza 5 zile - se repeta cura de 2 g/zi timp de 10 zile. Mai putin eficace ca in intoxicatia profesionala cu plumb.

B. Patogenic: vitaminoterapie intensiva si spectru larg (B1,B6, C etc.)

C. Simptomatic

7. PROFILAXIE

A. Masuri tehnico-organizatorice.

a. Eliminarea Hg din procesele tehnologice

b. Automatizarea unor procese tehnologice care sa indeparteze pe muncitor de sursele de emisie a vaporilor de Hg.

c. Izolarea aparaturii si/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori de Hg de locul (postul) de munca;

d. Impiedicarea patrunderii vaporilor de Hg in aerul locului de munca, prin etanseizare, prin ventilatie locala, mentinerea Hg sub strat de apa, mentinerea temperaturii in incaperea de lucru sub 180C, spalarea mesei de lucru, a podelei, a peretilor, la sfarsitul fiecarui schimb de lucru, confectionarea corespunzatoare a mesei de lucru,podelei, peretilor.

e. Impiedicarea sau diminuarea actiunii hg asupra muncitorilor prin:

- reducerea efortului fizic,

- inzestrarea si obligare folosirii echipamentului de protectie individual; intretinerea lui in buna stare;

- regim de munca corespunzator (succesiunea perioadelor de munca si a celor de repaus) cu conditii de repaus corespunzatoare

- construirea si buna functionare a anexelor social-sanitare (vestiare, dusuri, spalatoare, WC-uri etc)

- reducerea zilei de munca, in anumite cazuri, la 6 ore pe schimb;

- alimentatie rationala si de protectie;

- instructaj de protectia muncii si respectarea disciplinei tehnologice.

Masurile tehnice au scop principal, realizarea unor concentratii de Hg in aerul locutilor de munca, sub concentratiile admisibile;

- concentratia medie admisibila;

- concentratia maxima admisibila;

B. Masuri medicale:

a. Recunoasterea riscului de intoxicatie cu Hg, in intreprindere sau pe teritoriul circumscriptiei; determinari de Hg in aerul locurilor de munca si in urina muncitorilor, cunoasterea exacta a formei chimice a mercurului utilizat; catagrafia locurilor de munca a profesiunilor, a muncitorilor expusi; studii epidemiologice.

b. Examen medical la angajare (ordinul M.S. 14/1982), care consta din examinarile obisnuite pentru orice loc de munca, examen sumar de urina;

Contraindicatii medicale (pentru locurile de munca unde exista posibilitatea absorbtiei crescute de Hg, avand in vedere ca Hg poate patrunde in organism pe cale respiratorie dar si cutanat) ;

- boli cronice ale sistemului nervos central si periferic;

- boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste;

- boli endocrine; hipertiroidie, hipoparatiroidie;

- nefropatii cronice

- stomatite.

c. Control medical periodic:

- pentru cei expusi sub CMA: anual, examen clinic general si determinarea Hg in urina;

- pentru cei expusi peste CMA: anual, examen clinic general, determinarea Hg in urina, sumar de urina; la doi ani, examen stomatologic + examen neuropsihic;

d. Educatie sanitara pentru organele tehnice si administrative, in vederea masurilor tehnice; pentru muncitori, igiena individuala inainte de luarea meselor, consumarea alimentatiei de protectie in intreprindere; diminuarea consumului de alcool.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2336
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved