Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Masajul

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



Masajul

Definitie: este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului prin actiuni manuale sau mecanice in scop fiziologic sau curativo-profilactic.




Profilactic = prevenirea afectiunilor

Curativ = in scop terapeutic

Manevre de masaj

Sunt 5 manevre principale:

1 netezirea

2 framantarea

3 frictiunea

4 baterea sau tapotamentul

5 vibratiile

Manevre secundare:

cernutul

mangaluirea

presiuni

tractiuni

ciupituri

geluire

Originea cuvantului masaj vine din araba: mass = framantare

La inceput s-a practicat empiric fara o explicatie fiziologica, bazandu-se pe experienta practicantilor.

Medicina moderna, bazata pe vaste cunostinte profunde anatomice si fiziologice a tesuturilor, a pielii, a reflexelor superficiale si profunde, a rolului acestora in elaborarea anumitor substante, a dat explicatii stiintifice masajului, devenind o metoda de tratament foarte importanta.

Dotarea cabinetului de masaj:

Incapere spatioasa, luminoasa, bine aerisita si incalzita ( peste 24 grade C, temperatura optima este de 27 grade C ), de preferat cu gresie si faianta din cauza uleiurilor sau a talcului-pentru optima curatare.

Culori deschise ( spre dreapta ROGVAIV-ului ) si dotat cu chiuveta ( apa calda, rece ), prosoape, substante dezinfectante.

Bancheta de masaj la inaltime optima ( pozitie Nord-Sud ) cu spatiul liber pe ambele lungimi ( maseorul danseaza in jurul pacientului ).

Masajul este o ramura a B.F.T-ului.

B.F.T-ul este o ramura a medicinei generale care utilizeaza in terapeutica agentii fizici, izolati sau asociati, naturali sau artificiali.

Datorita complexitatii acestor agenti si modului lor de actiune, s-au diferentiat in cadrul acestei discipline o serie de ramuri speciale.

Electroterapia

Fotohelioterapia

Hidroterapia

Termoterapia

Balneoterapia

Talasoterapia

Climoterapia

Pneumoterapia si inhalatiile

Kinetoterapia cu gimnastica medicala

Mecanoterapia

Masajul

Tratamentul cu agentii fizici naturali este aproape tot atat de veche ca si omenirea.Omul primitiv, condus de instincte a gasit in natura care il inconjoara factorii care sa-I micsoreze suferintele si chiar sa-l vindece.

Astfel si-a dat seama de binefacerile luminii, soarelui, a focului, caldurii si apei. Mai tarziu a facut din aceste forte binefacatoare un cult.

ELECTROTERAPIA: utilizeaza curentul electric in tratamentul diverselor afectiuni.

In mod direct: Aplicarea directa a energiei electrice la suprafata corpului prin intermediul electrozilor si bailor electrice (galvanizari, faradizari si diatermie ).

In mod indirect: Folosirea energiei electrice pentru punerea in functiune a unor aparate in vederea producerii unei alte forme de energie decat cea electrica ( ultrasunete, ultraviolete, infrarosii ).

FOTOTERAPIA: Terapia prin energia radianta luminoasa. Sunt radiatii vizibile percepute de ochiul uman sub forma de lumina si radiatii invizibile ( ultraviolete, inflarosii ).

HELIOTERAPIA: Terapia cu lumina soarelui este strans legata de aeroterapie.

HIDROTERAPIA: Terapia prin aplicarea apei la diferite temperaturi sau stari de agregare in scop profilactic si terapeutic combinate de cele mai multe ori cu alte medii de: temperatura si manipulari mecanice. Hidroterapia actioneaza asupra organismului prin agentii mecanici si efectele termice si chimice ale apei.

TERMOTERAPIA: Se aplica factorul termic asupra corpului intreg sau partial in scop terapeutic. Caldura se foloseste sub diferite forme: baia de aburi si aer cald, baia de lumina, diatermia, razele, unde scurte, baia de soare, baia de nisip, impachetarile cu parafina.

BALNEOLOGIA: Este partea terapiei care studiaza actiunea si modul de folosire a apelor minerale si a namolului.

TALASOTERAPIA: Terapia prin valurile marii

CLIMOTERAPIA: Terapia prin clima. Viata omului este in permanenta sub influenta directa a climei care se face continuu resimtita atat in starea fiziologica cat si patologica.

PNEUMOTERAPIA: Foloseste in terapie aerul comprimat sau rarefiat in inspiratii si expiratii cu actiune asupra aparatului respirator sau in camere pneumatice cu actiune generala asupra intregului organism.

INHALATIILE: Inspirarea in scop therapeutic de gaze, diferite lichide fiind dispersate sau substante medicamentoase solide pulverizate sau volatizate.

MASAJUL: este o procedura terapeutica care se compune dintr-o suita de prelucrari ( manipulari ) mecanice sau manuale, pe suprafata organismului si care se succed intr-o anumita ordine tinand cont de scopul urmarit si de starea bolnavului.

Actiunile fiziologice si efectele masajului

Sunt actiuni locale si generale:

Actiuni locale:

sedative ( calmarea durerii ) pentru dureri nevralgice, musculare si articulare

hiperemianta ( inrosirea si incalzirea pielii )

inlaturarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie in regiunea masata.

Actiuni generale:

stimularea functiilor aparatului circulator si respirator

cresterea metabolismului

efecte favorabile starii generale a bolnavului

imbunatateste somnul

indeparteaza oboseala psihica si fizica

Efectul ( mecanismul ) reflex este foarte important ca actiunea masajului.

REFLEXOTERAPIA: Pielea contine numeroase terminatii nervoase ( exteroreceptori ); in muschi, tendoane si ligamente avem proprioreceptori. Masati, ei transmit stimuli de diferite intensitati care pornesc spre SNC. Superficial, la nivelul pielii, fiecarui organ ii corespunde o anumita zona cutanata zona pe care maseorul trebuie sa o cunoasca foarte bine deoarece influenteaza pe cale reflexa starea functionala a organelor profunde in suferinta.

Efectul mecanic asupra lichidului interstitial

In urma compresiunilor, ciupiturilor, framantarilor si baterilor se produc unele reactii intense in piele care formeaza produse metabolice care trec in circulatia generala. Dupa unii autori aceasta substanta este denumita substanta H cu actiune vasodilatatoare asemanatoare histaminei. Dupa alti autori iau nastere substante asemanatoare colinei ( in timpul masajului ) care stimuleaza peristaltismul.

Contraindicatiile masajului

Pot fi: generale, partiale, definitive sau temporare.

Contraindicatii in:

-Boli acute, infectioase si contagioase:infectii si inflamatii ale pielii (furunculoza,

pirodermite,eczema,psoriasis,boli parazitare)

- infectii si inflamatii ale pielii (furunculoza, pirodermite, eczema, psoriasis, boli parazitare)

- Boli ale vaselor si articulatiilor: ( osteite,periartrite,osteomelita,artrite )

- Boli infectioase acute: ( TBC,TBC-ul ostearticular, pneumonii, pleurezii )

- Boli vasculare : ( arterioscleroza, flebita, tromboflebita, ulcer varicos )

- Boli hemoragice: ( inflamatii acute ale oarganelor abdominale si boli hemoragice )

- In ulcer gastric duodenal, in toate tipurile de cancer.

- In boli psihice cu caracter excitabil si confuzional

- Sarcina

- Ebrietate

Descrierea manevrelor de masaj

NETEZIREA : se face prin alunecari ritmice si usoare aplicate cu diferite

parti ale mainilor, in sensul circulatiei de intoarcere venoase si capilare si a celei de scurgere a limfei in spatiile si vasele limfatice.

Miscarile seamana cu mangaierea si sunt in realitate actiuni de impingere si tragere a mainilor pe suprafete mai mult sau mai putine intinse ale pielii cu o presiune si un ritm variabil, dupa necesitati..

Clasificarea neteziriilor:

d.p.d.v. al tehnicii de executie

d.p.d.v. al modului de lucru al mainilor

d.p.d.v. metodic

d.p.d.v al specificului zonei ( regiunii ):

1) Dupa tehnicile de executie :

- cu degetele: se cuprinde regiunea intre police si celelalte degete, se aplica suprafetelor mici si rotunjite.

- cu fata palmara sau dorsala a mainii pentru suprafetele plane, intinse ( spatele) degetele fiind intinse, lipite sau departate intre ele.

- cu radacina mainilor

- cu marginea cubitala ( taisul mainii )

- cu pumnii inchisi se folosesc cand dorim sa actionam in profunzime

2) Dupa modul de lucru al mainilor avem: manevre simultane. Se aplica cu ambele maini deodata longitudinal, pe zone lungi pe toata suprafata interesata ( regiunea dorsolombara, membre superioare si inferioare ).

Manevre alternative: se fac pe 3 directii cu lungimi variabile:

lungi

medii ( pe regiunea scapulara pe segmentele membrelor.)

scurte, cu sens transversal: acestea foarte scurte si foarte apasate au rol important in tratarea induratiilor, nodozitatilor fibroscleroase si in dezagregarea si imprastierea infiltratiilor din tesuturile profunde.

3) Dupa metode avem::

- netezirea introductiva

- netezirea intre alte manevre

- netezirea finala

a) Netezirea introductiva: ritm si intensitate crescuta. Are caracter stimulent urmarind acomodarea pacientului cu urmatoarele manevre.

b) Netezirea dintre alte manevre se face pentru evitarea trecerii bruste de la o manevra la alta si de a se realiza efectul mecanic al masajului.

c) Netezirea finala se face la incheierea sedintei, in descrestere treptata a ritmului si intensitatii obtinandu- se un effect calmant ( sedative ) asupra pacientului.

Ritmul netezirii trebuie sa depaseasca cu putin viteza de intoarcere a sangelui prin vene.

Dupa specificul regiunii:

In regiunile cu pilozitate crescuta ( hipertricoza ), netezirea se face in pieptene sau perie in scopul evitarii epilarii. Pentru alunecarile superficiale, netezirea se face cu degetele in semiflexie si departate intre ele iar pentru alunecari profunde pe muschi, netezirea se face cu nodozitatile articulare ale degetelor flexate, pumnul fiind inchis. Pentru membre, netezirea se face cu mainile asezate in priza circulara la acelasi nivel sau cu o mana asupra celeilalte in functie de grosimea segmentului.

Netezirea profunda poate fi insotita de vibratii intarind actiunea relaxatoare.

Efectele netezirii:

Cel mai riguros effect al netezirii se rasfrange asupra circulatiei sangelui in capilare, vene supersiciale precum si asupra circulatiei limfatice

. Prin accelerarea circulatiei de intoarcere se usureaza travaliul cardiac, contractiile sistolice devin mai rare si mai ample determinand cresterea fractiei de ejectie ( impingere ) cu aport energetic ( sangvin ) crescut in periferie. Totodata netezirea initiala stabileste colaborarea pacient maseor.

Pacientul impunandu-si o stare de relaxare psihica si fizica, in acest sens maseorul avand un rol important apeland in anumite cazuri ( copii speriati ) la un comportament psihologic adecvat.

Prin netezire se amelioreaza proprietatile fizico-mecanice ale pielii elasticitatea, contractibilitatea si secundar, tensiunea cutanata si rezistenta la presiune.

Netezirea mecanica:

- activeaza secretia de sebum prin contractia muschiului erector realizandu-se stimularea functiilor antimicrobiana si antiparazitara a tegumentului.

Netezirea pe calea reflexa excita receptorii senzitivo-senzoriali, reprezentati de extero-proprio-interceptori.

Manevrele lungi, executata cu ritm si intensitate scazuta au actiune calmanta si relaxanta asupra SNC si decontractanta la nivelul musculaturii striate.

Manevra de netezire scurta, viguroasa are effecte inverse acestora.

Excitarea pielii prin netezire determina vasodilatatia cu aparitia de hiperemie cutanata.

2. FRAMANTAREA ( PETRISAJUL ): este socotit procedeul cel mai adecvat  pentru masajul tesuturilor profunde si ale muschilor. Se executa prin prinderea muschilor si altor tesuturi profunde, ridicarea lor si stoarcerea prin comprimare intre degete sau intre degete si palma sau prin presiune pe plan profund.

In functie de regiune framantatul se excertita:

- in cuta pe regiuni intinse si plate ( spate si membre ) cu priza in functie de stratul protector, de grosimea stratului de masat

- intre police si index

- inre degete si radacina mainii

- intre varfurile degetelor

Miscarile se executa prin deplasarea mainilor din aproape in aproape in sens longitudinal sau transversal.

Framantarea se mai aplica si circular ( la member ), contratimp serpuit, contratimp inel si bratara.

Framantarea se poate aplica in cazul unor mase voluminoase si cu pumnii ( cubital sau palmar ) regiunea fesiera si coapse.

Efectele framantarii:

Pe cale mecanica se favorizeaza circulatia profunda si eliminarea produsilor toxici de metabolism ( si a catabolizilor anaerobi ).

Se mentine troficitatea musculara normala.

Se dezvolta elasticitatea musculara, prevenind aparitia rupturilor musculare in cazul contractiilor bruste.

Sunt stimulate excitabilitatea

- contractibilitatea muschilor

- conductibilitatea

Astfel se explica recuperarea prin procedeul de framantat a starilor de atonie, atrofie si insuficienta musculara, produse ca urmare a imobilizarii prelungite dupa diferite traumatisme sau datorita unor afectiuni specifice musculare.

FRICTIUNEA: este manevra fundamentala de masaj si consta in apasarea

si deplasarea tegumentelor si tesuturilor subcutanate pe planurile profunde, in limita elasticitatii lor.

Din punc de vedere tehnic manevra se poate executa astfel:

- cu fata palmara a degetelor mainii ( in regiuni mici cu indexul peste care apasam cu mijlociul ); cu indexul si mediusul pe langa coloana si coasta; index, medius, inelar pe suprafetele mai mari.

Cand se aplica pe zone foarte restranse, se face cu varful policelui sau varful celor 3 degete. Ex: spatiile interosoase, pe fata dorsala a mainilor si picioarelor.

- cu marginea cubitala a mainii

- cu radacina mainii

- cu fata dorsala a pumnului strans

- cu nodozitatile pumnului

- eminenta tenara ( zona palmara din prelungirea policelui ) sau cu eminenta hipotenara ( in prelungirea auricularului ) pe zone cu sensibilitate mare.

In functie de forta imprimata manevrei unghiul este mai mare sau mai mic. Cu cat unghiul este mai mare, forta de penetratie este mai mare.

Sensul frictiunii este liniar sau circular. In sens liniar, frictiunile se fac pe zone sarace in tesuturi moi si mai putine suple: articulatii, regiuni cu tendoane ( treimea inferioara a antebratelor si gambelor. Intensitatea manevrelor trebuie adaptata sesnibilitatii pielii si a tesuturilor pentru evitarea durerii.

Aceasta manevra este pentru tesuturile moi subcutanate si muschilor de suprafata

( muschiul pielor al fetei ).

Frictiunile cresc mobilizarea tesutului gras din hipoderm prin stimularea factorilor care ard grasimile rezultand scaderea stratului de grasime.

Alaturi de netezire, frictiunea mentine supletea + elasticitatea pielii prin prevenirea depuneri sarurilor de Ca in fibrele elastice ( la batrani, ele produc stimularea regenerarii si cicatrizarea tagumentului prin imbunatatirea conditiilor trofice locale.

Frictiunea mareste permeabilitatea locala pentru diverse medicamente ( aplicatii locale- unguiente ). Acest procedeu este util in inlaturarea procesului de cicatrizare, traumatisme, hematoame organizate sau inflamatii locale rezultand elasticitatea tesuturilor, dar Atentie!, frictiunea este contraindicate in procesele inflamatorii acute si in hemoragii ( mareste sangerarea, intensifica inflamatiile ).

Prin mecanisme reflexe frictiunea duce la eliberarea unor substante specifice: histamine, acetil-colina, bradikinina, considerate mediatori chimici care favorizeaza circulatia locala, rezultand resorbtia edemelor ce apar dupa traumatisme.

Frictiunea are si efecte locale de tip anestezic prin scaderea sensibilitatii dureroase a terminatiilor nervoase ( receptorii pielii ) mai ales executata intr-un ritm lent si prelungit.

Efectele asupra circulatiei nervoase si limfatice: prevenirea stazei sangvine si limfatice. Are effect de relaxare pentru muschii contractati si obositi.

Tehnica

Miscarile liniare se executa prin scurte deplasari la 3-4 miscari sus-jos, dreapta-stanga, pe o lungime de maxim 1cm in interval de o secunda. Asemeni frictiuni circulare se efectueaza 3-4 miscari drapta-stanga pe 1cm intr-o secunda.

4. BATEREA SAU TAPOTAMENTUL: reprezinta o manevra fundamentala de masaj care consta in aplicarea pe piele a unor serii de lovituri scurte si ritmice la distanta mica una de alta intr-un ritm foarte viu.

Pe portiunea cu tesuturi moi mai dezvoltate intensitatea loviturilor este mai crescuta. Loviturile trebuie efectuate cu o mare flexibilitate si mobilitate din articulatia pumnului. Este un element esential in executia procedeului ca mainile sa nu cada cu rigiditatea unor maini crispate din articulatiile radio-cubito-carpiene. Intensitatea manevrei se va adapta si sensibilitatii tesuturilor tratate. Mainile terapeutului trebuie sa fie mobile si suple. Actiunea specifica a manevrelor de batere este excitanta-stimulanta,motiv pentru care se executa dupa ce corpul a fost pregatit de manevrele precedente.

Efectele benefice: reduce sensibilitatea nervilor periferici. Efectele sunt predominant excitante, prin actiunea asupra receptorilor pielii si a tesuturilor subcutanate conjunctive si prin activarea circulatiei care provoaca inrosirea pielii si cresterea temperaturii locale.

Tapotamentul provoaca o crestere a excitabilitatii neuromotorii, prin stimularea receptorilor nervosi de la nivelul muschilor si tendoanelor, ceea ce, duce la cresterea tonusului muscular.

Fiind un procedeu forte, stimuleaza factorii care descompun si mobilizeaza grasimile din tesuturile subcutanate ( enzimele ) contribuind astfel la micsorarea volumului stratului adipos subcutanat.

Toate aceste efecte sunt benefice in combaterea hipotoniilor ( scaderea tonusului ) si hipotrofiilor ( scaderea volumului ) musculare cauzate de inactivitate sau de imobilizari in aparate gipsate.

Formele de tapotament:

a)     cu mainile in caus ( ventuza )

b)    cu partea cubitala ( tocatul ) se foloseste marginea cubitala a mainilor, se loveste cu degetele departate putin, care dupa lovire se lovesc unul de altul rezultand o vibratie placuta asupra tesuturilor. Pentru o lovire putin mai dura, aceasta se va face si cu partea cubitala a palmei.

c)     Cu pumnul incomplet inchis, lovitura se executa cu partea cubitala ( marginea externa ) astfel incat sa se asigure elasticitatea loviturii si sa se evite aparitia senzariei dureroase. Tapotamentul cu pumnul se aplica pe zone cu musculatura bine dezvoltata si mai putin sensibila.

d)    cu fata palmara a mainilor cu degetele intinse procedeu numit plescait, miscarile mainilor si antebratelor se fac din articulatiile pumnilor si coatelor, lasand palmele sa cada liber pe regiunea masata.

e)     Cu dosul mainilor, degetele fiind usor flexate iar loviturile se aplica cu primele falangele distale

f)      Cu varful degetelor percutatul: degetele sunt usor flectate si departate.

5. VIBRATIILE: reprezinta o manevra fundamentala de masaj care consta in executarea unor miscari oscilatorii, a unor trepidatii fine, mai mult sau mai putin ritmice, a unor presiuni intermitente executate mai mult sau mai putin, producand astfel o deplasare mica a tegumentelor si a tesuturilor subcutanate.

Miscarile vibratorii executate se aseamana cu un tremurat dirijat constient ce antreneaza muschii mainii, antebratului si bratului, implicit articulatiile pumnilor, coatelor si umerilor; acest tremurat se aplica pe piele prin intermediul degetului mare, doua degete, a palmei sau a celor doua maini. Vibratiile manuale nu pot fi perfect ritmice, nu pot produce miscari oscilatorii si presiuni uniforme, nu pot fi aplicate un timp indelungat, deoarece sunt dificil de executat si obosesc rapid mainile maseorului.

Deoarece mainile maseorului sunt calde, moi si se muleaza bine pe suprafata masata, manevra este agreata mai mult decat vibratiile provocate de aparatele mecanice.

Vibratiile superficiale, fine, prelungite au effect calmant, reduc sensibilitatea pielii si a tesuturilor subcutanate, produc o senzatie placuta de incalzire si relaxare musculara.

Vibratiile profunde produc o activare a circulatiei sangelui cu efecte decongestive.

Cele mai bune efecte se obtin pe traectul nervilor periferici, pe insertiile tendo-musculare, periosticular. Ele actioneaza mecanic local dar mai ales reflex cu efect calmant local, regional si general. Este manevra cu efectul cel mai profound.

MANEVRELE SECUNDARE

Manevrele secundare de masaj completeaza actiunea manevrelor fundamentale intercalandu-se printer acestea, unele deriva din cele principale iar altele au caractere tehnice proprii, imbogatind procedeele de baza ale masajului.

Cele mai importante manevre secundare sunt:

geluirea

rulatul (sau mangaluirea ) si cernutul

presiunile

tractiunile si tensiunile

scuturaturile

ciupiturile si pensarile

GELUIREA: este o manevra secundara de masaj, o manevra intermediara intre framantare si frictiune care se executa cu 2-3 degete, apropiate sau departate in functie de regiunea masata. Se mai poate executa si cu partea cubitala a pumnului sau cu radacina mainii.

Se aplica de o parte si de alta a coloanei, intercostals, intramuscular, intraarticular si periosticular, pe zone intertendinoase.

Se executa prin miscari de pasire si tragere din ultima articulatie a falangelor.

CERNUTUL SI RULATUL: sunt manevre secundare de masaj ce se aplica pe anumite segmente ale corpului in special pe membrele superioare si inferioare dupa manevre mai puternice framantarea sau batere in cazul unui masaj sedative, chiar dupa netezire sau frictiune.



Au o actiune de relaxare musculara, crestere a supletei tisulare, activare trafovasculare locala.

Cernutul se executa cu ambele maini asezate pe partile laterale segmentelor membrelor cu degetele indoite, imprimandu-se partilor moi miscari de lateralitate asemanatoare cu miscarile pe care le fac gospodinele cand cern faina prin sita.

Ritmul manevrei este vioi, mainile se vor deplasa din aproape in aproape in lungul segmentului masat in sensul circulatiei venoase.

Rulatul se executa cu ambele maini, cu degetele intinse si cu palmele, apasand pe tesuturi mai tare decat la cernut, realizandu-se o rulare in ambele sensuri a tesuturilor moi, de jur-imprejurul regiunii masate.

Rulatul are actiuni similare cu cernutul.

Cele doua manevre se pot combina. Deoarece sunt usor de efectuat se pot folosi in automasajul membrelor inferioare.

PRESIUNILE: este o manevra secundara de masaj cunoscuta de foarte mult timp si cu anumite caracteristici, folosite in anumite situatii in cadrul masajului general sau ca procedura independenta.

De obicei este indicata si aplicata la personae robuste, tineri sau adulti sanatosi, fiind interzisa la copii si batrani deoarece exista riscul producerii unor accidente osoase ( fisuri, fracturi ), dat fiind fragilitatea scheletului osos la aceste varste.

Presiunile se pot efectua si pe anumite zone de periost cu o intensitate medie, cu efecte benefice asupra circulatiei sangelui din zona masata ( dupa o prima faza de ischemie, aport redus de sange, urmeaza faza de hiperemie, aport crescut de sange ), precum si unele efecte asupra terminatilor nervoase urmate de scaderea sensibilitatii.

Acesta este un procedeu cu o tehnica deosebita si mai pretentioasa, necesitand experienta si indicatie selectiva din partea medicului specialist.

O anumita tehnica de presiune se poate folosi si in afectiunile dureroase ale unor nervi periferici ( de la radacina, descendent pe traiect ), dar in aceste situatii, se prefera mai des masajul segmentar-reflexogen.

Deasemeni in durerile de cap se poate folosi cu efecte considerabile.

Tehnica masajului regiunii cervicale

Delimitarea anatomica:

superior linia imaginara care uneste apofizele mastoide trecand prin gaura occipitala.

inferior linia imaginara care trece prin vertebra C7, spina omoplatului si a acromion.

lateral santul posterior al muschiului sternocleidomastoidian.

Descrierea anatomica:

- coloana cervicala cu cele 7 vertebre ( C7 este cea mai pronuntata vertebra ).

Musculatura cuprinde:

- muschii trapezi care se insera in zona cervicala pe occipital, pe vertebrele cervicale si acromion.

- muschii supra si subspinosi

- muschii drept si oblici ai capului

- muschii proprii coloanei ( intervertebrali si paravertebrali )

Tehnica masajului

Pozitia pacientului: sezand pe un scaun cu inaltimea reglabila cu mainile sprijinite pe coapse, cu coatele atarnand pentru optima relaxare a musculaturii; capul usor flectat, trunchiul se inveleste cu un cearceaf sau prosop mare.

Maseorul va sta la spatele sau lateral de pacient.

Netezirea cu doua maini, palmele intinse, policele in dreptul gaurii occipitale, coborand pe paravertebrali, trapez, supra si infraspinosi inconjurand muschii deltoizi.

- cu o mana pe directia de mai sus ( cu mana dreapta pe partea stanga si invers ) si mana cealalta tine contrapriza pe vertex.

- cu doua maini de o parte si alta a coloanei pe paravertebrali, coborand pana la baza omoplatului

- cu doua degete ( 2 si 3 ) de o parte si alta a coloanei de la C1 la T1 ( cu contrapriza pe vertex )

- pieptene, rotind pumnii de la varf spre radacina degetelor pe paravertebrali si trapez.

Framantarea se executa cu o mana, cu doua si contratimp pe urmatoarele directii:

paravertebrali, trapez ( partea superioara ) pana la acromion

paravertebrali, supra si infraspinosi

paravertebrali, romboizi, partea superioara a maselui dorsal pana la axial.

Geluirea: - cu doua degete pe coloana de o parte si de alta de la gaura occipitala pana la T1.

- cu degetele apropiate coborand pe paravertebral continuand cu degetele 2-3, de o parte si de alta a spinei omoplatului pana la acromion.

- paravertebrali, partea superioara a trapezului pana la acromion.

Frictiunea: se executa pe urmatoarele directii:

- cu deget peste deget ( 2-3 ) sau cu doua degete: apofiza mastoida, linia articulara nucala, gaura occipitala, de o parte si de alta a C.V. pana la T1 ( sub forma de cruce)

- apofiza mastoida, sansul posterior al muschiului sternocleidomastoidian mai usor, partea superioara a trapezului pana la acromion

- in jurul omoplatului

Tapotamentul: se pot face toate formele tinand cont de caracteristicile fizice si patologia pacientului.

Vibratia: se executa pe toata suprafata regiunii cervicale de sus in jos cu palmele intinse, cu varfurile degetelor.

Mobilizarea coloanei ( kinetoterapia )

Miscarile sunt: pasive, active, active cu rezistenta

- flexie, extensie, flexie laterala, rotire ( stanga, dreapta ), circumductie, elongatie ).

Indicatii:

reumatism degenerativ ( spondiloza )

nevralgii ( dupa starea acuta )

nevralgia de arnold, nevralgia cervico-bronhiala

cefalee, migrene

pareze, paralizii

nevroze, neuroastenii

torticolis

spondilita anchilozanta

recuperarea sechelelor posttraumatice

periartrite scapulohumerale

artroza umarului

Masajul pe regiuni

Metodele de aplicare ale masajului pe regiuni sunt caracteristice fiecarei regiuni in parte datorita structurii anatomice specifice patologiei si scopului urmarit.

Masajul toracelui posterior ( spatele )

Delimitarea si descrierea anatomica

In partea superioara regiunea dorsala se delimiteaza de regiunea cefei prin linia imaginara care trece prin C7, spina omoplatului acromion. Inferior se delimiteaza de regiunea lombara prin linia imaginara care trece prin T12 si linia inferioara a coastelor. In partile laterale se delimiteaza prin linia subaxilara ( dreapta si stanga ).

Anatomic avem 12 vertebre, numerotate de la T1 pana la T12 sau D1-D12 care se articuleaza cu 12 perechi de coaste. In partea superioara, pe dreapta si stanga, avem omoplatii, a caror parti moi vor fi masate mai mult sau mai putin partial, nu numai in masajul toracelui posterior, ci si in masajul cefei si al umarului.

Muscular, regiunea dorsala este bine dezvoltata si reprezentata in mai multe planuri.

Pozitia bolnavului: este culcat cu fata in jos ( decubit ventral ), cu manile relaxate pe langa corp, cu coatele putin mai departate de corp. Capul bolnavului este rasucit spre dreapta/stanga ( in pozitia cea mai comoda ). Daca dispunem de bancheta speciala cu gaura pt cap, pozitia va fi cu capul in fata, regland inaltimea corespunzatoare. Pentru a relaxa si mai mult coloana, putem folosi la nevoie o perna sub bazin si abdomen. Aceasta regiune este intinsa, plana si aproape neteda daca exceptam relieful C.V. si omoplatilor. Este zona pe care se aplica toate manevrele principale si partial secundare. Din acest motiv manevrele principale de masaj si partial cele secundare au fost invatate pe aceasta regiune.

Netezirea: se face: - cu palmele intinse, paralele, etc

- cu palmele intinse, paralele, mergand pe partile laterale

- cu 2 degete pe langa coloana

- cu 2-3 degete ( intercostal )

- cu palmele una dupa alta

- pieptene

Framantarea: - cu o mana

- cu 2 maini

- contratimp

Se executa pe 2-3 culoare, se incepe intotdeauna pe partea opusa, de langa C.V spre lateral.

La o musculature prea bine dezvoltata vom face si pensari

Geluirea: - cu 2 degete de o parte si de alta a C.V

- cu 3 degete pe muschii paravertebrali

- cu 2, 3 degete intercostal

- cu 1, 2 degete pe marginea mediana a omoplatului pana la nivelul fosei supraspinoasa, apoi de la fosa supraspinoasa la umar.

Frictiunea: se face exact pe zonele pregatite de geluire + zonele:

- insistam cu frictiunea in partea mediana superioara a fosei subspinoase a omoplatu-

lui, aceasta zona ( punct ) va descongestiona musculature cefei si umarului.

- ducand mana pacientului la spate vom face frictiunea sub scapula, patrunzand cu degetele pe sub marginea mediana a omoplatului.

- frictionand pe suprafata D-ului format intre orizontala ce trece prin C7 si lateralele mediane ale omoplatului, relaxam nu numai musculature ci si starea psihica a pacientului.

Tapotamentul: - cu palmele caus ( pulmonar )

- cu partea cubitala

- cu pumnul

Evitam rinichii, C.V, omoplatul.

La o musculatura flasca, executam ciupituri

Vibratia: se executa cu toata palma + 2 degete pe langa C.V

Presiunile: se fac pe tot toracele, posterior, se apasa in timpul expiratiei; se poate chiar dirija expiratia pacientului.

Inainte de netezirea de incheiere, putem face o netezire forte cu partea cubitala ( degetele intinse ) de o parte si de alta a C.V, alternativ ( cu o mana mergand in sus, cu alta in jos, in acelasi timp ) pe C.V dorsala.

Aceste manevre ale masajului toracelui posterior se folosesc preponderant tinand cont de afectiunile sau de starea bolnavului, depinzand si de calitatile si simtul terapeutului.

Cateva afectiuni in care se indica masajul regiunii spatelui:

boli reumatismale degenerative ( spondiloze )

deviatii ale C.V

discopatii si hernii de disc

Masajul toracelui anterior

Scheletul: este alcatuit din: stern, coaste, clavicule

Muschii: pectorali, subclaviculari, intercostali

La baza toracelui este muschiul diaphragm care delimiteaza cutia toracica de abdomen.

Muschiul diafragm este cel mai important muschi inspirator. La masajul toracelui anterior pacientul sta in decubit dorsal. Terapeutul sta in dreapta pacientului.

Manevrele asemanatoare cu cele ale toracelui posterior; zonele de lucru sunt mult mai restranse.

Se vor evita sanii la femei, mameloanele la barbati.

Netezirea: de la apofiza xifoid, se urca cu degetele foarte apropiate in partea superioara a sanilor, vom devia degetele subclavicular, imbracand usor umeri.

Nu vom masa gatul ( in partea superioara a claviculelor ). De asemen, putem face netezirea ( la femei ) pe sub sani intercostals. La netezirea pe stern partea cubitala a palmelor va fi ridicata, pentru a nu traumatiza sanii ( la femei ), la barbati se evit mameloanele.

Selectiv, facem cu doua degete netezirea intercostala ( deasupra si dedesubtul sanilor )

Framantarea: pe pectorali: pe zone reduse la femei, mai mari la barbati.

Geluirea: cu 2-3 degete lipite pe toata lungimea sternului; cu 2-3 degete departate subclavicular si intercostali pe partea superioara si intercostal pe partea inferioara a toracelui.

Frictiunea: pe aceleasi trasee ca si geluirea. In partea superioara ( stern si intercostal ) avem puncte reflexe cardiorespiratorii pentru ( stimularea ) reformarea functiilor respiratorii

Tapotamentul: cu palma caus pe partea superioara a sternului in pneumonii ( cu o singura mana ). La barbati se poate face pe o suprafata mai mare, chiar si cu pumnul evitand mamelonul.

Vibratia: pe aceleasi zone ca la frictiune, combinandu-le.

Masajul partii anterioare a gatului

Este indicat destul de rar, de teama de a nu face rau pacientului, fiind o zona foarte sensibi-

la. Pozitia pacientului este sezand rezemat, cu capul in extensie, cu barbia ridicata. Maseorul sta in dreapta celui masat ( sau in spate ).

Netezirea: cu o mana, cu 2 pe lateral a gatului, se face prin alunecare usoara, de sus in jos, de la barbie spre stern si clavicule; cu marginea cubitala, cu ridicarea palmelor si se termina cu varful degetelor.

Framantarea: pe sternocleidomastoid, de o parte si de alta si pe marginea trapezului.

Frictiunea: se face cu precautie, evitand glanda tiroida.

Vibratia: are un rol principal, se combina cu neteziri.

Netezirea de incheiere se face lung, lent, linistitor.

Scopul masajului este descongestionarea si relaxarea musculaturii, activarea circulatiei.

Masajul partii paroase a capului

Trebuie sa tinem cont de particularitatile anatomice ale acestei regiuni, de influentele pe care dorim sa le exercitam asupra organelor cuprinse in craniu.

Scalpul este una din zonele reflexe ale organismului, ca si talpile, palmele etc.

Pielea partii paroase a capului este groasa si bine intinsa. Intre piele si oasele craniului exista un strat foarte subtire de tesuturi fibroelastice si musculare. Aceste tesuturi sunt bogate vascularizate, muschii sunt foarte subtiri si se insera pe piele si pe oasele craniului. Nervii sunt ramificatii ale nervilor cranieni si cervicali.

Masajul se executa pe toata intinderea sau partial ( crestet, parti laterale, posterior + masajul fruntii ).

Pozitia pacientului asezat pe un scaun si fixandu-se pe mainile proprii. Maseorul sta in picioare sau pe un scaun inalt. Masajul se executa cu una sau ambele maini.

Pentru masajul fruntii pozitia maseorului este in spatele pacientului, care va sprijini capul de pieptul celui care-l maseaza.

Masajul capului consta in:

neteziri

geluire

frictiuni

loviri usoare si ritmice

vibratii

Netezirea: se face antero- posterior trecand de crestetul capului, pana la gaura occipitala. Lateral, dreapta-stanga si invers, depasind linia mediana a capului. Degetele sunt usor departa-

te si lasate sa alunece prin par. Incercam sa nu ne scape nici un centimetru din suprafata.

Miscarile sunt lente, pacientul trebuie sa se simta linistit si relaxat.

Geluirea si Frictiunea: se face cu o mana ( cealalta tine contrapriza pe partea opusa ) sau cu 2 maini, simultan pe o parte si pe alta.

Toate aceste manevre se executa tinand cont de gradul de elasticitate proprie a tesuturilor intr-un ritm lent, din aproape in aproape, pe toata suprafata regiunii paroase.

Frictiunea: se poate combina cu vibratia.

Baterea: se face cu varful degetelor

Vibratiile: insotesc netezirile si frictiunile sau se aplica singure, pe portiuni mici.

Inainte de netezirea finala se fac tractiuni de par pe toata suprafata. Efectele pot fi calmante, linistitor sau stimulant si inviorator.

Indicatiile: in cazul unor dureri cu caracter nevralgic sau dureros in stari congestive si reumatice. In final se pot face presiuni asupra cutiei craniene care se fac cu mainile in opozitie, lateral,anteroposterior si in diagonala. Presiunile se fac cu radacina mainii si palmele.

Masajul umarului Centura scapulara

Centura scapulara asambleaza oasele prin care membrele superioare se leaga de trunchi.

Oasele: - scapula ( omoplatul )

- clavicula

- sternul

Articulatiile centurii scapulare sunt 5: 3 adevarate si 2 false

Cele adevarate:

articulatia acromioclaviculara

articulatia sternoclaviculara

articulatia scapulohumerala = este intarita de 2 ligamente: coracohumeral si coracoacromial.

Muschii: care mobilizeaza centura scapulara se impart in:

vertebrohumerali ( unesc membrele superioare cu coloana vertebrala )

muschii toracohumerali ( unesc toracele de membrele superioare )

muschii umarului

Muschii toracovertebrali

trapez

rhomboid mare si mic

marele dorsal

muschiul ridicator al scapulei

Muschii toracohumerali

pectoralul mare si mic

marele dintat

muschiul subclavicular

Muschii umarului

deltoid

supra ( infra ) spinos

rotund mic si mare

subscapula

Tehnica masajul umarului

Pozitia bolnavului pe scaun sau pe marginea canapelei, mana in sold, cu umarul spre masseur.

Netezirea:

1) cele doua maini cu varful degetelor ( policele ) la B-ul deltoidian, alunecari in sus pana la acromion, o mana coboara in fata, imbracand pectoralul si cealalta coboara, imbracand omo-

platul. Se poate executa si invers.

Netezirea pe supraspinos cu doua degete de la acromion spre coloana vertebrala

Se aseaza mana peste mana cu partea cubitala la varful V-ului deltoidian, alunecam in sus pana la acromion, aploi o mana aluneca coborand in fata, ( cuprinde pectoralii ), iar cealalta pe omoplat si inapoi, pana la pozitia ei initiala.

4) Netezirea in articulatie: a) rasucim mana pacientului la spate cu o mana o tinem cat mai sus si cu partea cubitala a celeilalte netezim de sus in jos, patrunzand cat mai profound in articulatie, netezim partea anterioara a acesteia.

b) ducem mana pacientului pe umarul celalalt, impingand si cotul spre acesta, si cu mana cealalta, cu partea cubitala facem o netezire profunda de la acromion la axila.

c) punem mana pacientului in sold cu ambele maini cu partea cubitala de-o parte si de alta, netezim de la acromion pana la axila.

5) Netezirea pieptene de la V-ul deltoidian spre umar

6) Netezirea de la stern, subclavicular, pana la umar

Framantatul:

- posterior pe 2-3 linii, pe omoplat, de jos in sus, de la margine la coloana vertebrala

pe supraspinos, orizontal, pana la acromion

anterior masam pectoralii, pe 2-3 linii

framantarea deltoidului, de jos in sus, pe 2-3 linii

Framantatul: cu o mana, cu doua maini + contratimp, intercalandu-se cu neteziri.

Geluirea:

subclavicular: la barbati si intercostals

pe omoplat

in jurul omoplatului si a spinei

pe marginea deltoidului ( pe V-ul deltoidian ) si fasciculele acestuia

Frictiunea:

periarticular, pe toate directiile unde se executa si geluirea

In articulatie, anterior si posterior, in pozitiile descrise in netezirea articulatiei

In axila se aseaza cele 4 degete de la ambele maini pe umar, iar policele in axila si lucram usor cu frictiune in axila.

Tapotamentul:

- se face cu toate formele pe cele 3 regiuni: pe muschi, transversal pe fibrele musculare

Vibratia:

- se face pe cele 3 regiuni spre acromion

Kinetoterapia ( miscarile umarului )

- Flexia: anteductie, antepulsie. Se face 180

- Extensia: retroductie, retropulsie, activ 50-60, pasiv 90

- Abductie: 180 ( lipirea bratului de ureche )

- Rotatie: 90-95 si rotatie laterala ( externa ) 80-90

- Circumductie

Adductie = revenirea din abductie

Se mai face elongatie si scuturaturi

Miscarile se fac:

activ

pasiv

cu rezistenta ( abductie, adductie, antepulsie, retropulsie )

La miscarile pasive de antepulsie si retropulsie, priza este pe acromion si contrapriza pe cot.

La abductie si adductie, priza pe umar si contrapriza pe articulatia cotului ( se poate face priza cu mana pacientului ).

Masajul bratului

Bratul este alcatuit din osul humerus si urmatorii muschi:

Anterior: - coracobrahial = anteflexia + adductia impreuna cu fascicolul clavicular al muschiului deltoid si muschiului deltoidul mare

- bicepsul brahial = flexie in articulatia cotului si supinatie a antebratului

- brahialul anterior = flexia in articulatia cotului

Posterior: - tricepsul brahial are 3 capete de origine: capul lung, lateral si medial. Se unesc aceste capete si formeaza un tendon puternic. Este cel mai important extensor al articulatiei cotului.

Tehnica masajului la brat

Pozitii: - bolnavul sta in sezut pe un scaun rotativ, maseurul in lateralul acestuia.

Netezirea:

cu o mana, cu policele alunecand in santul bicipital si celelalte degete pe triceps, tinand contrapriza pe cealalta mana pe antebrat.

cu mana cealalta, in acelasi fel pe marginea anterioara bicipitala; contrapriza pe zona cot antebrat

netezirea sub forma de bratara cu ambele maini



Framantarea: se face pe aceleasi directii, cu o mana, cu doua si contratimp; se combina cu netezirile intermediare.

Geluirea: se face pe toata suprafata musculara si pe santurile intramusculare cu scopul indepartarii stazelor si nodulilor interstitiali.

Mangaluirea: se imbratiseaza bratul intre cele doua palme intinse, asezate paralel, fata in fata, se fac rulari, fiecare mana descriind o miscare in sens invers celeilalte. Dupa alte neteziri se trece la:

Frictiune: se executa pe santul bicipital extern, intern, si pe V-ul deltoidian, deget peste deget, sau doua degete apropiate.

Tapotamentul: se executa cu o mana, cealalta tine antebratul pentru contrapriza, caus, cu partea cubitala si cu pumnul ( daca este cazul ).

Vibratia: se executa pe toata suprafata bratului, tinand palma intinsa. Se incheie cu neteziri de 5-6 ori.

Toate manevrele se executa in sus de la cot pana la umar.

Antebratul

Alcatuit din:

- radius si cubitus

Muschi: sunt doua grupe antagoniste.

Flexori: concentrate in jurul cubitusului sunt si pronatori.

Extensori: in jurul radiusuluiu, sunt si supinatori.

1) Flexorii:

- M. rotund pronator ( indoaie cotul, actioneaza la pronatia antebratului )

- M. flexor radial al carpului ( flexor al articulatiei radiocarpiene si abductor radial al carpului ).

- M. palmarul lung

- M. flexor ulnar al carpului

- M. flexor superficial al degetelor 2-5

- M. flexor lung al policelui

- M. flexor profund al degetelor 2-5

- M patratul pronator

2) Extensorii:

- M. brahoradial

- M. extensor radial lung al carpului

- M extensor radial scurt al carpului

- M extensor comun al degetelor 2-5

- M. extensor al degetului mic

- M. extensor ulnar al carpului

- M. supinator profund

- M. lung abductor al policelui

- M. extensor lung al policelui

- M extensor scrut al policelui

- M extensor al indexului

Tehnica masajului antebratului

Pozitia: - sezand pe un scaun, la fel si maseurul, cotul se sprijina pe o perna

- pacientul culcat in decubit dorsal, cu membrul superior pe langa corp asezat pe canapea, antebratul in flexie. Cu o mana se fac manevrele, cu una sustinem pozitia antebratu-

lui, avand contrapriza pe mana propriu-zisa.

Netezirea:

cu o mana pe partea radiala, cuprindem antebratul intre police si celelalte degete, de la articulatia radiocarpiana spre cot.

Schimbam mainile si executam netezirea partii cubitale la fel

Netezirea bratara, cu ambele maini

Framantarea: pe aceleasi directii cu o mana, cu doua si contratimp

Geluirea: se executa pe toata suprafata musculaturii, in special pe santurile intramusculare si pe tendoane.

Frictiunea: se executa incepand cu articulatia radiocarpiana si pe santurile intramusculare si tendoane.

Tapotamentul: daca permite musculatura, cu partea cubitala

Vibratia: se face pe toata suprafata.

Mana

Este extremitatea membrelor superioare si prezinta: o fata palmara si o fata dorsala.

Scheletul: din 27 de oase, in 3 grupe

Articulatia mainii: radiocarpiana, intercarpiana, metacarpo-falangiana, interfalangiana.

Muschii maini se impart in:

fata palmara

tenari

hipotenari

bureletul digitopalmar

fata dorsala

m. interososi

m. lombricali

M. tenari sunt 3:

- m. scurt abductor al policelui

- m. opozant al policelui

- m. flexor scurt si adductor al policelui

M. hipotenari

- m. palmar scurt

- m. flexor scurt

- m. abductor

- m. opozant al degetului mic

Nervii

- medial

- cubital

- radial

- axilar

Tehnica masajului mainii

- Pacientul in sezut, antebratul pe o perna, maseurul langa pacient, in sezut.

- Pacientul pe canapea, culcat, membrele superioare pe langa corp, sprijinit pana la 1/3 distala a antebratelor.

Mana pacientului in palma maseurului

Masajul dorsal

Netezirea: - cu palma intinsa pe toata partea dorsala a mainii

- cu ambele police,de la articulatia metacarpofalanginana la articulatia radiocarpina.

Geluirea: - cu doua degete in spatiile intermetacarpiene

Frictiunea: - cu doua degete / deget, pe aceleasi directii ca geluirea

Se poate combina cu vibratiile. Nu se face tapotament.

Se intoarce mana in supinatie si se executa masajul palmar.

Netezirea: - pieptene, de la baza degetelor spre articulatia pumnului

Framantarea: - intre police si index, framantam tenarii, hipotenarii si bureletul digitopalmar.

Geluirea: - cu 2-3 degete apropiate pe toata suprafata palmei

Frictiunea: - se face deget peste deget pe partea interfalangiana. Se insista la aponevroza palmara. Se combina cu vibratia.

Tapotamentul: - se face cu o mana, cu partea cubitala si cu pumnul

Masajul degetelor

Mana se tine in supinatie. Cu o mana tinem contrapriza, iar cu policele si indexul maini celeilalte se face netezirea de la falanga distala la articulatia metacarpofalangiana.

Framantarea: - se face in aceeasi pozitie cu policele si indexului, se maseaza partile laterale.

Geluirea: - se face pe toata suprafata degeteloir

Frictiunea: - pe toata suprafata degetelor si de jur imprejurul articulatiei interfalangiene.

Se poate executa si mangaluirea.

Kinetoterapia

Flexie si extensie cu fiecare falanga, in parte, cu toate falangele unui deget, cu fiecare falanga de la toate degetele, cu toate falangele de la toate degetele.

Flexia = 90 - 100 in articulatie.

Usoare rotatii cu fiecare falanga sau cu toate falangele de la un deget ( 45 in jurul axei ).

Circumductia: din articulatiile metacarpofalangiene

Extensii de la 0 la 90

Abductie: 15-20

Policele: in articulatia trapezoidometacarpiana:

Abductie: 60-70

Flexia: 10-15

Extensia: 25-30

In articulatia metacarpofalangiana flexiile sunt 70-75. In articulatia interfalangiana flexia este de 80-90. Extensia: activ = 10, pasiv = 20-25 ( intr-una singura ), daca sunt toate = 90

Masajul articulatiei radiocarpiene

Netezirea se face cu ambele police, de la mijloc spre exterior, pe ambele parti.

Frictiunea deget pe deget, simple sau combinate cu vibratii.

Kinetoterapie:

Flexie palmara = 50-90; flexie dorsala ( extensie ): activ 70; pasiv = 80-85.

Flexie laterala: in abductie = 20-30

In adductie ( cubitala ) = 40-45

Rotiri: stanga dreapta si circumductie

La miscari tinem contrapriza pe antebrat, deasupra articulatiei.

Cotul

Articulatia cotului este foarmata din: - partea inferioara a humerusului

- partea superioara a cubitusului si radiusului care formeaza 3 articulatii: 1) humerocubitala

2) humeroradiala

3) cubitoradiala

Articulatia cotului are 2 regiuni:

1) posterioara, unde avem olecraniul, cu santurile epicondiliere, lateral de acestea se afla epicondilii

2) anterioara: plica cotului, cu piele subtire, sub care se afla pachetul vasculonervos, format din: - arterele si venele cubitale si radiale

- nervii cubitali si radiali

Masajul regiunii cotului

Bolnavul sta in sezut, maseorul face masajul jumatatii superioare a antebratului si masajul jumatatii inferioare a bratului dupa toate regulile masajului regiunilor respective. Bolnavul isi pune mana in sold si se incepe netezirea articulatiei propriu-zise, pe partea posterioara, tinand ambele police deasupra olecraniului, iar celelalte degete pe plica cotului.

Netezirea: - in jurul oleocraniului cu ambele police, pana la partea inferioara, dupa care ne intoarcem ocolind epicondilii, pana la plica cotului. Se fac neteziri de 5-6 ori.

Frictiunea: - se face in articulatii, pe aceleasi directii, cu o singura mana, deget peste deget, tinand contrapriza cu cealalta mana in plica cotului.

Asociam apoi frictiunea cu vibratiile. Terminam cu 5-7 neteziri.

Intoarcem mana in supinatie, rezemand-o pe pieptul nostru, asezam cele 4 degete pe oleocraniu si cu ambele police pornim de la jumatatea articulatiei si facem netezirea plicii catre epicondili. Apoi facem frictiunea, frictiunea cu vibratii terminand cu 5-7 neteziri.

Masajul se incheie cu netezirea de la jumatatea superioara a antebratului la cea inferioara a bratului.

Kinetoterapia:

Flexia antebratului pe brat

Extensia antebratului pe brat

Supinatia

Pronatia

Masajul regiunii lombo-sacro-fesiera

Delimitare anatomica:

Superior: linia imaginara intre T12 si L1 si coastele flotante

Inferior: linia ce trece prin coccis si crestele iliace

Lateral: liniile subaxilare

Descrierea anatomica:

Oase: coloana lombara = 5 vertebre

coloana sacrala = 5 vertebre sudate care formeaza osul sacru; acesta prezinta 4 perechi de gauri ( din a 3 a iese nervul sciatic ). Mai avem osul coccis, alcatuit din sudarea a 4-5 vertebre rudimentare, din care a ramas doar corpul vertebral.

Muschii:

muschii proprii ai coloanei

muschii interni

muschii externi

1) Muschii proprii: sunt cei ai santurilor vertebrale:

- paravertebralii

- intervertebralii

- interspinosi

- transversospinosi

2) Muschii interni:

- psoasiliacul

- obturator intern

3) Muschii externi:

- marele fesier

- fesierul mijlociu

- fesierul mic

- patratul lombar

- obturator extern

Kinetoterapie:

Mobilizarea pasiva:

Pacientul isi prinde mainile la spate, intinse. Noi punem o mana pentru contrapriza pe sacru.

Priza peinde mainile acestuia si tragem cu ajutorul pacientului.

Contrapriza pe sacru; priza deasupra genunchilor, pe partea anterioara; se face extensia si miscari de lateralitate.

Tehnica masajului regiunii

Pacientul in decubit ventral, cu o perna sub abdomen.

Netezirea: - cu palmele intinse, se merge pe fesier, urcam pe langa coloana, la baza toracelui posterior, ducem degetele spre exterior, la coastele flotante.

- pe partile laterale, urcam de la fesieri si mainile se intalnesc la T12

- cu doua degete departate; pe langa coloana, pana la T12, ( zona coloanei sacrale cu degetele lipite )

- cu ambele police de la coccis pe santul superior al marelui fesier, pana la creasta iliaca.

- netezirea romb: se pleaca de la coccis cu degetele apropiate, mana pe mana-la creasta iliaca, de acolo pe sub coaste-la T12; la T12 intoarcem mainile la 180º si ne intoarcem pe acelasi traseu, dar pe partea opusa ( pe sub coaste, creasta iliaca la coccis.

- netezirea pieptene pe fesieri

Framantarea:

- de la plica fesiera la T12 → 2-3 culoare, cu una, doua maini si contratimp

Geluirea:

- de la coccis pana la T12 de o parte si de alta a coloanei

- pe paravertebrali

- pe linia coccis santul marelui fesier pana la creasta iliaca

Frictiunea: pe aceleasi directii ca si geluirea; insistam pe gaurile sacrale

- frictiunea coloanei

- frictiunea pe fesieri se poate face: cu pumnul, cu articulatiile interfalangiene, cu coatele.

Tapotamentul: toate formele, numai pe fesieri; evitam zona lojelor renale

Vibratia: pe toata suprafata regiunii.

Kinetoterapia:

Mobilizarea pasiva:

Pacientul isi prinde mainile la spate, intinse. Noi punem o mana pentru contrapriza pe sacru. priza prinde mainile acestuia si tragem, cu ajutorul si voia pacientului.

A doua miscare este contrapriza pe sacru; priza deasupra genunchilor, pe partea anterioara; se face extensia si miscarile de lateralitate.

Abdomenul

Delimitare:

Superior: apendicele xifoid si rebordul costal

Lateral: liniile subaxilare

Inferior: creste iliace si pubis

Musculatura:

muschiul diafragm separa cavitatea abdominala de cea toracica

Median: - exista linia alba o aponevroza de la apendicele xifoid pana la pubis. De o parte si de alta a ei, avem muschii:

drepti abdominali

muschii marii oblici abdominali

muschii mici oblici abdominali ( oblici interni )

muschiul transvers si abdominal ( muschi profunzi )

Topografie: Abdomenul se imparte in 9 zone topografice.

mijloc sus EPIGASTRE = stomac

dreapta HIPOCONDRU DREPT = ficat

- HIPOCONDRU STANG = splina

mezogastru ( zona ombilicala + colonul transvers + intestine subtire )

flanc drept = colon ascendent

flanc stang = colon descendent

hipocondru centru = uter + vezica urinara

fosa iliaca dreapta = apendicele vermicular + ovar

fosa iliaca = ovar + colon sigmoid

In epigastru exista plexul solar, format din :- ganglioni nervosi

- vase de sange, artere viscerale si vine abdominale; are rol de a conduce la centru excitatiile periferice viscerale.

Tehnica masajului abdominal

Abdomenul se lucreaza in doua etape:

1) Masajul peretelui abdominal, dupa care la indicatie, se face masajul unuia sau mai multor organe.

Pozitia pacientului: - decubit dorsal, genunchii putin flectati, rezemati pe un rulou; perna sub cap.

Masajul abdomenului se face cu cel putin doua ore de la luarea mesei. Vezica urinara trebuie golita.

Netezirea: circular, in sensul evacuarii intestinale, se incepe in jurul ombilicului, se merge la marginile abdominale treptat

Pe ombilic nu se face nici o manevra de masaj.

Deplasarea organelor in acelasi sens sau contratimp.

Framantarea: se face in toate formele de jos in sus sis au circular, in special la obezi se practica ciupitul, ( in sensul acelor de ceasornic ).

Tapotamentul: in toate modurile, mai usor cu pumnul.

Vibratia: in sensul acelor de ceasornic.

Indicatii: - obezitate

- dupa nastere

- masaj de intretinere

Pentru intarirea musculaturii kineto

Activ: - abdomene

- bicicleta

- forfecari ( orizontal si vertical )

Dupa masajul peretelui abdominal se trece la masajul organelor.

COLONUL: indicat in constipatie si atomie.

Netezirea: ascendent, transvers, descendent. Intai cu 3-4 degete, apoi cu 2 si chiar cu un deget. Dupa netezire se face Frictiunea: cu 3-4 degete, mana peste mana, apoi frictiune cu vibratii. Inaintea netezirii de final, putem face apasari si apasari cu vibratie pe traiectul colon.

Regiunea coapsei

Oase: femuri

Muschi 4 grupe:

Grupa I Anterior

cvadriceps: drept femural, vastul intern, vastul extern, vastul intermediar

croitorul

pectineu: se afla sub triunghiul Scarpa. Acesti muschi sunt flexorii coapsei pe trunchi.

Grupa a II a: Posterior

biceps femural

semitendinos sunt extensorii coapsei pe trunchi si flexorii gambei pe coapsa

semimembranos

Grupa a III a: Lateral exterior

fascia latta

Grupa a IV a: Lateral interior

adductori: muschiul gracilis

Masajul coapsei

Se face in doua pozitii:

Pentru partea exterioara: bolnavul sta in decubit ventral

Netezirea: - cu palmele intinse de la muschiul popliteu in sus si fesierii

pieptene pe fascia latta

Framantarea: - cu 1, 2 degete + contratimp pe toata suprafata

Geluirea: - pe toata suprafata coapsei

Frictiunea: - pe santul nervului sciatic ( pentru lombalgie ), plica fesiera, lateral pe fascia.

Tapotamentul: in toate formele

Pentru partea anterioara: pacientul sta in decubit dorsal

Netezirea: cu palmele intinse: 1, 2 trasee

Framantarea: in toate formele

Geluirea: pe toata suprafata

Frictiunea: pe toate santurile intramusculare; se mai face pe plica inghinala, cu coapsa in

flexie, se evita ganglionii

Tapotamentul: in toate formele + cernut si rulat

Vibratia: pe toata suprafata

Articulatia coxofemurala

Este formata din:

Partea superioara: a osului femur care se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului coxal; articulatia este foarte mobila, permitand toate formele de miscare.

Posterior: se afla muschii fesieri

Anterior: plica inghinala, in mijlocul caruia se afla D-ul Scarpa, care trebuie respectat de masseur; plica inghinala este bogata in vase de sange, nervi, artere, ganglioni.

Masajul articulatiei coxofemurale

Bolnavul sta in decubit ventral. Incepem cu jumatatea superioara a coapsei si fesierii cu toate manevrele. Insistam in plica fesiera cu neteziri cu partea cubitala a mainilor; frictiunea se face pe toata plica fesierilor si in jurul trohanterului mare.

Anterior: bolnavul sta in decubit dorsal, incepem cu masajul coapsei, dupa care cu coapsa usor flectata pe bazin si facem abductie.

Netezirea: - cu partea cubitala pe plica inghinala.

Frictiunea: - usoara in D-ul Scarpa, profunda in jurul trohanterului

Vibratia: - cu partea cubitala in plica inghinala

Kinetoterapia:



FLEXIA: - activa - 90º - genunchii intinsi

- 125º - genunchii indoiti

- pasiva - 145º

EXTENSIA:

- activ

- genunchii intinsi 15-20º

- genunchii indoiti minim 10º

- pasiv - 30º

ABDUCTIA amplitudinea medie - 45º

ADDUCTIA imposibila din decubit ventral. Pentru aprecierea acestei miscari, piciorul celalalt trebuie in adductie 30º

ROTATIA interna 35-45º

- externa - 45º

CIRCUMDUCTIA este rezultanta tuturor celorlalte miscari. Amplitudinea mai mica decat cea a umarului.

Regiunea gambei

Delimitare:

Superior: - articulatia genunchiului

Inferior: - articulatia gleznei

Anatomic: formata din oasele: tibie, peroneu si partile moi care le inconjoara

Muschii in doua regiuni:

Anterolaterala: muschii extensori: - lung al degetelor si al halucelului

- tibial anterior

- peronier: lung sis curt

Posterior: muschiul triceps sural format din: - gemeni

- solear

muschiul tibial posterior

muschiul popliteu

muschii flexori: lung al degetelor si al halucelului

Vascularizatia este asigurata de arterele si vene, tibiala anterioara si posterioara

Inervatia peronieri si tibial care provin din nervul sciatic.

Masajul gambei

Bolnavul sta in decubit ventral.

Netezirea: - cu doua maini

mana dupa mana

pieptene

Framantarea: - una, doua maini si contratimp

Geluirea: - pe toata suprafata

- pe santul dintre muschii gemeni si solear

Frictiunea: - pe tendonul lui Ahile ( frictiune in cleste )

- in jurul gleznei

- in santurile dintre gemeni si solear

Tapotamentul: - toate formele

Vibratia: - pe toata suprafata musculara

Anterior: bolnavul sta in decubit dorsal

Netezirea: - cu una, doua maini

Framantarea una, doua maini si contratimp

Geluirea: - pe langa creasta tibiala

Frictiunea: - de o parte si de alta a tibiei; sub rotula; pe glezna.

Se face cernutul si rulatul. Nu se face tapotament.

Vibratia: - pe toata suprafata tibiei

Special, se poate face in regiunea gambei masaj periostal, care consta in frictiuni facute pe creasta tibiala, in limita durerii suportabile a pacientului.

Piciorul propriu-zis

Se compune din 3 segmente :

tars

metatars

phalange

Tarsul se compune din : 7 oase, dispuse pe doua randuri

randul proximal format din 2 oase suprapuse : calcaneu si talusul sau astragalul

randul distal format din 5 oase : scafoid ( navicular ), cuboid si 3 oase cuneiforme

Metatarsul format din 5 oase

Falangele formate din 3 oase pentru fiecare deget, cu exceptia halucelui care are doar 2 oase

Muschii se impart in:

Muschi extensori ai degetelor :

muschiul scurt al degetelor

muschii lombricali

muschii interososi

Muschii flexori:

muschiul scurt al degetelor

muschiul patrat al plantei

muschii lombricali si interososi

Muschii adductori si abductori ai degetelor:

muschii interososi plantari sau adductori

muschii interososi dorsali sau abductorii

Muschii halucelui :

muschiul abductor al halucelui

muschiul flexor scurt al halucelui

muschiul adductor al halucelului

Muschii degetului mic :

muschiul abductor

muschiul scurt flexor

muschiul opozant

Vascularizatie :

artera si vena dorsala

artera si vena plantara

Nervii :

plantari, ce provin din nervii tibiali

Masajul plantei

Bolnavul sta in decubit ventral, genunchiul usor flectat, cu piciorul in mana maseurului

Netezirea: - pieptene, de la degete la calcai

- cu mana intinsa

Framantarea :

- pe partea externa pe bureletul digito-plantar, pe calcai, cu o singura mana

Geluirea : pe toata suprafata plantei

Frictiunea : cu cotul indexului peste tot mai ales pe aponevroza plantara.

Frictiunea si vibratii

Tapotamentul : cubital si cu pumnul

Vibratia : pe toata suprafata

Inainte de netezirea finala, facem pensari cu radacina palmelor de la nivelul degetelor pana la calcai, pe care insistam. In timpul acestei manevre bolnavul sprijina varfurile degetelor pe pieptul maseurului.

Masajul partii dorsale a piciorului

Pacientul sta in decubit dorsal.

Netezirea:

cu palmele intinse de la degete la glezna, inconjurand maleolele

mana dupa mana, acoperind toata suprafata dorsala

cu 2 degete departate intre oasele metatarsiene

Geluirea:

cu 2 degete, intre oasele metatarsiene

Frictiunea: la fel ca geluirea si glezna si in jurul maleolelor. Se mai face frictiunea cu vibratii.

Vibratii : pe toata suprafata

Urmeaza masajul degetelor, care se face ca si masajul degetelor de la mana.

Kinetoterapie :

Flexia dorsala ( dorsi-flexia ) are 20-25, putand fi marita prin flexia genunchiului, care relaxeaza tricepsul sural.

Extensia ( flexia plantara ) ajunge la 45.

Inversia : teoretic poate ajunge la 90

Eversia: - pana la 90

Miscari de lateralitate

Circumductia

Articulatia genunchiului

Este alcatuita din partea inferioara a femurului, ce se articuleaza cu partea superioara a tibiei si peroneului.

In partea anterioara a articulatiei se afla rotula ( patela ) singurul os propriu articulatiei genunchiului, de forma triunchiulara si se leaga de articulatie prin ligamentul rotulian, ce se insera pe tuberozitatea tibiei. Pe fetele laterale ale tibiei se afla o tuberozitate interna si una externa, determinata de cei doi condili femurali.

Partea posterioara, e formata din regiunea poplitee, unde trec artera si vena poplitee, nervul sciatic popliteu intern.

Pielea de pe partea anterioara a genunchiului este foarte mobila si sub piele se afla bursa seroasa.

Articulatia este destul de puternica pentru a putea sustine greutatea corpului. Este ajutata de urmatoarele ligamente : - menisc intern si extern

- ligamentele colaterale intern si extern

- ligamentele incrucisate anterior si posterior

Masajul genunchiului

Anterior : pacientul sta in decubit dorsal, cu gamba usor flectata pe coapsa.

Netezirea: - cu doua maini de la jumatatea gambei la jumatatea coapsei ( anterior si lateral)

Framantarea : pe acelasi traseu ca netezirea. Se fac neteziri cu cele 4 degete in zona poplitee sau contrapriza, iar ambele police deasupra rotulei ; se coboara pe marginea rotulei, de o parte si de alta pana sub rotula ; de la partea inferioara a rotulei ne intoarcem, urmand cei doi condili femurali spre spatiul popliteu. Dupa 5-6 neteziri urmam acelasi traseu cu frictiunea, apoi frictiunea cu vibratii.

Mai putem prinde partile laterale cu radacina palmelor si frectionam in aceeasi directie simultan cu ambele maini de la tibie si peroneu pana la condilii femurali.

Dupa netezirea de final, care se face de la jumatatea gambei superioare la jumatatea inferioara a coapsei, intoarcem pacientul cu fata in jos sprijinind gamba usor flectata.

Incepem cu neteziri cu palma intreaga de la jumatatea superioara a gambei la jumatatea inferioara a coapsei ; pe aceeasi regiune se face si framantarea. Dupa incalzirea zonei se face incalzirea zonei poplitee cu cele doua degete ( police ) sau cu zona cubitala pe acelasi traseu facem si frictiuni cu doua degete ( police ) de la mijlocul articulatiei spre condilii extern sau cu deget peste deget. Combinam frictiunea cu vibratii. Incheiem cu netezirea spatiului popliteu apoi a intregii zone ( jumatatea superioara a gambei si jumatatea inferiara a coapsei.

Kinetoterapia :

Flexia porneste de la 0 la 120 ( sold intins ), 140 ( sold flectat ). Pasiv, ajungem la 160.

Extensia este nula

Rotatia interna apare in timpul flexiei si depaseste 170. Poate ajunge la 20-30. Rotatia interna : ligamentele incrucisate se intind iar cele colaterale se relaxeaza.

Rotatia externa activa se produce numai in momentul extensiei ajungand la 40-50. Cele pasive se executa cu genunchiul in flexie la 90.

Avem : rotatie interna la 30-35, si rotatie externa la 40-50.

La testare se testeaza : lateralitatea si miscari de sertar.

Pozitia de repaus articular este atunci cand gamba este in flexie de 30-40

Articulatia gleznei

Este formata din doua articulatii : - peroneo-tibiala

- tibio-tarsiana

- oasele, partile moi

Regiunea anterioara este limitata lateral de maleole ( interna si externa ).

Masajul gleznei

Anterior :

Netezirea : cu cele doua police de la mijlocul articulatiei spre lateral, inconjurand cele doua maleole.

Pe aceleasi trasee frictiunea si frictiunea cu vibratii.

Posterior :

Netezim tendonul lui Ahile si cele doua maleole ; facem frictiunea tendonului sub forma de cleste, prinzand tendonul intre police si index ; pe acelasi traseu frictiunea cu vibratii si in jurul maleolelor.

Kinetoterapie :

Miscarile se fac activ, pasiv si cu rezistenta. Avem :

flexia dorsala

extensia sau flexia plantara

miscari de lateralitate

inversie ( rotatie interna )

eversie ( rotatie externa )

circumductia

Masajul facial terapeutic

Pacientul pe scaun, cu capul sprijinit de mana maseorului, in decubit dorsal. Se lucreaza spre zona temporala. Nu se foloseste talcul. Se lucreaza cu uleiuri sau crème.

Netezirea: - cu palma intinsa, cu degetele inainte de la barbie pana la tampla

- cu podul palmei, circular pe obraz

- cu doua degete departate ( 2-3 ) cu buzele intre degete, de la un colt al gurii la celalalt, intotdeauna de la partea afectata spre partea opusa.

- cu policele de la radacina nasului pe baza zigomaticului, pana la tampla

Framantarea:

- cu o mana pensam

- cu 2-3 degete ( I, II, III ) de la barbie spre tampla si ochii pe 2-3 directii.

Geluirea: - pe aceleasi trasee

Frictiunea: se face in special pe insertiile musculare, se face pe protuberanta mentoniera (sant), pe mandibula, pe articulatia temporo-mandibulara, pe zona mediana a buzei superioare, la baza nasului si zona zigomatica.

Pe obraz: - ciupituri cu 2-3 degete.

Tapotamentul: - 'picaturi de ploaie' cu pulpa degetelor

Vibratia: cu toata palma sau selectiv cu varful degetelor, pe insertii, pe articulatia temporo-mandibulara. Netezirile de final.

In pareze, paralizii pe jumatatea contracturata se executa neteziri, frictiuni usoare, frictiuni cu vibratii. In jumatatea flasca se executa toate manevrele descrise.

Fruntea

Pacientul cu capul rezemat de pieptul maseorului ( cu rulou sau perna la ceafa ) sau in decubit dorsal. Se lucreaza cu ambele maini, de la mijlocul fruntii spre tample.

Netezirea: - cu pulpa degetelor ( II-V )

- cu 2 degete(II-III) pe arcadele orbitale.

Framantarea: - pe mai multe directii cu pensari

- contratimp cu varful degetelor II-III de la ambele maini

Geluirea: pe toata suprafata

Frictiunea: pe toata suprafata se insista pe arcadele orbitale, radacina parului, usor pe zona temporala si in articulatia temporo-mandibulara.

Tapotamentul: ' picaturi de ploaie', cu pulpa degetelor

Vibratiile: cu toata palma si/sau selectiv cu varful degetelor

Kineto: se face cu miscari active. Maseorul invata pacientul miscarile:

- pronuntia vocalelor in special A,O,U,I

- fluierat, suflat

- se umple un obraz cu aer, pe care-l va muta de la dreapta spre stanga

- sa traga coltul gurii

- pentru frunte- incruntare,mirare

Exercitiile se fac in fata oglinzii pentru autocorectare.

Masajul general

Este bine a se incepe cu regiunea spatelui.

Pacientul sta in decubit ventral. Lucram regiunea spatelui in care includem toracele posterior, lombarul si sacro-fesier. Vom lucra aproximativ toate manevrele.

Aproximativ vom adapta regiunii respective manevrele necesare aceea ce gasim in zona daca gasim. Ex: contracturii musculare vom insista pe langa celelalte manevre cu framantari usoare combinate cu frictiuni cu vibratii.

Daca intalnim dureri de coloana vertebrala vom insista cu frictiune si frictiune cu vibratiii atat de o parte si de alta a coloanei pe musculatura intervertebrala sau pe muschii paravertebrali. In junghiurile intercostale vom insista cu frictiune pe musculatura intercostala.

Ca regula generala rste obligstoriu ca frictiunea intervertebrala sa fie facuta foarte bine deoarece acest masaj reprezinta si un masaj reflexogen, fiecare vertebra fiind raspunzatoare unui organ sau functie din organism.

Putem lucra zona cervicala partial daca dispunem de o bancheta cu gaura pentru cap, pozitionand capul in pozitie simetrica cu ceafa intinsa.

Dupa masarea acestei regiuni, vom trece la membrele inferioare, masand partea posterioara in felul urmator:

- Netezim gambs si coapsa si fesierul unui membru inferior ( pe partea opusa fata de noi ); luam in mana piciorul si lucram talpa cu toate manevrele corespunzatoare plantei; trecem la Framantarea musculaturii gambei si coapsei ( si fesieri ), Geluirea pe aceleasi trasee, Frictiunea se face incepand cu tendonul lui Ahile, gamba, coapsa si zona poplitee a genunchiului; Tapotament: gamba, coapsa, fesier Vibratia si neteziri de final.

Aceleasi procedee pe partea posterioara a celuilalt membru inferior.

Vom intoarce pacientul in decubit dorsal Dupa netezirea membrului inferior opus pozitiei noastre vom incepe cu masarea piciorului propriu-zis, insistand pe articulatia degetelor. Vom insista apoi cu cateva geluiri si frictiuni pe partea anterioara a gambei, frictiuni pe articulatia genunchiului, apoi se fac toate manevrele pe partea anterioara a coapsei. Identic lucram si celalalt membru inferior.

Vom trece apoi la membrul superior drept, pe care, dupa netezirile mainii antebrat si brat, vom lucra cu toate manevrele mana propriu-zisa, antebratul, bratul si cotul.

Vom trece apoi la membrul superior stang. Dupa ce terminam membrul superior vom trece la abdomen, apoi toracele anterior. Apoi pacientul il asezam pe scaun si lucram fruntea, partea paroasa a capului si regiunea cefei.

In anumite cazuri patologice si la cererea pacientului, vom lucra si umerii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1576
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site