Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Leziuni traumatice ale nervilor periferici ai mainii - anatomia functionala a sistemului nervos

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




Leziuni traumatice ale nervilor periferici ai mainii - anatomia functionala a sistemului nervos

Neuronul




Celula nervoasa impreuna cu prelungirile ei poarta denumirea de neuron. Este o celula excitabila cu rol de receptie, integrare si transmisie a informatiei codificate.

Neuronul reprezinta unitatea anatomica, functionala, patologica, genetica si trofica a SNC. Unitatea anatomica este reprezentata de faptul ca legaturile intre neuronii vecini au loc prin simplu contact, conexiune ce poarta numele de sinapsa, formand lanturile neuronale simple sau complexe, ce alcatuiesc caile de conducere. Unitatea functionala consta in faptul ca este singura celula cu rol de conducere a influxului nervos. Reprezinta unitate patologica deoarece lezarea sau distrugerea unui neuron nu afecteaza neuronii vecini. Unitatea ontogenetica are ca suport faptul ca toate tipurile de neuroni deriva dintr-o celula unica – neuroblastul. Este o unitate trofica deoarece prelungirile sale degenereaza daca sunt separate de corpul celular.

Structura neuronului

Corpul neuronului reprezinta numai 10% din suprafata lui si este format din citoplasma, membrana celulara si nucleu.

Citoplasma (neroplasma) are o structura coloidala si este sediul organitelor citoplasmatice generale comune tuturor celulelor si organitelor specifice celulelor nervoase.

Organitele generale din structura citoplasmei sunt:

- mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma, fiind mai dense in jurul nucleului. Au un continut bogat in enzime oxidative si hidrolitice si sarac in ADN.

- aparatul Golgi (reticulul endoplasmatic neted) este format din conglomerate de tubi turtiti, neregulati si dispusi perinuclear. Continutul este bogat in mucopolizaharide si enzime (tiaminpirofosfataza), cu rol in elaborarea produsului de secretie, si enzime hidrolitice asociate productiei de lizozomi. Mai are rol in concentrarea si stocarea produsului proteic elaborat de corpusculii Nissl.

- lizozomii sunt raspanditi neuniform si predomina in dendrite sub forma de corpi multiveziculari. Continutul este format din enzime hidrolitice (ribonucleaze, fosfataze acide) ce actioneaza asupra proteinelor, carbohidratilor si acizilor nucleici, pe care ii dezintegreaza.

- centriolii lipsesc in marea majoritate a cazurilor.

- corpusculii Nissl (substanta cromatofila) au diferite forme si marimi, sunt raspanditi in neuroplasma si portiunea initiala a dendritelor, lipsind in axon. Pe suprafata lor prezinta ribozomi, sunt alcatuiti din saci turtiti de reticul endoplasmatic si sunt dispusi in stive. Structura, marimea si dispozitia lor indica starea functionala: mari in perioada de repaus, redusi ca numar si volum in timpul sau sfarsitul unei perioade active.

Fig. 1 – Neuronul

Organitele speciale ale neuronului sunt:

- neurofibrilele, au in structura lor o proteina numita filarina, si sunt alcatuite din neurofilamente grupate in fascicule rasucite care patrund in dendrite si axon si sunt asezate paralel in axul lung al prelungirilor. Au rolul este de a reprezenta suportul morfologic al transmiterii influxului nervos, constituie scheletul neurolpasmei fluide din prelungiri si orienteaza fibrele nervoase pe anumite directii in timpul ontogenezei sau in cursul procesului de regenerare.

- neurotubulii, structura lor contine o proteina – tubulina, sunt numerosi in dendrite si in conul de emergenta al axonului, unde formeaza fascicule. Rolul lor consta in transportul axoplasmatic rapid si in procesul de crestere a axonului.

- enclavele lipidice si proteice.

- pigmentul galben (lipofuscina) se gaseste la baza axonului motoneuronului medular si in celulele piramidale din scoarta cerebrala. Apare dupa varsta de 20 ani, cantitatea lui crescand odata cu varsta.

- pigmentul melanic se afla in neuronii substantei negre.

- metalele precum cuprul, zincul, fierul ce servesc ca grupuri prostetite pentru enzime.

- enzime oxidoreducatoare ale ciclului Krebs, ale glicolizei anaerobe si ale suntului pentozic.

Membrana celulara este trilaminata: este constituita din doua straturi dense, bogate in proteine continatoare de nucleozide si fosfataze foarte active, precum si o colinesteraza nespecifica; straturile proteice sunt separate de o zona clara bimoleculara lipidica. Membrana este strabatuta de canalicule deschise la exterior prin pori, iar pe fata externa are un invelis glicoproteic si contine doua categorii de receptori: unii care modifica conductanta membranei si altii care induc modificari in mecanismul metabolic al celulelor postsinaptice.

Nucleul , in general este unic, este situat central sau excentric si are miscari de rotatie. Contine o nucleoplasma clara in care se gasesc microtubuli, filamente grupate in benzi ce formeaza o marice cristalina, unul sau mai multi nucleoli. Nucleul contine o cantitate mare de ADN. Nucleolul nu are membrana limitanta si contine o cantitate mare de ARN, cu rol in elaborarea de enzime, acid nucleic o cantitate mica de ADN.

Clasificarea neuronilor

Se face dupa mai multe criterii:

- dupa forma - neuronii pot fi: rotunzi, stelati, piramidali, fuziformi, glomerulari cu dendrite putine, dar foarte ramificate.

- dupa numarul prelungirilor - pot fi: unipolari (adendritici), pseudounipolari, bipolari si multipolari.

- dupa dimensiunile axonului - pot fi: tip Golgi I cu axon lung, tip Golgi II cu axon scurt si amacrine fara axon.

- dupa lungimea dendritelor - pot fi: izodendritici, allodendritici si idiodendritici.

- dupa functie – pot fi: motori, senzitivi, de asociatie si secretorii.

Fig. 2 Tipuri de neuroni

Prelungirile celulelor nervoase

Celula nervoasa prezinta doua tipuri de prelungiri: dendritele si axonul.

Dendritele reprezinta 90% din suprafata receptoare a neuronului, au o baza larga de implantare, sunt bogat ramificate, se subtiaza pe masura ce se departeaza de corpul celular, sunt relativ scurte, se ramifica chiar de la origine in ramuri primare, secundare, tertiare; au contur neregulat, aspectul este varicos, prezinta spinisori sau gemule cu extremitatea libera terminata in forma de bulbi; sunt amielinice si contin neurofilamente, neurotubuli, mitocondrii, lizozomi, ribozomi, reticul endoplasmatic neted si corpusculi Nissl.

Axonul este o prelungire unica, subtire, neteda, cu diametru uniform, uneori foarte lung; la locul de origine prezinta o baza larga de implantare, conul de emergenta, continuat cu segmentul initial amielinic. Axonul se termina printr-un buchet de ramuri – telodendron, care prezinta dilatatii, varicozitati sau bulbi, inainte de se termina prin butoni terminali.

Prin intermediul axonului influxul nervos este condus spre unul sau mai multi neuroni, mediind procese de convergenta sau de divergenta a informatiilor.

Axonul este format din axoplasma, ce contine neurofibrile, neurotubuli, reticul endoplasmatic neted, proteine, endo si exopeptidaze. De-a lungul axonului are loc continuu un transport de materie in ambele sensuri.

Fibra nervoasa

Fibra nervoasa este constituita din prelungirea nervoasa invelita de teaca de mielina, neurilema (teaca Schwann), teaca conjunctiva Henle sau Kay-Retzius pentru fibrele periferice si o simpla teaca gliala incompleta pentru fibrele centrale.

Teaca de mielina este un invelis lipoproteic, elaborat de catre oligodendroglie pentru fibrele centrale si de celulele Schwann pentru fibrele periferice. Cea mai mare parte dintre lipidele tecii de mielina este constituita din colesterol.

Teaca de mielina, care lasa neacoperit segmentul initial al axonului, este discontinua, fiind intrerupta la intervale neregulate prin spatii internodale sau noduri Ranvier. La nivelul lor axonul emite colaterale si au loc sinapsele axo-axonice. Regiunea nodului Ranvier este invelita co o substanta mucoasa acida.

Fibrele amielinice pot avea o teaca neurolemala comuna.

In segmentele tecii de mielina cuprinse intre doua noduri Ranvier exista despicaturi oblice, incizurile Schmidt-Lantermann, datorate lipsei de fuzionare a lamelor de mielina de-a lungul liniei intraperiodice; aceste incluziuni permit trecerea substantelor din spatiile intracelulare sper axon.



Teaca Schwann nu este prezenta decat in fibrele nervoase periferice si este alcatuita din celule de natura ectodermala, fiind raspunzatoare de depunerea tecii de mielina.

Clasificarea fibrelor nervoase

Fibrele nervoase pot fi clasificare dupa urmatoarele criterii:

1. Dupa viteza de conducere, structura, diametru si functie, fibrele nervoase periferice pot fi:

- fibre mielinice de tip A - fibre aferente - grupa I (fibrele sensibilitatii proprioceptive)

- grupa II (fibrele sensibilitatii tactile, presiunii, vibratiilor si fibre secundare ale fusurilor neuromusculare)

- grupa III (terminatiile nervoase din peretii unor vase si fibrele care conduc sensibilitatea dureroasa rapida si temperatura)

- fibre eferente - fibre alfa (fibre efectoare somatice)

- fibre beta (colaterale ale fibrelor destinate muschilor lenti si cele spre fusurile neuromusculare)

- fibre gamma (fibrele efectoare ale fusurilor neuromusculare)

- fibre mielinice de tip B (fibre preganglionare vegetative)

- fibre amielinice de tip C (fibrele eferente postganglionare si aferentele sensibilitatii viscerale, dureroase si temperaturii).

2. Dupa apartenenta fibrelor se impart in:

- fibre somato-aferente generale ale sensibilitatii cutanate, musculare si tendinoase;

- fibre somato-aferente speciale sau senzoriale pentru vaz, auz, miros;

- fibre somato-eferente destinate muschilor scheletici;

- fibre viscero-aferente generale pentru sensibilitatea organelor, vaselor, glandelor;

- fibre viscero-aferente speciale ale sensibilitatii gustative;

- fibre viscero-eferente generale sau preganglionare pentru viscere si glande;

- fibre viscero-eferente speciale sau branhiale pentru muschii derivati din materialul arcurilor branhiale.

3. Dupa natura mediatorului chimic se clasifica in:

- fibre colinergice - sunt fibre somatice, simpatice preganglionare si parasimpatice, care au ca mediator chimic acetilcolina;

- fibre adrenergice sau catecolaminergice – sunt fibre simpatice postganglionare si unele fibre centrale si au ca mediatori chimici adrenalina, noradrenalina sau produsi intermediari ai adrenalinei – dopamina si serotonina.

- fibre purinergice – au ca mediator chimic purina si adenozina.

Proprietatile neuronului

Neuronul este o celula excitabila, specializata pentru receptia, codificarea si transmisia informatiei.

Excitabilitatea este proprietatea neuronului de a raspunde rapid la un stimul, are la baza iritabilitatea, capacitatea de a reactiona la actiunea stimulului prin modificari structurale si functionale care dau nastere influxului nervos.

Membrana plasmatica a neuronului este polarizata, in sensul ca intre suprafata externa , incarcata electric pozitiv, si suprafata interna, incarcata electric negativ, exista, la neuronul in repaus, o diferenta de potential de -70 mV pana la -100 mV numita potential de repaus sau de membrana.

Potentialul de actiune sau influxul nervos, a carui viteza de transmisie depinde de diametrul fibrei nervoase si de lipsa sau prezenta tecii de mielina, este un mesaj codificat, transmis unui alt neuron, cu care este conexionat. Este determinat de o patrundere masiva de Na+ , dureaza cca. 5 milisecunde, dupa care se restabileste potentialul de repaus.

Conductibilitatea este proprietatea neuronului de a conduce influxul nervos sub forma unor modificari temporare, reversibile, electrochimice care au loc in membrana plasmatica. O conditie a conductibilitatii este integritatea anatomica si functionala a fibrei nervoase. Sectionarea unei fibre intrerupe definitiv conductibilitatea, iar anestezia o intrerupe temporar.

Sinapsa

Sinapsa reprezinta contactul anatomic si functional dintre neuroni sau intre neuron si organul efector.

Structura sinapsei - indiferent de tipul sinapsei, toate au aceeasi plan de organizare:

- componenta presinaptica;

- componenta postsinaptica;

- spatiul sinaptic.

Componenta presinaptica consta intr-o ingrosare a membranei butonului presinaptic in dreptul neuronului postsinaptic. Ea prezinta pe fata interna o condensare citoplasmatica sub forma unei retele hexagonale cu stalpi de natura proteica, avand un rol de ghidaj al veziculelor sinaptice spre zona de atasare de zona cea mai ingrosata a membranei presinaptice.

Componenta postsinaptica este inexcitabila electric si contine receptorii specifici pentru mediator, este mai saraca in elemente structurale, fiind alcatuita dintr-o retea filamentara, subsinaptica cu aspect granular, mai densa decat componenta presinaptica.

Spatiul sinaptic cuprins intre cele doua componente ale sinapsei contine o banda ingusta de material, mai dens in apropierea membranei postsinaptice.

Clasificarea sinapselor

Din punct de vedere structural, la nivelul SNC, sinapsele sunt:

- axo-dendritice;

- axo-somatice;

- axo-axonale.

Fig. 3 - Sinapsa

Din punct de vedere functional, pot fi:

- chimice sau asimetrice;

- electrice sau simetrice.

Din punct de vedere al particularitatilor componentelor sinapsei, acestea pot fi:

- de tip I, facilitatorii, la care ingrosarea componentei postsinaptice este mai mare decat a componentei presinaptice; spatiul sinaptic este mai larg;

- de tip II, inhibitorii, la care ingrosarile pre si postsinaptice sunt subtiri, simetrice, iar spatiul sinaptic este ingust.

Sinapsele neuromusculare – nu fac parte din SNC, dar sunt importante pentru intelegerea mecanismelor de coordonare a activitatii musculare de catre SNC. Au aceeasi structura ca si cele interneuronale, dar cu cateva particularitati:

- componenta presinaptica pentru muschiul scheletic poate fi: pentru fibra musculara rapida, fazica, capatul terminal al fibrei nervoase ia forma latita „ in placa”, contactand fibra musculara in regiunea mijlocie; si pentru fibra musculara lenta, tonica, terminatia axonica se rezolva intr-un buchet de ramuri;

- componenta postsinaptica este o regiune specializata a sarcolemei; prezinta numeroase plici paralele, sub care se gaseste sarcoplasma granulara cu numeroase mitocondrii si nuclei, complexul formand aparatul subneural Ceuteaux;



- spatiul sinaptic, mai larg, contine plicile componentei presinaptice.

Functiile sinapsei sunt:

- determina sensul influxului nervos, canalizandu-l intr-o singura directie, cu exceptia sinapselor reciproce dendrodendritice. Influxul nervos trece de la axonul unui neuron spre dendritele, corpul celular si mai rar axonul altui neuron;

- actioneaza selectiv asupra semnelor, blocand pe cele slabe, nesemnificative, permitand trecerea numai a semnalelor supraliminale;

- asigura interdependenta neuronala, care in afara transmisiei informatiei sub forma de procese electrice, implica si mecanisme trofice;

- datorita proceselor de sumatie, are rol in discriminarea, decodificarea si recodificarea semnalelor;

- are rol in procesul de stocare a informatiei, a memoriei.

Mediatorii chimici sunt cei care realizeaza transmisia la nivelul sinapsei si actioneaza asupra receptorilor din componenta postsinaptica facilitand sau inhiband activitatea neuronului postsinaptic sau a organului efector.

Plexul brahial

Plexul brahial este localizat atat  in regiunea cervicala cat si in regiunea axilara. Are forma a doua triunghiuri, opuse prin varfurile lor, triunghiul cevical avand baza pe coloana cervicala si varful la intrarea in axila, iar cel axilar avand baza la nivelul originii ramurilor terminale.

Plexul brahial se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale ultimelor patru perechi de nervi cervicali - C5-C8 si primul nerv toracal - T1, uneori pot lua parte si C4 si T2.

Ramura ventrala a nervului C5 si ramura ventrala a nervului C6 se anastomozeaza formand trunchiul primar superior (truncus superior) . Trunchiul primar mijlociu (truncus medius) este format de ramura ventrala a nervului C7. Trunchiul primar inferior (truncus inferior) se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor C8 si T1.

Aceste trei trunchiuri se indreapta ,apoi, caudal si lateral, pentru ca imediat cranial sau dorsal de clavicula fiecare sa se divida intr-o ramura anterioara si una posterioara. Ramura anterioara a trunchiului primar superior se anastomozeaza cu ramura anterioara a trunchiului primar mijlociu formand fasciculul lateral al plexului (fasciculus lateralis); ramura anterioara a trunchiului a trunchiului primar inferior ramane ca atare si formeaza fasciculul medial al plexului (fasciculus medialis); iar prin anastomoza ramurilor posterioare ale celor trei trunchiuri primare se formeaza fasciculul posterior al plexului (fasciculus posterior).

Fasciculele lateral si medial inerveaza muschii flexori si pronatori ai membrului superior, iar fasciculul posterior inerveaza muschii extensori si supinatori.

Plexul brahial prezinta ramuri colaterale si terminale.

Ramurile colaterale ale plexului brahial, in functie de localizare si de origine, sunt:

- ramurile colaterale supraclaviculare cu origine direct din radacini - se impart la randul lor in: 

- nervii muschilor scaleni si longissimus cervicis;

- ramura nervoasa pentru nervul frenic;

- nervul dorsal al scapulei;

- nervul toracic lung;

- ramurile colaterale supraclaviculare cu origine in trunchiuri sunt:

- nervul subclavicular;

- nervul suprascapular;

Fig. 4 - Plexul brahial

- ramurile colaterale infraclaviculare cu origine in fascicule sunt:

- nervul pectoral lateral;

- nervul pectoral medial;

- nervul subscapular;

- nervul toracodorsal.

Ramurile terminale ale plexului brahial, in functie de origine, sunt urmatoarele:

- ramurile terminale din fasciculul lateral sunt:

- nervul musculocutanat;

- radacina laterala a nervului median;

- ramurile terminale din fasciculul medial sunt:

- radacina mediala a nervului median;

- nervul ulnar;

- nervul cutanat brahial medial;

- nervul cutanat antebrahial medial;

- ramurile terminale din fasciculul posterior sunt:

- nervul radial;

- nervul axilar.

Nervul median isi are originea in radacinile laterala si mediala ale fasciculului lateral, respectiv medial ale plexului brahial, care apoi se anastomozeaza. In anumite cazuri, fibrele provenite din C7 parasesc radacina laterala ajungand la nervul ulnar si se pare ca sunt fibre destinate muschiului flexor ulnar al carpului.

Ramurile nervului median sunt:

- colaterale:

- la nivelul axilei si bratului nu da ramuri;

- la nivelul antebratului :

- ramurile articulare superioara si inferioara pentru articulatia cotului;

- ramurile vasculare inerveaza arterele radiala ti ulnara;

- nervul superior al muschiului rotund pronator;

- ramurile musculare se grupeaza in ramurile anterioare, care inerveaza muschii rotund pronator, palmar lung, flexor radial al carpului, flexorul superficial al degetelor, si ramurile posterioare care sunt in numar de trei si inerveaza muschii flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor;

- nervul interosos anterior care da ramuri muschilor flexorul lung al policelui si flexorului profund al degetelor, inerveaza muschiul patrat pronator;

- nervul palmar cutanat da doua ramuri una laterala, care inerveaza tegumentul eminentei tenare, unde se anastomozeaza cu ramurile anterioare din nervul cutanat antebrahial lateral si din nervul radial, si una mediala care inerveaza tegumentul regiunii palmare mijlocii, unde se poate anastomoza cu ramura cutanata palmara a nervului ulnar;

- ramura comunicanta cu nervul ulnar;

- terminale: 



- prima ramura terminala sau tenariana se imparte in trei ramuri una superficiala, care inerveaza muschiul scurt abductor al policelui, si doua profunde pentru muschii opozant al policelui si capatul superficial al muschiului scurt flexor al policelui; foarte rar inerveaza primul muschi interosos dorsal. Se poate ca nevul ulnar, prin ramura sa profunda, sa preia inervatia tuturor muschilor eminentei tenare, astfel incat leziuni ale nervului median sa nu produca tulburari motorii si nici fenomene de atrofie musculara. In general, celelalte ramuri terminale formeaza nervii digitali comuni palmari, din care se desprind nervii digitali palmari proprii;

- a doua ramura terminala este cutanata si formeaza nervul digital palmar lateral al policelui;

- a treia ramura terminala formeaza nervul digital palmar medial al policelui;

- a patra ramura terminala formeaza nervul digital palmar lateral al indexului care se imparte in doua ramuri una anterioara, care formeaza nervul colateral palmar lateral, si una dorsala, care formeaza nervul colateral dorsal lateral;

- a cincea ramura terminala formeaza nervul digital palmar comun, care da o ramura celui de-al doilea muschi lombrical, si se imparte in doua ramuri una laterala, care formeaza nervul digital palmar propriu medial al indexului, si una mediala, care formeaza nervul digital palmar propriu lateral al mediusului; la randul lor fiecare dintre acesti doi nervi digitali proprii cand ajung la marginea distala a primei falange se impart in ramurile palmara si dorsala ale degetelor respective;

- a sasea ramura terminala primeste o ramura de la ramura superficiala a nervului ulnar, apoi la radacina degetelor se impart in doua ramuri : nervul digital propriu palmar medial al mediusului si nervul digital palmar propriu lateral al inelarului, pentru ca la marginea distala a primei falange sa se bifurce in ramurile palmara si dorsala.

Nervul median se anastomozeaza cu:

- nervul musculocutanat;

- nervul ulnar: anastomozele palmara superficiala si palmara profunda;

- nervul antebrahial cutanat medial, ramura anterioara, cu nervul cutanat palmar al nervului median;

- nervul radial, la nivelul palmei.

Nervul ulnar isi are originea in fasciculul medial al plexului si contine fibre din radacinile nervoase C8-T1 si poate primi si de la C7, coboara pana la nivelul pumnului si se termina la nivelul osului pisiform prin doua ramuri terminale.

Ramurile nervului ulnar sunt:

- colaterale:

- ramurile articulare inerveaza regiunea dorsala si mediala a articulatiei cotului;

- ramurile vasculare inerveaza artera ulnara si arcul arterial palmar profund;

- ramurile musculare sunt in numar de 2-3 si inerveaza muschiul flexor ulnar al carpului;

- ramura palmara cutanata ii da cateva ramuri arterei ulnare, se anastomozeaza cu ramificatii din ramura palmara cutanata din nervul median, terminandu-se la nivelul tegumentului palmei;

- ramura cutanata dorsala se imparte in 2-3 ramuri: nervii digitali dorsali, dintre care ramura mediala formeaza nervul colateral dorsal medial al degetului mic, ce inerveaza tegumentul pana la baza falangei distale, ramura mijlocie , care da cateva ramuri tegumentului regiunii dorsale a mainii, apoi formeaza nervul colateral dorsal lateral al degetului mic, apoi mai da cateva ramuri ce inerveaza tegumentul care acopera jumatatea mediala a fetei dorsale a inelarului; jumatatea laterala si tegumentul ce acopera ultimele doua falange ale mediusului si indexului sunt inervate de ramura dorsala a nervilor digitali proprii palmari din nervul median; si ramura laterala care se anastomozeaza cu ramuri din nervul radial , care se termina pe fetele vecine ale degetelor medius si inelar, inervand tegumentul ce acopera falangele proximale ale acestor doua degete. Aceasta ramura poate fi partial sau total inlocuita de ramuri ale nervului radial.

- terminale:

- ramura superficiala da cateva ramuri cutanate si una care inerveaza muschiul palmar scurt, apoi se imparte in doua ramuri digitale palmare comune, una mediala care formeaza nervul digital palmar medial al degetului mic, si una laterala , care se divide in doua ramuri digitale palmare proprii ce inerveaza fata laterala a degetului mic si fata mediala a inelarului; din acestea se desprind nervii dorsali colaterali corespunzatori;

- ramura profunda este o ramura motorie care inerveaza toti muschii eminentei hipotenare si muschii interososi, cei doi muschi lombricali mediali, fasciculele profunde ale muschiului scurt flexor al policelui si muschiul adductor scurt al policelui; da ramuri pentru articulatiile intercarpiene, carpometacarpiene si intermetacarpiene.

Anastomozele nervului ulnar se fac cu:

- nervul median in trei localizari: in portiunea proximala a antebratului, la nivelul palmei cu cea de-a sasea ramura terminala a nervului median, si in grosimea muschiului scurt flexor al policelui;

- nervul antebrahial cutanat medial, la nivelul pumnului;

- nervul radial.

Nervul radial isi are originea in fasciculul posterior al plexului brahial si contine fibre ale radacinilor C5-C8 si T1.

Ramurile nervului radial sunt:

- colaterale:

- ramurile musculare inerveaza muschii triceps brahial, anconeu, brahioradial, extensorii lung si scurt radiali ai carpului si se impart la randul lor in ramuri mediale, ce inerveaza muschiul vast medial si capul lung al muschiului triceps brahial, ramura posterioara care inerveaza cei doi muschi vasti si muschiul anconeu, si ramura laterala ce inerveaza portiunea laterala a muschiului brahial, muschii brahioradial si extensorii lung si scurt radiali ai carpului;

- ramurile cutanate se impart in : nervul cutanat posterior al bratului, inerveaza tegumentele fetei posterioare pana la olecran, nervul cutanat lateral inferior al bratului care inerveaza tegumentul jumatatii caudale a bratului, si nervul cutanat antebrahial posterior;

- ramurile articulare se distribuie articulatiei cotului;

- terminale:

- ramura superficiala coboara pe fata posterioara a antebratului si se imparte in trei ramuri digitale dorsale: ramura laterala ce formeaza nervul digital dorsal lateral al policelui, da ramuri ce inerveaza tegumentul eminentei tenare si o ramura pentru muschiul scurt abductor al policelui, apoi se anastomozeaza cu ramura cutanata laterala a nervului musculocutanat; ramura mijlocie care da doua ramuri ce formeaza nervul digital dorsal medial al policelui si o alta ramura ce inerveaza tegumentul primei falange a indexului; ramura mediala dupa ce se anastomozeaza cu o ramura din nervul cutanat dorsal al nervului ulnar , da ramuri care inerveaza tegumentul regiunii dorsale a mainii , mai precis radacina indexului si a mediusului;

- ramura profunda coboara in regiunea antebrahiala posterioara de unde se imparte in mai multe ramuri destinate muschilor posteriori ai antebratului; de aici ia nastere trei ramuri scurte ce vor inerva muschii extensor lung al degetelor, extensorul degetului mic si muschiul extensor ulnar al carpului, si doua ramuri lungi , una mediala, ce inerveaza muschii extensor lung al policelui si extensor al indexului, si una laterala ce inerveaza muschii lung abductor si scurt extensor al policelui; de aici, ramura profunda se continua cu o ramura subtire - nervul interosos posterior, care va da ramuri pentru tegumentele fetei dorsale a mainii si pentru articulatiile carpometacarpiene, intermetacarpiene, metacarpofalangiene si interfalangiene.

Nervul radial se anastomozeaza cu:

- nervul musculocutanat prin ramurile cutanata antebrahiala laterala si terminala superficiala;

- nervul ulnar pe fata dorsala a mainii;

- nervul antebrahial cutanat medial.

Inervatia senzitiva tegumentara la nivelul palmei prezinta doua regiuni: laterala, inervata de nervul median, si mediala, inervata de nervul ulnar. Aceste doua regiuni sunt separate de o linie care pleaca de la mijlocul pumnului si ajunge la extremitatea libera a inelarului, urmarind linia axilara.

La nivelul fetei dorsale a mainii se descriu trei regiuni:

- regiunea ulnara - reprezentata de jumatatea mediala a fetei dorsale a mainii, degetul mic in totalitate si partial degetele inelar-tegumentul primei falange si jumatatea mediala a celorlalte doua , si medius - treimea mediala a primei falange;

- regiunea radiala - reprezentata de jumatatea laterala a fetei dorsale a mainii, policele, prima falanga a indexului si jumatatea laterala a primei falange a mediusului;

- regiunea mediana – este redusa, fiind reprezentata doar de ultimele doua falange ale indexului si de treimea laterala a ultimelor doua falange ale mediusului.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 8212
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site