Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Importanta kinetoterapiei respiratorii in bolile neuromusculare

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CUPRUL
UTILIZAREA VIERMILOR IN FARMACIE
Glucagonul semnalizeaza hipoglicemia
LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL: SARCINA ECTOPICA
Cancerul de vezica urinara - Stadializare
Controlul asupra cancerului
INTOXICATIA CU STIMULANTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL INTOXICATIA CU DERIVATI AI FENILETILAMINEI
ERUPTIA DENTARA
Clasificarea bolilor parodontiului
Testosteron



Importanta kinetoterapiei respiratorii in bolile neuromusculare

Kinetoterapia respiratorie- foloseste exercitiile respiratorii in scopul imbunatatirii respiratiei, a utilizarii unui procent cat mai mare din capacitatea plamanilor, in vederea recuperarii functionale a unor organe si vindecarii unor maladii.

Prin kinetoterapie, pacientii sint invatati sa respire corect, sa tuseasca, sa elimine secretiile bronsice, uneori dificil de eliminat, sa-si antreneze musculatura respiratorie si a membrelor superioare si inferioare deconditionata de boala.





In cazul afectiunilor respiratori, kinetoterapia reprezinta o metoda de baza permanenta (atat spitalizare, ambulatoriu, la domiciliu, la serviciu, pe strada), fiind posibil de efectuat dup ace programul sau exercitiile au fost insusite de pacient cu un cadru specializat.
Kinetoterapia in afectiunile respiratori cuprinde ca metode:
- Relaxarea
- Posturarea
- Gimnastica corectoare
- Gimnastica respiratorie propriu-zisa sau reeducarea respiratorie
- Antrenamentul la efortul dozat
- Educarea tusei
- Educarea vorbitului – vorbirii
- Terapia ocupationala


RELAXAREA
Din pct de vedere biologic relaxarea are dublu inteles:
- Din pct de vedere al fiziologiei musculare – reprezinta inversul starii de activitate a unui muschi
- Din pct de vedere al fiziologiei sistemului nervos – reprezinta inversul starii de tensiune nervoasa (=> procesul psiho-somatic cu valoare terapeutica, aducerea unui sistem la o stare stabila de echilibru)
Dupa dictionarul de medicina Larousse : „ metoda vizand obtinerea unei destinderi prin controlul constient al tonusului fizic si mintal cu scopul de a calma tensiunile interne si de a consolida echilibrul mintal al subiectului”.
Principalele afectiuni respiratori care pot antrena tulburari respiratorii sunt: bronsita cronica obstructiva, astmul, emfizemul, dilatatia bronhiilor, bolile infectioase TBC, bolile peretilor alveolelor (fibroza, sarcoidoza, pneumoconioza), deformatiile toracice, bolile neuromusculare (miopatie, poliomielita), embolie sau edem pulmonar, cancer bronhopulmonar si apneea de somn.
Relaxarea pentru pacientul bronhopulmonar are urmatoarele roluri (indicatii):
- Inlatura o serie de conditii inhibitorii care perturba comanda ventilatorie
- Reechilibreaza tonusul muscular general si al musculaturii respiratorii
- Reprezinta singura metoda de abordare a unui individ cu o stare de tensiune inadevata
- Scade cererea de O2 si productia de CO2 a organismului
- Este principala metoda terapeutica pentru astmatici, pentru prevenirea si oprirea crizelor sau anuland starea de anxietate.
Se conosc 2 tipuri de relaxare:
1. Relaxarea extrinseca – pacientul este dependent de un factor extern
a. Terapia medicamentoasa – sedative, miorelaxante, neuroplegice etc
b. Masaj sedativ, miorelaxant
c. Aparatele de relaxare – masa sau fotolii vibrante, muzica, caldura, culori etc
d. Hipnoza
2. Relaxarea intrinseca – prin care se asigura inhibitia reciproca psihic si muschi, autoindusa de pacient dupa ce a fost invatata si dirijata de un instructor.
Exista 3 mari curente:
a. Curentul oriental – yoga - India, zen- Japonia, sentis – Iran
b. Curentul fiziologic – Edmund Jacobson (se bazeaza pe constientizarea contractiei si relaxarii grupelor musculare in combinatie cu respiratia : inspir pe contractie, expir pe relaxare)
Cuprinde 3 etape:
- Prologul respirator – 2-4 min, subiectul se concentreaza pe respiratie
- Antrenamentul propriu-zis: contractie relaxare cu inspir- expir pentru:
- Membrul superior drept
- Membrul superior stang
- Ambele membre superioare
- Membrul inferior drept
- Membrul inferior stang
- Ambele membre inferioare
- Extensorii trunchiului
- Cap
- Tot corpul
Se incepe de la radacina membrului catre extremitati
Pozitia de lucru – subiectul in decubit dorsal fara excitatii din mediul inconjurator, se lucreaza folosind tehnica antigravitationala, izometria (presiunea palmei pe pat de exemplu) sau pendulare (pentru relaxarea umerii-gat)
- Revenirea – se cere subiectului sa stranga pleoapele, pumnii, sa faca o grimosa, sa se intinda, sezand apoi ortostatism treptat.


RELAXAREA JACOBSON – TEHNICA DE LUCRU
Subiectul in decubit dorsal, intr-un cadru ambiant, fara zgomot, lumina, mirosuri puternice, temperatura de comfort, fara vestimentatie jenanta.
- Respiram linistit, amplu si ne concentram pe respiratie
- Inspiram si ne imaginam ca un balon de sapun ce se ridica, expiram si corpul devine greu si se afunda pe sol
- Membrul superior drept este relaxat
- Inspiram, ridicam usor bratul ca si cum ar fi de plumb cu o senzatie de greutate, apnee 5 secunde cu mentinerea pozitiei
- Expiram cu un oftat si relaxam brusc bratul lasandu-l sa cada pe sol
- Respiram amplu si linistit
- Memebrul stang este relaxat si ii facem acelas procedeu ca cel precedent pentru membrul drept
- Respiram amplu si linisit
- Ambele membre superioare sunt grele si se afunda pe sol, nu le mai putem misca
- Respiram amplu si linistit, avem senzatia de caldura in membrele superioare
- Membrul inferior drept este relaxat si incepem procedeul aplicat prima data membrului superior drept
- Respiram amplu si linistit
- Executam aceasi manevra si la membrul inferior stang
- Respiram amplu si linistit
- Ambele membre inferioare sunt grele si se afunda in sol, nu le mai putem misca
- Respiram amplu si linistit, avem senzatia de caldura in membrele inferioare
- Trunchiul si capul sunt relaxate si se afunda pe sol, nu le mai putem misca, avem senzatia de caldura in tot corpul

Dintre bolile care scad for a motorie a sistemului toracopulmonar (STP), o parte au un debut si o

evolu ie mai pu in severe, dezvoltand forma cronica de insuficienÑa respiratorie printr-o ventila ie

alveolara cronica, care reuseste totusi sa asigure organismului un echilibru metabolic in condi ii lipsite de

excese. In general mul i dintre acesti bolnavi nu sunt dispneici pentru ca boala de baza neuromusculara le

limiteaza nu numai efortul ci chiar si miscarile uzuale: hemiplegia, tetraplegia, poliomielita etc. Al ii care

prezinta o anumita independenÑa de miscare si mers, ajung sa devina dipneici si astfel sa si limiteze

activitile, de aceasta data datorita insuficien ei respiratorii si nu tulburarilor neuromotorii propriu-zise.

Bolile neuromusculare determina incapacitatea STP-ului de a-si asigura amplia ia, pastrandu-se normale

insa atat rezisten a la flux cat si complian a. Scade CV, Vmx dar si VEMS (for a de expulsie, ramanand sa

ac ioneze aproape numai retrac ia elastica) nu datorita obstruc iei ci scaderii for ei necesare executarii

probelor func ionale respiratorii (PFR) .

Paraliziile centrale (leziuni corticale, de trunchi cerebral sau maduva

Obiective generale: In paraliziile tranzitorii: men inerea „mecanicii” respiratorii in condi ii cat

mai bune pana la reapari ia controlului ventilator autonom; In paraliziile definitive: dezvoltarea

compensarilor respiratorii posibile ajungandu-se pana la respira ia „glosofaringiana

1. In leziunile medulare C -C , CV este sub 20% chiar 10% din valoarea teoretica autonomie

ventilatorie aproape nula sau nula Este suspendata activitatea difragmului, intercostalilor, abdominalilor



etc. Poate fi prezent controlul sternocleidomastoidienilor, trapezului, romboizilor, permi and unele miscari

respiratorii existand uneori impulsuri spre diafragm din celulele coarnelor anterioare C si C incomplet

distruse.

Obiective si mijloace kinetice: 1. Corectarea gazelor sanguine si restabilirea sensibilitii

centrului respirator prin men inerea/ameliorarea ventila iei utilizandu-se ini ial ventila ia asistata mecanic,

apoi reeducarea unei ventila ii de substitu ie prin utilizarea elementelor de reeducare respiratorie asistate

punandu-se accentul pe o marire a amplitudinii VC cu scadere de ritm, utilizand in special respira ia

abdominotoracala inferioara si a posturilor relaxante si facilitatoare a respira iei; 2. Scaderea vascozitii

fluidului care curge prin bronhii - dezobstruc ie bronhica pentru combaterea stagnarii secre iilor bronhice,

evitarea apari iei obstruc iei si prevenirea complica iilor infec ioase pulmonare prin: posturi de drenaj si

drenaj bronhic asistat (din 2 in doua ore), educarea tusei si utilizarea tusei asistate, exerci ii respiratorii

rare si profunde si de tip oftat; 3. Prevenirea redorii toracale prin posturari ale bra elor (semiabduc ie),

masaj (cervical, scapulohumeral si toracic), compresii decompresii ale toracelui, miscari pasive si autopasive

(cap, umeri, bra e)

2. In leziunile medulare sub C , CV este pana la 40% din valoarea teoretica autonomie

ventilatorie par iala

Obiective si mijloace kinetice: 1. Corectarea gazelor sanguine si restabilirea sensibilitii

centrului respirator prin men inerea/ameliorarea ventila iei utilizandu-se posturi relaxante si facilitatoare a

respira iei si reeducare respiratorie asistata, apoi independenta cu constientizarea miscarilor respiratorii in

fa a oglinzii (refacerea imaginii corticale) pentru recastigarea volumelor pulmonare, a for ei inspiratorii si

a celei de expulsie; 2. Scaderea vascozitii fluidului care curge prin bronhii - dezobstruc ie bronhica prin:

drenaj bronhic asistat, educarea tusei si utilizarea tusei asistate, exerci ii respiratorii; 3. Prevenirea redorii

toracale prin posturari ale bra elor (semiabduc ie), masaj (cervical, scapulohumeral si toracic), compresii

decompresii ale toracelui, miscari pasive si auto-pasive (cap, umeri, bra e); 4. Reeducarea analitica a

fiecarui muschi eliberat de paralizie.

3. In leziunile medulare sub C , in partea cervicala inferioara, mai pu in intinsa si grava, in care



CV este intre 40% si 60% din valoarea teoretica autonomie ventilatorie totala In metodologia de

recuperare se va ine cont de polimorfismul clinicofunc ional, fiecarui caz splicandu-i-se un program

diferen iat.

Obiective si mijloace kinetice: 1. Evaluarea starii func ionale: ausculta ie; masurarea tensiunii

arteriale, pulsului si frecven ei respiratorii, probe func ionale respiratorii (CV, VEMS, VEMS/CV%, Vmx

aprecierea gradului de dispnee la efort; testul apneei; 2. Intre inerea troficitii musculaturii abdominale

prin electroterapie stimulativa cu ajutorul curen ilor galvanici intrerup i sau de medie frecvenÑa prin

electrozi aseza i pe piele (abdomina: 5-10min/3-4sedin e/zi), masaj excitator; 3. Intre inerea si cresterea

troficitii si tonicitii intercostalilor prin posturari alternative in decubit, compresii si decompresii

toracale asistate si independente, reeducare respiratorie hemitoracica si toracica, masaj (torace si

intercostali), exerci ii specifice de contrarezistenÑa pentru cresterea tonicitii musculaturii intercostale;

4.Cresterea expansiunii abdominale si toracice localizate in zonele in care mobilitatea toracica este

deficitara si dezvoltarea supleerii respira iei diafragmatice prin: posturari relaxante si facilitatoare ale

respira iei din asezat (ajutandu-se activitatea inspiratorie a difragmului), reeducare respiratorie asistata si

independenta cu accent pe respira ia diafragmatica si cresterea amplia iei costal; 4. Cresterea for ei

diafragmului cu ajutorul exerci iilor analitice de tip inspirator si expirator, 5. Tonifierea musculaturii

inspiratorii prin reeducare respiratorie toracica; 6. Scaderea travaliului ventilator prin: asuplizare

toracovertebrala si a rahisului (exerci ii analitice, masaj, electroterapie pe musculatura toracica

ultrasunet, curen i de medie frecvenÑa etc. - caldura sau crioterapie pentru contracturi musculare); 7.

Scaderea vascozitii fluidului care curge prin bronhii - dezobstruc ie bronhica prin: drenaj bronhic asistat

si independent, educarea tusei si utilizarea tusei asistate, exerci ii respiratorii; 8. Ameliorarea/refacerea

capacitii de efort: ini ial – test de efort – mers 6 min; program individual de antrenament prin mers

Bibliografie:

- Lozinca Isabela (2002) – Elemente de patologie a aparatului respirator si recuperarea prin

kinetoterapie. Editura Universitii din Oradea. Oradea

- Sbenghe, Tudor – (1983) - Reeducarea medicala a bolnavilor respiratori. Editura Medicala

Bucuresti

- Sbenghe, T. (1999) - Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Editura Medicala

Bucuresti.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1246
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site