Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

CORNEEA (cornea)

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Ficatul prelucreaza si distribuie nutrientii
ERUPTIA DENTARA
PRINCIPALELE BOLI SI AFECTIUNI ALE DIFERITELOR SISTEME SI APARATE ALE ORGANISMULUI UMAN
Tromboembolismul pulmonar - test grila
Formule trigonometrice
Aloe Vera - Forever
Analize tiroida
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SOMATICA SI NEUROPSIHICA A COPILULUI
PRESOPUNCTURA - ENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE
ISCHEMIA VISCERALA IATROGENA

CORNEEA (cornea)

Corneea alcatuieste portiunea anterioara a tunicii fibroase. Ea este perfect transparenta si reprezinta in acelasi timp o membrana de invelis si un mediu refringent al sistemului optic al ochiului. Considerata in totalitate, corneea se pre­zinta ca o lentila subtire, care are o fata ante­rioara (facies anterior)) convexa, o fata posterioara (facies posterior) concava si o circumferinta, re­prezentata prin limbul scierocorneean (limbus cor­neae), la nivelul careia se continua cu sclerotica (fig. 550). Portiunea cea mai proeminenta a fetei anterioare se numeste vertex corneae si la nivelul ei se gaseste polul anterior al globului ocular.




Corneea are o grosime de 0,8 mm in partea centrala si de 1 mm la periferie. Ea este — spre deosebire de sclerotica — complet inextensibila si deci isi pastreaza forma in toate imprejurarile fiziologice. Suprafetele corneei, mai ales cea ante­rioara, nu  reprezinta segmente de sfera perfecte.

Fata anterioara este mai puternic bombata in sens vertical decit in sens orizontal. Acest defect de sfericitate este corectat in mod normal de o va­riatie de sfericitate invers conformata a cristali­nului. Diametrul corneei — masurat la nivelul fetei sale anterioare —este de 11 mm in sens vertical si de 12 mm in sens transversal. Circum­ferinta corneei este taiata oblic, in dauna supra­fetei sale superficiale. Cu alte cuvinte, sclerotica,. cu care se continua, acopera putin, circular, peri­feria corneei.

in ceea ce priveste constitutia sa anatomica, corneea este alcatuita din cinci straturi suprapuse: epiteliul anterior, lama elastica anterioara, tesutul propriu al corneei, lama elastica posterioara si endoteliul posterior.

Epiteliul anterior (epithelium anterius corneae) este un epiteliu pavimentos stratificat, foarte ase­manator cu epiderma. Celulele profunde sint cilin­drice, iar cele superficiale turtite, latite, insa ne-cornificate. Epiteliul anterior se continua peste circumferinta corneei cu epiteliul conjunctival. in apropierea periferiei corneei, aderenta conjunctivei de sclera devine mai intinsa si ia nastere o ingro-sare circulara a conjunctivei, concentrica cu limbul scierocorneean, numita inelul conjunctival (anulus conjunctivae). ,

Lama elastica anterioara (lamina limitans an­terior) a mai fost numita si membrana lui Bow-mann. Este o formatiune conjunctiva, pe care se afla epiteliul anterior si care se continua cu mem­brana bazala a conjunctivei. Tesutul propriu al corneei (substantia propria corneae) este alcatuita din fibre conjunctive reunite in lamele. Alcatuieste patura cea mai groasa a corneei. Lamelele au o lungime destul de redusa si sint unite unele de altele prin marginile lor. intre lamele gasim ce­lule fixe, mobile si un sistem lacunar. Celulele fixe sint fibrocite, cu prelungiri numeroase, care apar turtite pe sectiunile transversale. Celulele mobile sint leucocite. Sistemul lacunar este repre­zentat printr-o serie de spatii, asezate intre lame­lele conjunctive, care comunica intre ele. Prin spatiile lacunare circula limfa. Totusi, aceste spatii nu sint cai limfatice propriu-zise si nu sint deli­mitate de un endoteliu. Sistemul lacunar al cor­neei comunica cu camera anterioara si cu reteaua limfatica a conjunctivei.




Corneea este perfect transparenta, permitind razelor luminoase s-o traverseze cu usurinta. Transparenta ei este in legatura atit cu structura cit si cm proprietatile sale fizico-chimice. Fibrele si deci lamelele pe care le alcatuiesc acestea sint paralele cu suprafata. Fibrilele au o grosime uni­forma. Fibrilele si patura lichida inconjuratoare formeaza o unitate.

Membrana elastica posterioara (lamina limitans posterior) sau membrana lui Descemet este un produs cuticular al paturii endoteliale posterioare. Ea este foarte elastica si totodata destul de rezistenta. Periferia ei prezinta o ingrosare circulara
— inelul lui Dollinger —, cate are conexiuni im­portante cu tunica vasculara. Endoteliul posterior al corneei (endothelium camerae anterioris), dupa cum arata numele, limiteaza corneea fata de ca­mera anterioara. El este reprezentat de o patura unica de celule endoteliale cubice, care la nivelul circumferintei corneei se continua cu epiteliul an­ terior al irisului.

Vase si nervi. La adult, corneea este complet avasculara. Vasele din jur se opresc la nivelul limbului sclerocorneean, unde formeaza o retea marginala. Nutritia corneei se face prin circulatia lichidelor tisulare prin sistemul lacunar. Nervii corneei sint fibre subtiri si lipsite de teaca de mielina (fibrele nervoase mielinice nu sint trans­parente). Ei sint nervi senzitivi si provin din trigemen (n. trigeminus). Iau nastere imediat din plexul format din nervii ciliari la nivelul corpului ciliar. Corneea este extrem de bogat inervata si are o sensibilitate accentuata. De-a lungul circum­ferintei patrund, de jur imprejur, aproximativ 60 de firisoare, care se dispun radiar, inspre centrul corneei. Formeaza plexuri diferite, din care por­nesc numeroase ramuscule spre elementele com­ponente ale corneei.

Deosebit de bine inervat este epiteliul ante­rior, care vine in contact cu mediul inconjurator si deci este expus excitatiilor externe. Se pare ca aproape fiecare celula epiteliala este in legatura cu firisoare nervoase. Acestea se urca pina aproape de suprafata epiteliului, fara totusi a o atinge. Epiteliul corneean este punctul de plecare a unui reflex, care, provocat de o atingere a suprafetei sale, determina inchiderea pleoapelor, prin con­tractia muschiului orbicular al pleoapelor (m. orbicularis oculi). Reflexul corneean are si o mare importanta in clinica.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 951
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site