Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Proprietatile neuronului

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




Proprietatile neuronului:

Senzitivi: - transmit informatia de la receptor la centrii nervosa

- sunt neuroni pseudo-unipolari din ganglionii spinali care au dentrida




lunga si neuronii din cortexul cerebral

Motori: - duc comenzi de la centrii nervosi spre efectori

- sunt neuronii multipolari din coarnele anterioare a maduvei si neuronii   din cortex

De asociatie: - fac legatura intre primele 2 tipuri

- proprietatile neuronului sunt excitabilitatea si conductibilitatea

Excitabilitatea

- reprezinta proprietatea neuronului de a raspunde si a se manifesta specific la actiunea unui stimul

- membrana neuronului ca oricare membrana celulara e polarizata electric;

- polarizarea vine datorita faptului ca la exterior in repaus e incarcata pozitiv datorita unor cationi de Na si anioni de Cl;

- in interior membrana e incarcata negativ datorita unor cationi de K si a unor anioni organici; acest tip de polaritate(+ la exterior si in interior) determina un potential membranal de repaus;

- introducerea in celula a K si scoaterea a Na se face cu ajutorul unor pompe ionice

Atunci cand asupra unei celule intervine un stimul se produce o depolarizare locala (se inverseaza sarcinile electrice pe o anumita portiune).

-daca stimului persista depolarizarea se extinde pe toata suprafata mambranei rezultand un potential de actiune care se propaga de-a lungul membranei si astfel apare a2a proprietate a neuronului: conductibilitate

-pe masura ce are loc depolarizarea, care se extinde, locul unde aceasta a inceput se repolarizeaza adica revine la normal

Pt ca stimulul sa produca o depolarizare el trebuie sa aiba o anumita intensitate numita intensitate de prag.

-stimulii subliminari sunt mai slabi decat cei cu intensitate de prag si nu produc depolarizare

-stimulii supraliminari sunt mai puternici decat intensitatea de prag dar nu produc o polarizare mai mare ca acesta

->aplicarea unui current electric pe muschi pt a observa aceste lucruri de numeste reobaza

Integrarea: prin legarea neuronilor cu ajutorul sinapselor se realizeaza legatura functionala intre structurile organismului si integrarea lui in mediu

SINAPSA = legatura dintre 2 neuroni

-este alcatuita din : - zona presinaptica

- fanta sinaptica

- o zona postsinaptica

- componenta postsinaptica poate sa fie: - o dentrida => sinapsa axo-dentridica

- corpul unui neuron => sinapsa axo-somatica

- fibra musculara => sinapsa neuro-musculara

Etapele transmiterii sinaptice:

- producere mediatorului

- stocarea lui

- eliberarea lui in fanta sinaptica

- actiunea lui asupra membranei postsinaptice

- aparitia potentialului postsinaptic

- inactivarea mediatorului

- se desf intre 0,5-1m/s

Activitatea sistemului nervos somatic se realiz pe seama a 2 factori:

- functia reflexa: este receptionata si transf informatia

- functia de conducere: este condus impulsul nervos si comanda

Functia reflexa a sistemului nervos somatic

-se realiz prin actul reflex care este reprez de arcul reflex

Arcul reflex este alcatuit din: - receptor

- cale senzitiva: cale aferenta

- centru nervos

- cale motorize: cale eferenta

- efector

Receptorul

-alc din dentrita unui neuron senzitiv sau un corpuscul dar si o formatiune specializata

-are rolul de a receptiona informatia si a o transf intr-un impuls sau influx nervos

Cale aferenta

-reprez de neuronii senzitivi din ganglionul spinal al maduvei spinarii sau de nervii cranieni senzitivi ai encefalului

Centru

-alc din corpii neuronilor din subst cenusie a encefalului sau din neuronii motorii din coarnele maduvei spinarii

Cale eferenta

-alc din neuronii motorii ai maduvei spinarii si nervii cranieni motorii

Efectorul

-reprez de muschi si glande endocrine

Functia reflexa a maduvei spinarii

- maduva spinarii prezinta 2 tipuri de reflexe:

-monosinaptice: - sunt de extensie (ex reflexul rotulian)

- sunt rapide pt ca este alc numai din 2 neuroni

-polisinaptice: - sunt reflexe flexibile

- arcul reflex e alc din cel putin 3 neuroni

Functia reflexa a trunchiului cerebral

- inseamna si prelucrarea impulsului in centrii nervosi in trunchiul cerebral existand urmatoarele reflexe:

-la nivelului bulbului: refluxul pt stranut, tusit, voma, deglutitie

-la nivelului puntii: supt, masticatie, clipit

-la nivelului mezencefalului: centrii ce regleaza alternanta dintre somn si veghe, centrul diminuarii tonusului muscular si centru care coord miscarile capului inspre lumina si sunet

Functia reflexa a cerebelului

- cerebelul are 3 parti (lobi):



Arhicerebelul: portiunea mai veche: contin centrul pt echilibru

Palocerebelul: alc din nucelii cerebelosi

-are rol in reglarea tonusului muscular

Neocerebelul:-portiunea mai nou formata

-alc din 2 emisfere cerebeloase si nucleu dintat

-are rol in reglarea miscarilor fine

Functia reflexa a emisferelor cerebrale

- intreaga viata a unui individ se desf pe seama unor reflexe necondtionate si conditionate

Caracteristici refleze neconditionate:

- sunt innascute

- sunt comune

- se mentin toata viata

- se inchid la nivelul etajelor inferioare a sistemului nervos

- pot fi simple (clipitul, stanutul, tusitul) sau complexe (reflexul alimentar, de aparare, sexual)

Caracteristicile reflexelor conditionate:

- sunt dobandite

- sunt individuale si variabile

- pot disparea

-se inchid la nivelul centrilor din scoarta cerebrala

- pentru a se prodocuce un reflex conditionat e nevoie de 2 excitanti: unul neconditionat si unul conditionat care se fie combinati intre ei

- cel care a observat acest lucru e Pavlov

Reflexe conditionate

- intotdeauna pt a aparitia unui reflex cond e nevoie de asocierea in timp a 2 excitanti: cond si necond (ex clopotelul si alimentul): sunetul receptionat e transf de centrul auzului care informeaza centrul digestiv care da comanda centrului salivar si acesta glandelor salivare care produc saliva inainte de venirea alimentului;

- cand e intrerupta legatura intre cei 2 excitanti dupa un timp cainele nu mai saliveaza la auzul clopotelului

Excitatia: process ce produce activitatea corticala (nervoasa)

Inhibitia process ce diminueaza si duce la incetarea unor activitati cordicale

Radierea process prin care excitatia se extinde la nivelul scoartei

Concentrarea:process invers radierii

Inductia reciproca: process prin care excitatia poate prod inhibitie si invers

Invatarea: process ce se realizeaza pe seama unor reflexe conditionale prin care se acumuleaza informatie la nivelul scoartei cerebreale sau se castiga anumite deprinderi

- poate fi: -invatare prin conditionare clasica:pavlovista

-invatare prin conditionare operanta: pe baza unor recompense/pedepse

Functia de conducere a sist nervos

- se face pe baza fasciculelor ascendente si descendente ce formeaza substanta alba

Functia de conducere a maduvei spinarii:

- se realiz prin fascicule ascendente si descendente ce se gasesc in cordoanele laterale a maduvei

- fasciculele formeaza cai ascendente si descendente

Caile ascendente ale maduvei spinarii

- sunt specifice si nespecifice

- specifice: - sensibilitati

- exteroceptive

- proprioceptive

- nespecifice - interoceptive: se realiz prin fasciculele spinotalamice alaturi de sensibilitatea tactila, dureroasa si termica si prin subst reticulate

Caile ascendente specifice:

- conduc sensibilitatea exteroceptiva termica , dureroasa si tactila grosiera (protopatica) si tactila fina(epicritica)

- mai conduc si sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta

- aceste cai au mai multi neuroni: primul:PROTONEURONUL CAII

Al2lea: DEUTONEURONUL CAII

Caile de conducere a sensibilitatii exteroceptive

- sensibilitatea exteroceptiva tactila grosiera dureroasa si termica au primul neuron situat in ganglionul spinal al maduvei

- dentrita acestuia receptioneaza impulsul care prin axonul acestui protoneuton (sinapsa se face in ganglionul spinal) care prin axioma acestui neuron patrunde in coarnele posterioare unde face sinapsa cu deutoneuronul caii;

- dupa acest process, in partea anterioara a cordonului se formeaza fasciculul spino-talamic anterior pt sensibilitatea tactila grosiera->acest fascicul ajunge in talamus unde face sinapsa cu al3lea neuron al caii care are proiectie corticala

- tot din cornul posterior unde are loc sinapsa cu deutoneuronul caii pleaca in partea opusa a maduvei, in cordonul lateral o formatiune care formeaza fasciculul spino-talamic lateral pt sensibilitatea exteroceptiva termica si dureroasa

- fasciculul spino-talamic lateral ajunge in talamus unde face sinapsa cu al3lea neuron care are proiectie corticala

Sensibilitatea proprioceptiva

- este constienta si inconstienta

Inconstienta - are protoneuronul caii in ganglionul spinal

- dentrita receptioneaza impulsul iar axonul patrunde in coarnele posterioare unde face sinapsa unde face sinapsa cu deutoneuronul caii dupa care se formeaza in subst alba fasciculul spino-cerebelos direct pt fibrele care vin partea inferioara a corpului si fascicului spino-cerebelos incrucisat pt informatia care vine partea superioara a corpului

- fasciculul ajunge la cerebel unde are loc proiectia

Constienta: - se desfasoara asemanator cu sensibilitatea exteroceptiva tactila fina

Caile descendente ale maduvei

- duc informatia de la centrii superiori la maduva spinarii de unde neuronii motori ajung la muschi sau la glande, acestea contractandu-se sau producand hormoni

- sunt de 2 tipuri: voluntare(piramidale) si involuntare(automate)

1.Voluntare (directe)

- pleaca de la cortexul cerebral, trec prin direct bulb(se numesc directe) sau se incruciseaza in bulb(se numesc piramidale incrucisate) dupa care ajung la moto-neuronii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care ajung la muschi sau la glande cu comanda

2.Involuntare (extrapiramidale)

- se formeaza in diferite zone ale trunchiului cerebral

- sunt controlate de cortex prin corpii striatii

- coordoneaza miscari automate precum scrisul, tomusul muscular, mentinerea echilibrului, mersul

- fasciculele pot fi tectospinale, rubospinale, vestibulospinale si reticulospinale



NERVII SPINALI

- fac legatura dintre maduva spinarii si organe

- ramurile nervilor spinali sunt: posterioara, anterioara, comunicanta (alba si cenusie), meninginala

- radacina e: - posterioara, alc din dentritele si axonii din ganglionul spinal

- anterioara alc din axonii neuronilor motori din coarnele anterioare

- exista 31 de perechi de nervi spinali care se impart:

- 8 cervicali

-12 toracali

- 5 lombari

- 5 sacrali

- 1 coccigian

-in afara de cei toracali restul formeaza plexuri nervoase

NERVII CRANIENI

- fac legatura dintre encefal si organe

- nervii cranieni impreuna cu cei spinali si cu ganglionii formeaza sist nervos periferic

- sunt in numar de 12 perechi

- sunt de 3 feluri:

Senzitivi: - transmi informatii prin fibre sensitive la centrii nervosa (ex: perechile 1,2,8)

Motori - constituiti din fibre motorii si duc comanda musculaturii si glandelor (ex. perechile 3,4,6,11,12)

Mixti - au atat fibre senzitve cat si motorii:

- somatosenzitive

- viscerosenzitive

- somatomotorii

- visceromotorii (ex. 5,7,9,10)

- in afara de perechile 1,2 toate celelalte au origine in trunchiul cerebral reprezentand originea reala iar locul de iesire din trunchi a nervului constituie originea aparenta

-perechea 1: optica - nervul cranian optic ( inerveaza retina )

-perechea 2: olfactiva - mucoasa olfactiva

-perechea 3: oculomotorii - inerveaza musculatura striata si neteda a ochiului

-perechea 4: trohleari: - inerveaza musculature striata a ochiului

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

- realizeaza coordonarea activitatilor organelor interne pe baza de act reflex cu toate ca este separat la nivel periferic de cel somatic, sist nervos vegetativ lucreaza in stransa colaborare cu cel somatic

- este simpatic si parasimpatic, ambele tipuri prezinta o zona centrala cu centrii nervosi si o zona periferica : in general un tip de sist nervos vegetativ stimuleaza activitatea unui organ, iar celalalt o inhiba

Sistemul nervos simpatic:

- are zona centrala in coarnele laterale ale maduvei spinarii din zona toraco-lombara

- componenta periferica e reprezentata de lanturile ganglionare paravertebrale alc din 22-25 perechi de ganglioni care se gasesc de o parte si de alta a coloanei vertebrale, deasemenea in componenta mai intra plexurile viscerale si intramurale

- caile eferente sunt reprez de neuronul preganglionar alc din fibre milenice si neuron post-ganglionar alc din fibre amilenice

- fibrele preganglionare sunt mai scurte decat cele postganglionare si fac sinapsa cu acestea in lantul ganglionar, fibrele postganglionare facand sinapsa la nivelul organului pe care il inerveaza

- sist nervos vegetativ simpatic intervine in conditii deosebite de viata cand organismul trebuie sa se apere, sa se adapteze cu mediul

Sistemul nervos vegetative parasimpatic:

- intervine in conditii normale de viata

- are centrii nervosi situati in : - trunchiul cerebral => parasimpaticul cranian

- maduva sacrala => parasimpaticul sacrat

- fibrele preganglionare sunt mult mai lungi decat postganglionare

- parasimpaticul cranian inerveaza ochii, glandele salivare, lacrimale, iar cel sacrat inerveaza organele din zona centurii pelviene

- centrii nervosi vegetativi - din trunchi si maduva sunt de comanda

- din hipotalamus si cortex de integrare

- centrii nervosi vegetativi realizeaza:

- integrarea vegetativa

- somatovegetativa

- neurovegetativa

- in maduva spinarii se gasesc centrii vegetativi:

- mictiune

- deglutitie

- sexuali

- cardioacceleratori

- in trunchiul cerebral:

- salivari

- cardiovasculator

- respirator

- lacrimal

- in hipotalamus (creier vegetativ): setea, foamea, sexul, comportamentul, emotia, veghea, somnul, reglarea secretiei adenohipofizei, metabolismul apei

Sensibilitatea tactila fina are protoneuronul caii in ganglionul spinal, axonul acestuia ajunge direct in cordoanele posterioare de subst alba a maduvei unde se formeaza fasciculul spino-bulbar care ajunge in bulb unde face sinapsa cu deutoneuronul caii, acesta face sinapsa in talamus cu al3lea neuron care face proiectie corticala



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2626
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site