Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Maduva Spinarii(M.S) - Configuratie si forma

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCINTIGRAFIA CEREBRALA
OTETUL MEDICINAL DE MIERE ( mere si miere)
FISA POSTULUI - ASISTENT MEDICAL RESPONSABIL DE TURA
Exercitii pentru corectarea cifo-lordozei
Rezistenta si determinismul genetic al sporilor
Sistemul complement - Activarea sistemului complement
Evaluare motrica si somato-functionala - - Kineto anul II – test grila
FRACTURILE ETAJULUI MIJLOCIU AL FETEI
Ciroza hepatica
Actualitati ale conceptelor ocluzale in implantologie

Maduva Spinarii(M.S)

Reprezinta segmental SNC aflat la nivelul canalului rahidian.




Limite:-superior un plan transversal ce trece prin articulatia atlanto-occipitala.,sau un plan ce trece pe sub decusatia piramidala

-inferior un plan transversal ce trece prin prin discul intervertebral L1-L2.

Dimensiuni:lungimea-45 cm la ♂

-40-43 cm la

diametrul-medie 12 mm(10-18 mm;18 la nivelul intumescentei cervicale)

Forma-cilindru usor turtit anteroposterior.Inferior se termina prin conul medular ,care se prelungeste cu filum terminale(format din celule gliale),strabate portiunea inferioara a canalului vertebral,canalul sacrat,terminandu-se la nivelul celei de-a doua vertebre coccigiene.Fillum terminale este inconjurat de ultimii nervii rahidieni formand coada de cal.In regiunea cervicala si lombara M.S.prezinta doua umflaturii numite intumescente:

-C3-T2-cervicala

-T10-L1-L2-lombara

Aparitia lor se datoreaza existentei membrelor superioare si inferioare si a dezvoltarii plexurilor nervoase brahial respectiv lombar,ce au originea reala la nivelul intumescentelor.

Din M.S. pornesc 31 perechi de nervi spinali cu origine metamerica si care impart M.S. in mai multe regiuni:-cervicala-8 perechi(prima pereche iese la nivelul articulatiei

articulatiei atlanto-occipitale )

-toracala-12 perechi

-lombara-5 perechi

-sacrata-5 perechi

-coccigiana-1 pereche

Configuratie externa.

Fata anterioara –prezinta pe linia mediana fisura mediana anteriora(patrunde pia mater).Pe lateral gasim santurile colaterale drept si stang prin care parasesc M.S. radacinile anterioare ale n. spinali sub forma mai multor filete nervoase subtiri numite fila radicularis.

Fata posterioara-prezinta pe linia mediana santul median posterior ce se continua in profunzime cu septul median posterior.Deoparte si alta se gasesc santurile colaterale posterioare prin care patrund radacinile posterioare ale n.spinali,deasemenea sub forma unor fila radicularis.In regiunea toracica superioara si cervicala(intumescentei) intre santul median posterior si santul collateral posterior se gaseste santul intermediar ce reprezinta linia de demarcatie a fasciculelor Goll si Burdach.

Fata laterala-cuprinsa intre santul colateral anterior si posterior de aceasi parte.(vezi figI)

Radacinile n. rahidieni au o dispozitie variabila in drumul lor catre gaura intervertebrala corespunzator si specific fiecarei regiuni medulare.La nivel cervical au o dispozitie orizontala,in regiunea toracala un traiect din ce in ce mai oblic,in regiunea lombara,sacrata si coccigiana sa aiba un traiect vertical dispus in jurul filum terminale formand coada de cal.Aceasta diapozitie se datoreaza dezvoltarii disproportionate incepand cu perioada fetala,a colanei vertebrale respective a M.S. pe de alta parte.Pana la sfarsitul lunei a treia de viata intrauterine exista un paralelism intre dezvoltarea coloanei si a maduvei spinale.Ca urmare vom avea un traiect orizontal in drumul lor catre gaura intervertebrala corespunzatoare.Dupa luna a treia rata de dezvoltare a coloanei vertebrale depaseste rata de crestere a M.S..In consecinta extremitatea inferioara a M.S. va ocupa o pozitie din ce in ce mai ascensionata in canalul vertebral.Radacinile n.spinali toracali,lombari,sacrati,coccigieni vor avea un traiect din ce in ce mai oblic si vertical in drumul lor spre gaurile intervertebrale corespunzatoare.Aceasta relatie vertebro-medulara-Topografie vertebro-medulara se poate exprima prin formula lui Chippault,care identifica neuromerul medular ce corespunde unei vertebre N:-in regiunea cervicala vertebrei N ii corespunde neuromerul N+1.In regiunea T1-T3 ii corespunde N+2;T4-T10 ii corespunde N+3;T11-ii corespunde L2,3,4;T12 si L1-corespunde L5,sacrate si coccigiene.

Configuratie interna.

Pe sectiune transversala M.S apare formata din 2 portiuni distincte:una inchisa la culoare situata la interior numita substanta cenusie(contine celule si fibre nervoase) si alta situate la exterior deschisa la culoare numita substanta alba.(contine fibre nervoase)

Sustanta cenusie –este dispusa asemanator literei H sau fluture,I se descriu 2 coarne posterioare ,2 anterioare si in regiune toracica 2 laterale,o comisura cenusie dispusa transversal si care este strabatuta central de canalul ependimar.

Cornul posterior este subtire se alungit prezinta un cap,col si o baza,iar d.p.d.v.functional este senzitiv.Aici fac sinapsa dendritele ganglionilor spinali de pe traiectul n.rahidieni corespunzatori.



Cornul anterior este scurt si gros ,i se descriu un cap si o baza.D.p.d.v. functional este motor,de aici pleaca axonii motorii ce intra in constitutia n.rahidian.

Cornul lateral este mic si apare doar in regiunea toracala intre baza coarnelor anterioare si posterioare.Tot in regiunea toracica intre baza cornului anterior si cornul lateral se gaseste o retea de fibre nervoase ce alcatuiesc procesul reticular a lui Deiters .

D.p.d.v microscopic substanta cenusie contine pericarioni care sunt aglomerati sub forma de nuclei.Privit in sens longitudinal acesti nuclei strabat substanta cenusie pe distanta mai lunga sau mai scurta alcatuind coloane.(fig.II)

Nuclei cornului posterior.Capul cornului posterior este inconjurat de o portiune de forma semilunara numita stratul zonal a lui Waldayer.Acesta la randul lui este inconjurat de o portiune de substanta cenusie cu rol de nucleu numit substanta gelatinoasa Rolando.Aceasta la randul ei este inconjurata de o zona ingusta ingusta de substanta alba numit stratul zonal a lui Lissauer si care separa cordonul posterior de cel lateral medular(figIII).

Nucleii cornului posterior sunt:

1.Substanta gelatinoasa Rolando –reprezinta nuclei in care se termina si fac sinapsa fibre ce conduc impulsuri sensitive,tactile protopatice,termice si dureroase.Axonii neuronilor acestui nucleu(deutoneuronul)trece pe partea opusa si patrunde in cordonul lateral medular formand fasciculul spino-talamic lateral

2.Nucleul propriu al capului(cornului posterior)-patrund si fac sinapsa axonii protoneuronilor ce conduc impulsurile sensitive tactile grosiere ,protopatice.Axonii deutoneuronilor din acesti nuclei trec de partea opusa in cordonul anterior medular formand fasciculul spino-talamic anterior.

3.Nucleul dorsal a lui Clarke-Stilling-se gaseste la baza cornului posterior ,se intinde aproape pe intreaga lungime a substantei cenusii ,intre C7-L2,luand denumirea de coloana Clarke-Stilling.Aici vin si fac sinapsa terminatiile nervilor periferici pentru sensibilitatea proprioceptiva inconstienta .Axonii lor trec in cordonul lateral de aceasi parte formand fasciculul spinocerebelos direct(posterior)-Flechsing.

4.Nucleul lui Bechterew(intermedio-medial)-nucleu mic situat la baza cornului posterior ,aici vin si fac sinapsa impulsuri ale sensibilitati proprioceptive si viscerosenzitive .Axonii deutoneuronilor trec in cordonul lateral de partea opusa formand fascicolul spinocerebelos indirect(anterior)-Gowers

Nucleii cornului lateral.

1.Nucleul intermedio-lateral –se intinde ca o coloana intre C8-T1 respectiv L3 reprezentand centrul spinal al simpaticului .

2.Nucleul intermedio-lateral sacral se intinde intre S2-S4 reprezentand centrul spinal al parasimpaticului

Nucleii coarnelor anterioare.

1.Nucleul medio-dorsal-participa la inervatia motorize a muschilor dorsali ai trunchiului.

2.Nucleul medio-ventral-inerveaza m.anteriori ai trunchiului.

3.Nucleul latero-dorsal-inerveaza la nivelul intumescentei cervicale m.extensori a membrelor superioare iar la nivelul intumescentei lombare-m.extensori ai membrelor inferioare.

4.Nucleul latero-ventral-inerveaza m. flexori la nivelul membrelor superioare si inferioare

5.Nucleul central-la nivelul C3-C4-reprezinta centrul motor al diafragmului (nucleul frenicului).La nivel S3-S4 este centrul motor pentru diafragma pelvina.

Substanta alba.

Este impartita in trei perechi de cordoane datorita prezentei santurilor de la periferia maduvei spinale precum si datorata coarnelor substantei cenusii.

Cordonul posterior delimitat intre santul median posterior, care atinge prin extremitatea sa anterioara comisura cenusie medulara,cornul posterior medular si stratul zonal a lui Lissauer.Contine fascicule ce conduc impulsuri a sensibilitatii proprioceptive constiente si tactile epicritice fine:fasciculul Goll si Burdach(Gracilis si Cuneatus) sau fasciculul spinobulbare posterioare ,fasciculul spinotalamic posterior.

Cordonul lateral-delimitat de coarnele anterioare si posterioare precum si de santul colateral anterior si posterioare.Contin fascicule nervoase cu traiect ascedent :

-fasciculul spino-cerebelos direct Fleching

- fasciculul spino-cerebelos indirect Gowers

-fasciculul spino-talamic lateral

-fascicule descendente(motorii) care raspund pentru :

-motilitatea voluntarafasciculul piramidal incrutisat (cortico-spinal lateral)



-motilitatea involuntara–care apartin cailor extrapiramidale motorii:fascicolul vestibulo-spinal lateral,reticulo-spinal lateral,tecto-spinal lateral,rubrospinal .

Cordonul anterior –este cuprins intre fisura mediana anterioara ,baza si capul cornului anterior.Contine :fibre cu traiect ascendent (spinotalamic anterior)si fibre cu traiect descendent :-motilitatea voluntara –piramidal direct;motilitatea involuntara –tectospinal anterior,reticulospinal anterior,vestibule-spinal anterior,olivo-spinal(fig.IV)

Cai ascendente medulare.

Sensibilitatea proprioceptiva constienta.Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal.Axonii acestora patrund prin santul colateral,posterior direct in cordonul posterior medular.

Fibrele ce transmit influxuri proprioceptive constiente de la membrele inferioare si jumatatea inferioara a trunchiului se grupeaza in fasc Goll .Acestea urca pina la nivelul bulbului unde fac sinapsa cu deutoneuronul in nuclei omonimi.De aici axonii deutoneuronilor formeaza panglica lui Reil(lemnisc medial)care se incrutiseaza trecand de partea opusa urmand sa faca sinapsa cu al 3 neuron al cai in talamus.Axonii acestuia se proiecteaza la nivelul scoartei lobului parietal.

Fibrele ce transmit influxuri proprioceptive constiente de la membrele superioare si jumatatea superioara a trunchiului se grupeaza in fasc Burdach.Acesta va ocupa o pozitie laterala in cadrul cordonului posterior .Aceste fibre urca pana la nivelul nucleului cuneatus din bulb unde fac sinapsa cu deutoneuronul cai .De la acest nivel traiectul este identic mergand pe calea panglicii lui Reil-talamus-scoarta lobului parietal.

Sensibilitatea propriceptiva incostienta.Protoneuronul se gaseste la nivelul ganglionului spinal si patarunde in nucleul dorsal a lui Clarke-Stilling.Axonii deutoneuronilor patrund in cordoanele lateral de aceasi parte unde formeaza fasc spinocerebelos direct a lui Flechsig.Alti protoneuroni vor face sinapsa la nivelul nucleului Bechterew.Axonii deutoneuronilor trec de partea opusa in cordonul lateral si formeaza fasc spino cerebelos indirect-Gowers.Proiectia acestor impulsuri se face la nivelul cerebelului.

Sensibilitatea tactila protopatica.Protoneuronul se gaseste la nivelul gangl spinal,face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul propriu al cornului posterior ,axonii deutoneuronilor trec in cordonul anterior de partea opusa grupandu-se in fasciculul spinotalamic anterior.Urca prin trunchiul cerebral si face sinapsa in thalamus cu cel de-al 3 neuron al sensibilitati –scoarta lobului parietal.

Sensibilitatea tactila termica si dureroasa.Protoneuronul in gangl spinal ,face sinapsa cu substanta gelatinoasa a lui Rolando cu deutoneuronul cai.Axonii acestuia trec in cordonul lateral de partea opusa grupandu-se in fasc spinotalamic lateral(fasc durerii).Fac sinapsa si se proiecteaza cortical

Sensibilitatea tactila epicritica.-fasc Goll si Burdach.

Cai descendente.

a)Motilitatea voluntara –cai piramidale

Prezinta centri nervosi la nivelul scoartei cerebrale frontale(girul precentral in arii motorii 4,6) unde se gaseste motoneuronul central reprezentat de celula piramidala Betz.Axonii coboara prin capsula interna descinde prin trunchiul cerebral iar la nivelul bulbului o parte din ele se incrutiseaza formand decusatia piramidala(aprox 80%)-fibrele motorii care se incrutiseaza patrund in cordonul lateral al maduvei formand fasc piramidal incrutisat (corticospinal).Fibrele care nu decuseaza (19%),patrund in cordonul anterior medular unde formeaza fasc piramidal direct(corticospinal anterior).1% din fibrele piramidale nu se decuseaza nici la nivel bulbar nici la nivel medular se vor forma tractul piramidal a lui Dejarine.Un compartiment merge la centri motorii ai nervilor cranieni-fasc geniculat(corticonuclear).

b)Motilitatea involuntara-cai extrapiramidale

1)Fasc rubrospinal von Monakow-originea in nucleul rosu din mezencefal.Axonii se decuseaza la acest nivel formand decusatie lui Forel,descinde   prin punte si bulb ,patrunde in cordonul lateral de partea opusa

2)Fasc vestibulospinal Held,are originea in nucleul vestibular de la nivelul ariei vestibulare.Uni axoni se decuseaza alti raman pe aceasi parte formand fasc vestibulospinal lateral sau anterior.

3)Fasc reiculospinal –origine la nivelul formatiuni reticulare de la nivelul trunchiului. Uni axoni se decuseaza alti raman pe aceasi parte formand fasc reticulospinal lateral respectiv anterior.

4)Fasc tectospinal Lowenthal.Are originea in tectumul mezencefalic(coliculi cvadrigeminali superiori pentru calea reflexa optica,respectiv coliculi inferiori pentru calea reflexa auditiva).O partese decuseaza formand decusatia lui Meynert , coborand la nivelul cordoanelor laterale medulare.Fibrele nedecusate patrund in cordonul ant medular de aceasi parte cu nucleul .

5)Fasc olivospinal Helweg cu origine in nucleul olivar inferior .Fibrele descind direct in cordonul anterior medular sub forma tractului olivospinal.

Ca si concluzie axonii tracturilor motilitatii voluntare sau involuntare parasesc tractul de origine pentru a patrunde in cornul anterior medular de aceasi parte cu tractul daca fibrele sau incrutisat la nivel bulbar,respectiv in cordonul lateral medular de partea opusa tractului incrutisandu-se la nivel medular via comisura alba .Vor face sinapsa in cornul anterior medular cu motoneuronul periferic al carui axon reprezinta calea finala motorize comuna a lui Sheringhton.



Nervul rahidian-nerv mixt ce contine fibre motorii,sensitive si vegetative.Este format din radacini,trunchi si ramuri.

Radacina posterioara(mai groasa si mai mare decat anterioara)prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal .Aici se gasesc protoneuronul diferitelor sensibilitati.Este situat la nivelul gaurii intervertebrale .Radacinile posterioare patrund in M.S la nivelul santului colateral posterior,este d.p.d.v functional senzitiva

Radacina anterioara este formata axonii motoneuronilor periferici situati in cornul anterior medular.Este d.p.d.v functional motorize.Se indreapta spre gaura de conjugare alaturandu-se rad sensitive.

Trunchiul se afla la nivelul gaurii intervertebrale intre locul de unire a celor 2 radacini si nivelul de diviziune a ramurilor terminale.

Intre nerv si lantul ganglionar simpatic se gaseste ramura comunicanta alba-fibre vegetative preganglionare,iar intre lantul ganglionar si nerv ramura comunicanta cenusie –fibre vegetative postganglionare.

Ramuri terminale-ramurile anterioare se unesc cu rad anterioara a nervilor supra si subjacente formand plexuri(exceptie reg toracica-formeaza n. intercostali):C1-C4-plex cervical;C5-T1-plex brahial;L1-L4-plex lombar;L5-S3-plex sacrat;S4-CC 1-plex coccigian.Inerveaza muschii ventrali ai trunchiului toti muschii membrelor ,senzitiv regiunile corespunzatoare.Ramurile posterioare-se divid intr-un ram medial si unul lateral prin care inerveaza motor si senzitiv tegumentele si muschii trunchiului –fata post.Exceptie C1 are numai ramuri motorii,C2 doar senzitiv-n Arnold.

Actul si arcul reflex.

Arc reflex-MS este si un centru nervos cu functie proprie,unele reflexe se inched la acest nivel.Stimul –influx nervos-fibre sensitive-gangliono spinali-rad post –corn posterior sau anterior—rad anterioare-efector(contractie musculara)=arc reflex.Participa 2 neuroni-motor si senzitiv

Reactia de raspuns la stimul se numeste act reflex.Sunt reflexe noconditionate sau conditionate(Pavlov),proprioceptive sau exteroceptive (fig V) .

Invelisurile maduvei.(meningele spinal)

Este format din 3 foite concentrice numite

1)duramater –foita externa ,groasa,fibroasa,elastica,culoare alb-sidefie,bogat vascularizata;

2)arahnoida-foita mijlocie subtire,avasculara,transparenta.

3)piamater-foita interna subtire ce captuseste intim substanta nervoasa patrunzand in fisura medulara ant ,este bine vascularizata

Arahnoida si piamater formeaza componenta moale a meningelui numita leptomeninge.

Intre dura si canalul medular se delimiteaza spatial epidural ce contine plex venos si tesut grasos cu rol protector .Intre dura sin arahnoaida –spatiul subdural .Intre arahnoida si piamater spatiul subarahnoidian-se gaseste LCR si ligamentele dintate ale MS..Duramater se termina inferior in forma de sac inconjurand filum terminale,inserandu-se la nivelul vertebrei coccigiene 2.

Canalul ependimar.Este situat in interiorul substantei cenusii,fiind captusit cu celule ependimare si contine LCR.Superior se continua cu ventriculul IV iar inferior cu ventriculii Krause si Arantius..Forma sa variaza cu regiunea topografica.

Vascularizatia .

Arteriala.Gasim 2 sisteme arteriale

1)longitudinal-origine in arterele vertebrale(originea lor in a.subclaviculare)

Artera vertebrala tranverseaza canalul arterei vertebrale ,patrunde in canalul rahidian strabatind membrane atlanto-occipitala urmand traiect ascnedent sioblic pe fata anterioara a bulbului,unindu-se cu cea de partea opus ape fata ant a punti formand trunchiul basilar.In portiunea intrarahidiana se desprind o artera spinala anterioara ce se uneste cu cea de partea opusa la nivel C5-C6-formand artera spinala anterioara cu traiect prin fisura mediana anterioara. Artera spinala posterioara care descinde la nivelul santului colateral.

2)tranversal-totalitatea arterelor radiculare ce patrun in canalul rahidian insotind n.spinal.

Ramuri transversale si longitudinale formeaza ramuri circimferentiale din care se desprind ramuri intramedulare.

Venoasa.Este reprezentat de venele longitudinale mediale anterioara si posterioara,2 vene anterolaterale si 2 posterolaterale,un system transversal reprezentat de venele intervertebrale.Intre ele se dezvolta numerose anastomoze.Dreneaza fie in plexul venos vertebral intern si de aici in venele radiculare,fie in trunchiurile venoase de la baza craniulu(sinusul pietros inferior) .



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1388
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site