Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Principiile tratamentului prin punti dentare

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



Principiile tratamentului prin punti dentare

q       aceste principii nu reprezinta scopul tratamentului




q       scopul tratamentului protetic este de refacere a morfo-functionalitatii aparatului-dento-maxilar (ADM)

q       pentru a avea rezultatele dorite, trebuie sa urmareasca satisfacerea unor principii aplicate individualizat

q       Aceste principii sunt:

Principiul BIOFUNCTIONAL

Principiul BIOMECANIC

Principiul PROFILACTIC

Principiul biofunctional

q       are trei obiective:

fizionomia

masticatia

fonatia

  1. Fizionomia

Ø      Reprezinta o cerinta care tine de particularitatile psihologice ale pacientului, dar exista o determinare sociala si culturala in ceea ce priveste fizionomia

Ø      Ne intereseaza: forma, pozitia, culoarea dintilor pe care ii refacem. Vom exploata la maximum datele oferite de dintii restanti

Ø      Informatii care trebuie avute in vedere:

diametrul mezio-distal la colet si la marginea incizala à indicele mezio-distal

inaltimea coroanara

curbura longitudinala a coroanei

curbura transversala a coroanei

curbura transversala vestibulara a grupului frontal

curbura marginilor incizale

curbura sagitala Spee

curbura transversala Willson

modificari de pozitie, forma, culoare, de volum ale dintilor restanti

diferite defecte muco-osoase care trebuie corectate

existenta unei dizarmonii dento-faciale

existenta unei relatii intre aspectul dintilor, varsta, sex

Ø      s-a stabilit ca intre distanta bizigomatica si dimensiunea incisivului central trebuie sa existe un raport de 1/16

Ø      solutia cea mai buna este protezarea provizorie, pentru testarea diferitelor formule estetice; aceasta trebuie conceputa astfel incat sa permite corectari ulterioare

Ø      in edentatia partiala apar migrari consecutive acesteia; aceste migrari determina modificari ale curbelor de ocluzie, care pot deveni inestetice prin vizibilitatea unor dinti laterali in timpul fonatiei, a surasului, situatie care nu este obijnuita

Ø      plasarea vestibulo-orala a lucrarilor realizate. Daca sunt plasate prea mult spre vestibular à se midifica fizionomia prin proeminenta buzei à abraziunea fetei vestibulare a lucrarii protetice; aceasta trebuie plasata in spatiul neutral, unde efectele contracturii musculare sa fie minime. Daca este plasata prea oral à infundarea buzei, disfunctie ocluzala prin modificarea pozitiei elementelor ghidaj

Ø      modelaj in exces/deficit a fetei orale à modifica dimensiunea vestibulara de ocluzie (DVO) - marita sau micsorata cu consecinte in fonatie si in conducerea miscarilor mandibulare

Ø      zona frontala à cand dintii naturali au avut o dimensiune vestibulo-orala mica, tendinta de realizare a unor dinti cu o margine incizala mai groasa - pentru cresterea rezistentei mecanice. Aceasta crestere, si mai ales in prezenta unui dinte omolog natural à diferenta va fi foarte evidenta si inestetica

Ø      cand se impune realizarea unor dinti cu o grosime vestibulo-orala mica - va transpare metalul à folosim bara metalica cu bonturi si elemente fizionomice din acrilat sau ceramica

Ø      diversele elemente de agregare au indicatie diferita: coroana metalo-ceramica (pe primul loc din punct de vedere al refacerii fizionomiei), apoi coroana netalo-compozita, coroanele partiale, coroane de substitutie metalo-acrilica, coroane mixte metalo-acrilice, coroane total metalice

Ø      corpul de punte, in ordinea descrescatoare a efectului fizionomic: corp de punte total metalic, metalo-compozit, corp de punte cu bara si bonturi metalice si coroane fizionomice, semicaseta cu fateta din acrilat sau compozit; caseta cu fateta

Ø      pozitia liniei coletului à se intervine chirurgical asupra parodontiului pentru a o reface acolo unde este cazul. Asta poate presupune interventie pe osul alveolar cu compromiterea implantarii



Ø      spatiul protetic poate fi modificat in sens vertical - micsorat sau marit à se va folosi acrilat roz pentru imitarea gingiei si pentru a nu trada o falsa retractie gingivala

Ø      la pacientii cu retractie gingivala:

interventie chirurgicala prin care se realizeaza o grefa, care sa acopere portiunea radacinii care este descoperita. Intre grefa si dinte va ramane o punga à efectele nefavorabile de rigoare

interventie protetica à se face din acrila roz o proteza mucozala care se aplica pe fata mucozala care acopera radaciniles

Ø      malpozitiile dentare à trebuie sa se realizeze corp de punte sub forma de bara cu bonturi metalice si coroane fizionomice in aceste pozitii speciale

Ø      spatiul protetic modificat in sens mezio-distal à sa se realizeze o caseta cu fateta

cand acest spatiu s-a marit à se reimparte spatiul protetic disponibil à artificii de modelaj, de culoare (fetele vestibulare mao convexe, mutam punctul de contact spre gingival si oral, adaugam material fizionomic cu nuante mai inchise Mezial si Distal

cand acest spatiu este micsorat à reimpartirea spatiului, slefuirea din fata vestibulara a dintelui stalp distal si suprapunerea peste dintele vecin; dinti cu fataq vestibulara mai plata, plasam punctul de contacts inspre incizal si labial à se creeaza impresia de dinti mai lati

Ø      se poate corecta si prin tratament ortodontic

2. Masticatia

q       rezistenta mecanica a lucrarii

q       nu se ingusteaza suprafata ocluzala a corpului de punte, ea trebuie sa fie in limitele suprafetelor ocluzale ale dintilor restanti

q       corpul de punte à o morfologie ocluzala care sa realizeze cu antagonistii contacte eficiente pentru masticatie

q       suprafata ocluzala trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a nu fi abrazata de catre antagonisti si in acelasi timp ea nu trebuie sa fie abrazanta pentru antagonisti

q       suprafata metalica, fie metalica fie ceramica, in general. In anumite situatii putem accepta si acrilat pe suprafata ocluzala (vezi cursurile anterioare)

q       marginea incizala trebuie sa fie subtire si rezistenta, nu din acrilat

q       masticatia trebuie sa se poata realiza bilateral

q       daca intr-o edentatie intinsa, alegem ca dinti stalpi doar dintii limitanti, pacientul va resimti nesiguranta masticatiei pe aceasta lucrare à va trebui sa alegem un numar mai mare de dinti stalpi, atat pentru preluarea solicitarilor ocluzale cat si pentru favorizarea automatizarii miscarilor masticatorii

3. Fonatia

q       trebuie sa facem protezare provizorie pentru a stabili nivelul la care va fi plasata marginea incizala (cuvinte ca contin litera 'F'), morfologia fetei palatinale, raportul cu creasta edentata trebuie sa fie in sa, in general (doar in edentatia recenta, in zona frontala, este permis raportul in semisa)

q       respectarea DVO à daca este marita - dintii se lovesc (cuvinte cu 'S')

q       finisarea lucrarilor à lustruirea, glazurarea foarte bune

q       fizionomia influenteaza fonatia; daca culoarea, forma, marimea dintilor pe carea i-am realizat, fie separat fie impreuna, sunt incorect realizate, pacientul isi schimba miscarile din fonatie cu scopul de a nu expune zona protezata.

Principiul biomecanic

q       Obiective:

Ø      Rezistenta mecanica a puntii

Ø      Rezistenta chimica a puntii

Ø      Rezistenta mecanica a dintilor stalpi

Ø      Rezistenta mecanica a dintilor antagonisti

Ø      Asigurarea insertiei puntilor

Ø      Mentinerea si stabilitatea puntii pe campul protetic






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1412
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site