Parazitologie

Parazitologie

Acelomate / pseudocelomate, nevertebrate, grupate in 2 increngaturi:

I Plathelmintes - plati

1. Cls. Trematoda - helminti plati nesegmentati

2. Cls. Cestoda - helminti plati segmentati

II Nemathelmintes - rotunzi

Cls. Nematoda

Cls. Acantocephala

TREMATODOZELE

Boli parazitare produse de trematode, cuprinde helminti cu corpul plat, nesegmentat, corp acelomat, specii hermaphrodite (exceptii cele din "Schistosomidae"?).

Paraziteaza obligatoriu in stadiul de adult, iar la unele specii sunt si stadii larvare (cercari, metacercari) care paraziteaza unele organisme.

Hranire: locul parazitarii - cu sange (hematofage)

tesut (histiofage)

bila

diverse secretii

Reproducere: - prin oua: sunt produse in nr mare

- oul e de dimensiuni mari: toate sunt operculate si in interior contin un mugure germinativ, inconjurat de cel. viteline

- oulale pt dezvoltare necesita anumite conditii: umiditate, temperature favorabila, care declanseaza dezvoltarea larvara si stadiala caracteristica trematodelor

Stadii:

OU => Miracidium => Sporocist => Redie => Redii fiice => Cercari

Miracidium:

- este liber

- element ciliat si mobil

- se dezvolta in apa

- la unele specii se dezvolta intr-o GI (gazda intermediara)

Cercar:

- paraseste GI si evolueaza prin 3 posibilitati:

1. formeaza metacercari liberi in mediu

2. cercarul patrunde in alta GI₂

3. cercarii patrund si perforeaza GD in care se formeaza metacercarii

Schematica dupa nr si pozitia ventuzelor

Monostome: 1 ventuza

Distome: 2 ventuze

Amphistome: 2 ventuze ( una anterioara, alta posterioara)

Holostome

Schistosome: specii cu sexe separate

La rumegatoare trematodoze : hepatice si digestive

T. hepatice: - fascioloza

- dicrocelioza

T. digestive - paramfistomoza

FASCIOLOZA

Trematodoza intalnita in special la rumeg., dar si la alte ierbivore (cal, iepure) precum si la omnivore (dar rar), inclusiv la om.

Evolueaza, de obicei, cronic, cu anemie, slabire, scaderea productiei, mortalitae redusa dar exista si episoade cu evolutie acuta si supraacuta, cu mortalitate crescuta.

Etiologie

Fasciola hepatica

Corp foliaceu, dim. Adult 3 cm, forme tinere sub 1 cm.

Stadiul adult prezinta organele genitale dezvoltate ocupand cea mai mare parte a corpului in detrimetul ap. digestive, ce apare mai redus.

Formele tinere - intreg parenchimul ocupat de ap. digestiv

Fasciola gigantica

2 - 7,5 cm ; paraziteaza in canalele biliare la rumeg.

Fascioloides magna 10cm

Localizare:

Stadiul adult: canalele biliare, fiind fixate cu ventuza ventrala pe peretele canalelor, iar cu cea anterioara se fixeaza din loc in loc, la nivelul ei se afla orificiul buco-anal (se hraneste aspirand sange).

Formele tinere: se dezvolta in parenchim si sunt histiofage.

Infestatia se face cu ingerarea de metacercari, realizeaza infectarea la pasune, dar posibil si la adapost, cu fanuri din zone fasciologene.

Dinamica evolutiei bolii:

Aparitia bolii se face de regula in sezonul rece toamna-iarna, in evolutia cronica/ in evolutia acuta si supraacuta la sfarsitului sezonului de pasunat. Aceste forme aparand consecutiv ingerarii mari de metacercari intr-un timp scurt, fiind produse de fasciolele tinere.

Patogeneza:

# actiunea mecanica: formele tinere determina hepatita traumatica hemoragica => ascita hemoragica

# actiunea spoliatoare datorita hranirii cu sange, colerata si cu

# actiunea toxica ce determina hemoliza, perturbarea organelor hematoformatoare => apare ANEMIA

# actiunea inoculatoare - formele tinere in migrarea lor transporta germeni patogeni (anaerobi) a.i. Fasciola hepatica evolueaza simultan cu unele anaerobioze.

Ciclul biologic:

Se realizeaza cu ajutorul unei GI => paraziti dixeni,

GI reprezentati de gasteropode acvatice din grupul Limneidelor (Galba truncata)

In corpul GI se realizeaza: sporocist - redie- redii fiice- cercar.

Dupa ingerare, metacercarii elibereaza formele tinere care perforeaza peretele intestinal, cad in cavitatea peritoneala, perforeaza capsula Gibson si patrund in parenchimul hepatic pe care il strabat, orientandu-se spre canalele biliare unde se transforma in adulti.

Dezvoltare exogena: 3 luni

Dezvoltare endogena: 3 luni

Epidemiologie:

Surse de infestare:

animalele infestate care sunt eliminatoare de aoua 3-5.000 oua/zi

GI in corpul carora stadiile larvare se mentin si in anul urmator

Prezenta fasciolozei e consemnata in zonele cu soluri umede si calcaroase, zone unde se dezvolta miracidium, unde se dezvolta f bine GI se numesc zone fasciologene.

Receptivitate: crescuta la ovine (animale tinere)

Bovine

Caprine, infestatii mai rare

Infestatia se face cu ingerarea de metacercari, realizand infectarea la pasune, dar posibil si la adapost cu fanuri din zona fasciologena.

Tablou clinic

Evolutia in functie de animalul gazda si gradul infestatiei.

Cele mai receptive sunt ovinele si animalele tinere si cele cu stare de intretinere precara.

.OVINE: sunt intalnite forme de evolutie: supraacuta, acuta si cronica

F. supraacuta:

Intalnita la sfarsitul sezonului de pasunat.

Datorata ingerarii unui nr mare de metacercari (mii) intr-un timp scurt

Se exprima sub forma unei anemii acute hemoragice, cu moartea fulgeratoare a animalului

Animale gasite in decubit sterno-abdominal (moarte)

Cele care nu mor, slabesc rapid, decolorare masiva a mucoaselor, prezenta durerilor abdominale, animalul se culca/scoala frecvent, ascita rapida (1-2 zile) -> moarte in 1-2 zile.

F. acuta:

Apare toamna

Consecutiv ingerarii unui nr mare de metacercari (500 - 1000)

In aceasta forma, semnele clinice sunt caracteristice unei anemii progresive, cu decolorarea mucoselor, ascita, dureri abdominale si mortalitate in 1-2 saptamani

Formele acute si supraacute date de formele tinere

F. cronica:

Data de formele adulte

Apare consecutiv infestarii progresive a animalelor la pasunat

Manifestari clinice apar in sezonul rece (iarna)

3 faze de evolutie ale bolii:

1. faza de debut : animale apatice, abatute, debutul semnelor unor anemii

2. faza de stare (anemie): decolorarea mucoaselor, slabire, analiza sangelui indica o anemie normocroma normocitara , care devine hipocroma si macrocitara, polipnee, tahicardie, apare pica, slabire avansata

3. faza terminala (cahexie avansata): animale slabite, incepe ca lana sa se usuce progresiv si sa cada

Evidente edeme declive -> cele submandibulare (oi gusate), sternale, ale fantelor palpebrale

.BOVINE

Obisnuit fascioloza evolueaza cronic, f. acuta (fiind intalnita rar) mai ales la animalele tinere ce au pasunat ingerand un nr. Mare de metacercari.

F acuta: anemie hemoragica grava.

F cronica: apar tulburari digestive, o diaree cu miros caracteristic (intepator, usor acid).

Apar si semne respiratorii, cu frecvente accese de tuse seaca si avort. (vaci care tusesc..n-am mai vazut! ^_^ )

.CAPRINE

Fascioloza evolueaza mai rar, obisnuit cronic -> anemie, slabire, rareori ascita si moarte

.CABALINE

Intalnite la animalele ce au pasunat.

Manifestari cu o sare generala precara, colici, slabire

Tablou lezional

∆ OVINE

Formele acute si supraacute:

Apar leziuni specifice unei hepatite traumatice hemoragice

In cavitatea peritoneala e prezent lichid hemoragic si in lichid, daca examinam atent , se gasesc si fasciole tinere

La sectionarea ficatului, prin presare se elibereaza nr. Fasciole tinere.

Forma cronica:

Animal cahectic

Mase musculare emaciate

Mucoase decolorate

Leziuni specifice la nivelul ficatului cu prezenta unei angiocolite observabila si la exterior, mai ales lobul stang si fata posterioara a ficatului

La sectionarea ficatului observam canalele biliare ingrosate, peretii indurati (scartaie la sectionare)

Examen histopatologic: eroziunea si necroza mucoselor canalelor biliare.

Parenchimul hepatic e cirotic, initial ciroza fiind hipertrofica, iar in final atrofica.

Se poate intalni hipertrofia vezicii biliare, cu prezenta de fasciole adulte.

∆BOVINE

Aspectul angiocolitei mai accentuat, prezenta unor noduli (nr. Mare) de culoare albicioasa, uneori chiar cu aspect metastatic, mai ales in lobul stang, acesti noduli avand un caracter asemanator cancerului.

La bovine au fost consemnate prezenta fasciolelor si in alte organe (splina) cu formarea de xenogranuloame parazitare.

Diagnostic

Orientat pe baza datelor epidemiologice, coroborat cu semnele clinice, confirmarea bolii prin:

- ex. Coproparazitologic : valid in forma cronica

Metode pt oua grele (sedimentare, centrifugare)

- ex. Serologice

Prognostic

Grav in f. acute si supraacute (Hemoglobina < 5g/100ml sange), interventia fiind posibila in f. cronica.

Tratament

4 grupe medicamentoase:

I derivati ai salicil-anilinei:

∙ Rafoxanid (Ranid) suspensie 2,5% per os, doza 7,5mg/kg.

Nu se foloseste la animalele in lactatie! Are timp mare de asteptare 30 zile.

∙ Diamfenetida (Coriban) doza 80-100 mg/kg. timp de asteptare 7 zile in carne.

II compusii fenolici:

∙ Oxyclozanid (Zanil) suspensie 3,4%, doze 10-15mg/kg bovine, 15-20mg/kg ovine.

∙Closantel, solutie 5%, doza 2,5mg/kg SC. Exista si forma administrata oral (Flukiver)

∙ Nitroxinil (Dovenix) solutie 25 %, doze: 10-15 mg/kg bovine, 15-20 mg/kg ovine.

III sulfamide:

Clorsulon ( Curatrem) 7-10 mg/kg

IV derivati benzimidazolici:

∙Oxfendazol 7,5-15mg/kg

Albendazol 20mg/kg

Triclabendazol (Fasinex) 10-12mg/kg

V alte produse:

Bromphenophos (Acedist) 12mg/kg

Netrobimin (Hapadex) 20mg/kg

Meniclofolan (Binevon) 6-8mg/kg f. acuta, 3-5mg/kg f.cronica

In prezent se utilizeaza asocieri medicamentoase datorita poliparazitismului.

Ex: Ranizol, Rafoxanid + Nilverm (in strongilidoza), Endex ( Triclabendazol + Levamisol), Ivomec F ( Ivermectina + Clorsulon)

Profilaxie

Masuri orientate in 3 directii:

actiunea impotriva fasciolelor

actiunea impotriva gasteropodelor

actiunea impotriva formelor libere

are in vedere tratamentele profilactice care obisnuit se vor realiza de 2 ori pe an:

2 saptamani inainte de scoatere la pasune si 2 saptamani dupa intrarea in stabulatie

In zonele fasciologene precum si la initierea unui program profilactic, ca si in anii ploiosi se fac si anumite tratamente de completare: unul in august, altul in ianuarie.

lucrari specifice de distrugere a biotopilor

Utilizarea de substante/ produse moluscocide.

Sulfat de cupru 30kg/hectar

Pentaclorfenolat de de sodiu sau cupru

Combatere biologica -> palmipede

distrugerea oualor:

Depozitarea gunoiului la platforma de gunoi

Procesarea furajelor: insilozare care determina distrugerea metacercarilor

Consumul fanului mai ales in zonele fasciologene dupa 6 luni de la recoltare