Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SINDROMUL METABOLIC

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RADIOLOGIA INTERVENTIONALA
Diagnosticul diferential al formatiunilor tumorale cervicale
Tromboflebita - Tratament prin Dieta - cura de sucuri
Si totusi, candidozele se pot vindeca
Nefroangioscleroza maligna (NSAM)
CANCERUL
Patologia inflamatorie
ELEMENTE DE HEMODINAMICA
ASTMUL BRONSIC
Tiroida si ochii bulbucati

SINDROMUL METABOLIC

n anul 1988, Gerald Reaven, de la Universitatea Stanford, SUA, a creat termenul de sindrom metabolic sau sindromul X, o per­vertire metabolica foarte primejdioasa a organismului uman si ingrijorator de frecventa, afectand 25-40% din populatia adulta a tarilor industriale.




Istoria sindromului metabolic porneste cu descrierile lui Morgagni ale aterosclerozei si obezitatii abdominale, intalnite la cler si nobili, al caror stil de viata era caracterizat prin sedentarism si mese bogate, in epoca moderna, o importanta piatra de hotar in istoria acestui sindrom a fost clasificarea lui Vague a persoanelor obeze, care pot avea obezitate „ginoida' sau „androida'.

Obezitatea ginoida se caracterizeaza prin depunerea maselor de grasime in partea inferioara a corpului (coapse si regiunea fesiera), cu o relativa subdezvoltare a tesutului muscular, in timp ce in obezi­tatea androida, tesutul adipos se gaseste in partea superioara si in abdomen, alaturi de o masa musculara mai mare si o tendinta de a dezvolta hipertensiune arteriala, diabet, ateroscleroza si guta (hiper-uricemie).

Dupa definitia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sindromul me­tabolic se caracterizeaza prin hiperinsulinemie, glicemie pe stomacul gol de 100 mg/dl sau mai mult, obezitate abdominala (raportul talie/ sold mai mare de 0,90 sau circumferinta taliei de 94 cm sau mai mult, la barbati, si 80 cm sau mai mult, la femei) dislipidemie (trigliceridele 130 mg/dl sau mai mult, colesterolul HDL sub 40 mg/dl la barbati si sub 50 mg/dl la femei) si hipertensiune arteriala (130/85 mmHg sau mai mult).

Cresterea concentratiilor de insulina in sange (hiperinsulinemia) merge paralel cu scaderea sensibilitatii metabolismului glucozei intre­gului organism fata de insulina. Insulina nu va mai putea frana pro­ductia hepatica de glucoza si nici nu va putea stimula preluarea glucozei de catre tesuturile periferice. Aceste defecte apar cu seve­ritate mai mare la persoanele cu distributia androida (abdominala) a tesutului adipos. Cantitatea crescuta de grasime (trigliceride) in ficat si celulele tesutului muscular determina rezistenta fata de insulina.

S-a observat ca in sindromul metabolic exista inca o serie de factori aditionali: hiperuricemia, microalbuminuria, fibrinoliza deficitara (diateza protrombotica), disfunctia endoteliala si ateroscleroza prematura.



Sindromul metabolic constituie una dintre cele mai mari probleme de sanatate ale secolului 21. in Statele Unite, 40% dintre barbatii care au implinit 60 de ani si 51% dintre femeile de peste 60 de ani prezinta acest sindrom. (Am J Clin Nutr 2006; 83:124-131)

Reaven si alti autori considera ca tulburarea de baza consta in rezistenta fata de actiunile insulinei asupra metabolismului glucidic si lipidic. Astfel, nivelurile crescute de insulina pot duce la hiperten­siune, prin cresterea retentiei de sodiu de catre rinichi, prin activarea sistemului nervos simpatic, cu scaderea sensibilitatii baroreflexe, prin activarea sistemului renina-angiotensina si prin pierderea actiunii vasodilatatoare.

Importanta sindromului metabolic consta in faptul ca ajuta la identificarea persoanelor cu un risc crescut pentru diabetul de tip 2, pentru ateroscleroza coronariana si cancerul colorectal. Sindromul metabolic creste riscul diabetului de 5 pana la 8,8 ori si al bolii co­ronariene de 3,7 ori. Date recente arata ca ateroscleroza coronariana si cerebrala constituie cauza majora de morbiditate si mortalitate in sindromul metabolic. (Diabetes 2006; 55:209-215)

Pentru stabilirea diagnosticului de sindrom metabolic, trebuie sa existe cel putin 3 din cele 5 componente: obezitate centrala, hiperten­siune arteriala, cresterea trigliceridelor, scaderea colesterolului HDL si hiperglicemie pe nemancate. (Circulation 2005; 111:1448-1454)

Pentru a incheia capitolul intr-o nota optimista, amintim studiul efectuat asupra a 413 femei din Pittsburgh, SUA, din care rezulta ca riscul femeilor cu o casnicie fericita de a dezvolta sindromul meta­bolic este mai mic, in comparatie cu cele nemultumite de sotii lor. Ca si cele vaduve si divortate, femeile nefericite in casnicie au un risc de 3 ori mai mare de a se imbolnavi de sindromul metabolic. (Arch Int Med 2005; 165:1022-1027)



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 749
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site