Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Intoxicatia profesionala cu benzen

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AUDITUL REPARTIZARII PE CATEGORII MAJORE DE REZULTATE
APARATUL RESPIRATOR
Pesticide
CORNEEA (cornea)
Materiale Dentare Subiecte Rezolvate
INDICATII, CONTRAINDICATII SI REACTII ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR
Osul alveolar
CEMENT
Boli produse prin expunere la microclimat cald
ETIOPATOGENIA OZENEI



Intoxicatia profesionala cu benzen





Etiologie:

1. Factori etiologici principali - benzenul - hidrocarbura aromatica, liposolubila, miros aromatic, placut si muncitorii nu parasesc locul de munca; da dependenta (benzenomanie). Se evapora usor la temperatura camerei. Se gaseste in amestec cu omologi toluen, xilen, in diferite concentratii, dar benzenul are un grad de volatilitate mai mare ca omologii, deci proportia din lichid nu se respecta si in aerul atmosferic. Se obtine prin distilarea uscata a lemnului.

2. Factori etiologici secundari/favorizanti:

care tin de organismul uman: afectiuni hematologice, neurologice, respiratorii, hepatice, caracteristici fiziologice - varsta, sex (femeile si tinerii sunt mai vulnerabili);

care tin de mediul de munca: prezenta concomitenta a altor noxe cu tropism hepatic, neurologic, hematoiogic, absenta sau deficienta ventilatiei, nerespectarea normelor de protectia muncii.

3. Timpul de expunere - e variabil, de la minute si ore in intoxicatia acuta pana la luni si ani in cea cronica.

4. Locuri de munca, process tehnologice si profesiuni expuse:

rafinarii la producerea benzenului;

utilizarea benzenului in industria chimica de sinteza, industria farmaceutica;

industria colorantilor, cauciucului, maselor plastice;

mai ales in utilizarea benzenului sub forma de solventi organici: industria impermeabililor, linoleumului, vopseiurilor celulozice, industria fotografica, optica, utilizarea benzenului ca agent de curatire.

Patogenie

Benzenul patrunde in organism pe cale respixaipxie si cutanata (chiar si prin tegumente intacte). Chiar la concentratii mici in mediul de munca apar concentratii mari in organism. Se depoziteaza mai ales in SNC, maduva osoasa hematogena, ficat, rinichi, splina. Sufera un proces de biotransformare si se transforma in fenoli si difenoli care sunt mai toxici ca benzenul.

Se combina cu radicalii SH si produce scaderea rezervelor de S ale organismului influentand astfel sinteza AA cu S si scaderea concentratiei lor cu rol important in crestere si dezvoltare. Consumul de S face sa scada raportul S anorganic/ S total care in mod normal este > 0,8 (-sulfat-index) - ajuta la diagnosticul paraclinic;

Se combina si cu glutationul care reduce acidul ascorbic cu scaderea vitaminei C ce atrage scaderea vitaminelor (B1, B2, B6, PP); perturba sinteza corticoizilor.

Mecanismul de actiune

In intoxicatia acuta are efect narcotic.

In intoxicatia cronica actioneaza la nivelul maduvei osoase hematogene inhiband sinteza ADN si diviziunea celulelor stern din seria eritrocitara, trombocitara, granulocitara. Acest efect al benzenului hipo- sau aplastic e exercitat pe una, doua sau chiar toate 3 senile si e amplificat atat de scaderea glutationului si vitaminei C cat si de alterari ale trombocitelor prin inhibarea trombasteinei S cu perturbari de adeziune si aglutinare trombocitara. Actioneaza la nivelul endoteliului vascular cu efect toxic determinand tulburari de permeabilitate, toate acestea contribuind la aparitia si agravarea smdromulul hernoragipar. Acest efect se manifesta si dupa incetarea expunerii profesionale. Benzenul are actiune si asupra cromozomilor cu modificari structurale si/sau numerice cu aparitia de leucemii, eritroleucemn, eritroblastoze.

Tabloul clinic - se disting intoxicatii acute si cronice.

1. Intoxicatia acuta - apare in expuneri mari ia benzen (vopsire in spatii inchise) si se manifesta prin sindrom ebronarcotic (betie chimica) cu stare de agitatie, euforie, apoi apare obeseala, cefajee, confuzie, dezorientare, tulburari de ritm si de conducere (extrasistole, fibrilatie ventriculara, flutter); pierderea constiintei, convulsii, relaxare sfincteriana, coma pana la exitus care se poate realiza prin colaps periferic paralizia centrului respirator, fibrilatie ventriculara.

2. Intoxicatia cronica - exista o discordanta periculoasa intre gradul de afectare a maduvei osoase hematogene si simptomatologie; de obicei nu exista simptomele encefalozei toxice si/sau simptomele de tip neuro-vegetativ de avertizare. Exista o forma numita prebenzinism, ce poate fi pusa in evidenta paraclinic prin aparitia in sangele periferic a entrocitelor nucleate ca expresie a unei eritropoieze hiperreactive.

Intoxicatia cronica se manifesta prin:

sindromul anemic - se datoreaza scaderii marcate a numarului de eritrocite si se manifesta prin astenie, paloare, cefalee, tegumente si mucoase palide, tahicardie;

sindromul infectios - este expresia scaderii puterii de aparare a organismului prin leucopenie importanta si se manifesta prin invazie microbiana la nivelul cavitatii bucale cu evolutie rapida;

sindromul hemoragipar se datoreaza scaderii numarului de trombocite dar si afectarii capilare prin echimoze, purpura, epistaxis, hematemeza, melena, meno- si metrorapi, hemoragii in seroase.

In intoxicatia cronica apar manifestari de tip leucemie si mai rar eritroleucemie si eritroblastoza.

Diagnosticul poziti se pune pe:

stabilirea expunerii profesionale subiectiv (anamneza) si obiectiv (determinarea benzenului la locul de munca, acte doveditoare

tabloul clinic;

explorari paraclinice:



a) lndicatori de expunere: determinarea fenolilor urinari care cresc (urina se recolteaza la sfarsitul timpului de lucru si trebuie eliminate alte cauze): fenoli liberi = 10 mg/24h, fenolii conjugati = 14-20 mg/24h si fenoli totali = 40 mg/24h.

b) Indicatori de efect biologic:

in prebenzinism apare macrocitoza cu elemente tinere;

in intoxicatia cronica examenul hematologic pune in evidenta anemia marcata ce poate ajunge pana la 106/mm3;

leucopenie importanta - 1000/mm3; trombocitopenie - 50.000 - 60.000/mm3;

timpi de coagulare si sangerare prelungiti;

testul de fragilitate capilara/testul garoului/testul Rumpell-Leede +;

anomalii cromozomiale;

mielograma:  initial eritropoieza hiperreactiva si apoi fenomene hipo- sau aplastice.

Diagnosticul diferential se face cu: anemii de alta natura; trombocitopenii si leucopenii de alta natura; intoxicatii cu efecte similare; hipersplenism.

Expertiza cafiacitatii de munca - bolnavii intoxicati cu benzen nu au voie sa lucreze iar in mediu cu benzen.

Tratamentul: 1. In intoxicatie acuta:

scoaterea bolnavului din mediu;

spalarea tegumentelor si mucoaselor (dupa caz): oxigenoterapie dupa caz; antiarimice, stimulente ale centrului respirator.

2. In intoxicatie cronica

scoaterea bolnavului din mediu;

sustinerea functiei hepatice (Aspatofort);

administrarea de medicamente ce contin S (hiposulfit de Na, Cys, Met);

combaterea anemiei prin transfuzie de sange integral pana la transplant de maduva;

vitaminoterapie: vitamine C, B, PP;

tratament simptomatic.

Profilaxie A. masuri tehnico-organizatorice: benzenul e o substanta cu utilizare permisa doar in spatii/instalatii ermetice: altfel utilizarea e interzisa, ventilatie locala si generala, purtarea echipamentului individual de protectie, scaderea efortului fizic.

Concentratii admisibile: medie - 15 mg/m3/8h si de varf 30mg/m3/15'.

B. masuri medicale

recunoasterea riscului de imbolnavire;

examenul medical la angajare;

examen clinic general, Hb, Ht, constante eritrocitare;

respectarea contraindicatiilor: afectiuni cutanate, hematologice, hepatice, neurologice, expunerea anterioara cu benzen sau alte noxe cu efect similar (radiatii ionizante), tratamente medulostimulatoare;

examen medical periodic: fenoli urinari, hemoleucograma, test de fragilitate, capilara, timpii de sangerare si coagulare;

educatia sanitara vizeaza in special conducatorii procesului de productie pentru luarea masurilor tehnico-organizatorice necesare si pentru constientizarea riscului de intoxicatie, necesitatea prezentarii la medic la primele semne de boala, evitarea utilizarii benzenului pentru curatirea mainilor si adoptarea unui comportament corespunzator igienic.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1510
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site